Recensamant 2011 – articolele saptamanii: O MARLANIE EUROPEANA CU IZ SECURISTIC. Mai mult de o treime din statele lumii recenzate in 2011

• Financiarul: Start la mârlănia formularistică europeană numită Recensământ 2011

Anul 2011 e unul deosebit, sub aspect statistic: nu mai puţin de 73 de ţări ale lumii derulează la nivel naţional recensământul populaţiei şi al locuinţelor sau gospodăriilor. Adică aproape 36% din totalul de 204 state suverane înregistrate în 2011. De azi, gata, s-a dat şi la noi semnalul de plecare la evenimentul statistic numărul 1 al anului, recensământul populaţiei, al veniturilor de te miri unde, al proprietăţilor, al stării de sănătate, al numărulului găurilor din posterior şi al negilor de pe fese ş.a.m.d.

Numărul detaliilor asupra cărora se apleacă acest chestionar din 2011 este copleşitor şi pentru un neavizat în domeniu ca mine. Multe întrebări par a fi pur şi simplu inutile, la prima vedere. De pildă, la formularul pentru locuinţe, punctul referitor la numărul de camere utilizate numai în scopuri profesionale, comerciale etc., cel cu privire la materialele utilizate la ferestre, termopan, lemn sau altă naţie de materie ce ţine de fizica solidelor. La fiţuica pentru persoane, întrebările referitoare la eventuale dificultăţi de memorie sau concentrare, deficienţe de auz sau de comunicare sau dificultate în îngrijirea proprie mi se par demne de un răspuns… “de mamă” şi nu cred că de vină e numai firea mea de răsculat. Şi totuşi, de vină pare a fi tot cucoana Europă, căci se pare că abundenţa informaţiilor solicitate e prezentă şi în formularele de pe alte meleaguri ale vechiului continent. Frenezia cu care guvernele europene bagă pe gât populaţiei abuz după abuz e din ce în ce mai evidentă.

Totuşi, pentru prima dată, în acest an, avem de a face cu intruziunea vădită a statului, după modelul totalitarismului comunist, în vieţile private ale cetăţenilor. Modelul “universal european” care se vrea a fi introdus din acest an bagă în corzi, fără doar şi poate, bunul simţ, fiind un atentat făţiş la decenţă.

Nemulţumiţii sunt nu numai în România, căci nu numai noi avem cârcotaşi.

În Germania, de exemplu, Padeluun, alias Rainer Schäffner, un artist şi activist feroce pentru protecţia informaţiilor cu caracter privat ale populaţiei, a înaintat o acţiune la Curtea Constituţională Federală împotriva actului normativ ce reglementează recensământul 2011. Cu toate acestea, vocile împotriva demersului guvernamental sunt întrucâtva diminuate faţă de situaţia de la ultimul recensământ din Germania Federală, din 1980, când s-au înregistrat sute de acţiuni împotrivă ale societăţii civile, ale asociaţiilor profesionale, sindicatelor, bisericilor, sprijinite de Partidul Verde şi de tineretul liberal din FDP (Freie Demokratische Partei).

Şi populaţia din Marea Britanie manifestă reticenţă faţă de noul tip de recensământ şi chiar se revoltă împotriva unor detalii intime pe care cenzorii sunt împuterniciţi să le ceară prin întrebările deochiate din formulare. Una din ele – care sună cretin de-a binelea – se referă la numele, sexul şi data de naştere ale amanţilor – “overnight visitors”.

Pe de altă parte, furia multora e dată şi de măsurile punitive draconice care pot fi aplicate, potrivit reglementărilor legale ale recensământului 2011, împotriva celor care refuză să coopereze şi care riscă amenzi de până la 1000 lire sterline. De asemenea, au fost înregistrate proteste şi vizavi de implicarea diviziei britanice a companiei Lockheed Martin, cel mai mare producător mondial de armament, în organizarea tehnică a recensământului, despre care se afirmă între altele că, nefiind o entitate britanică, nu va avea nici o problemă în a da cu flit complexelor vizavi de confidenţialitatea datelor procesate.

Nici în Cehia recensământul nu pare a fi foarte apreciat de populaţie. Proteste făţişe nu s-au înregistrat, dar o anumită reticenţă a populaţiei se simte, după cum afirmă ziarele pragheze care au testat opinia publică. Şi aici sunt amenzi pentru neimplicare, care pot merge până la 500 dolari americani.

Ungurii manifestă şi ei o serie de temeri vizavi de protecţia datelor, dar altfel atmosfera e paşnică şi vocile împotrivă nu se fac simţite ca la noi.

Cât priveşte organizarea recensământ naţional din România, sigur că e perfect normal să fie organizată periodic o asemenea campanie de strângere a datelor despre populaţie şi gospodării, despre industrie, servicii şi agricultură; orice ţară civilizată utilizează statistici în proiectarea politicilor sociale, economice, în elaborarea strategiilor de dezvoltare. Apropierea alegerilor dă însă naştere unor suspiciuni de folosire a datelor şi în scop electoral.

Pe de altă parte, nivelul de intimitate atins de întrebările din chestionare, dublat de isterizarea în masă, prin mass media şi internet, a populaţiei – deja sătulă până peste cap de contraperformanţele ultimelor guvernări – ridică numeroase semne de întrebare cu privire la buna credinţă a utilizării datelor cu caracter personal. S-a vorbit şi se vorbeşte mult despre obligativitatea comunicării codului numeric personal, vestitul CNP, cu privire la care există temeri că poate fi “furat” şi folosit la tot felul de nelegiuiri. Formularele recensământului nu sunt însă singurul loc de unde această informaţia poate fi extrasă de potenţiali răuvoitori sau răufăcători.

La o adică, la modul profund defectuos în care funcţionează societatea românească de după 1989, nu garantează nimeni că o şpagă mică nu “rezolvă” situaţia chiar de la birourile de evidenţă a populaţiei ori de la bănci. Ce rămâne, atunci? Rămâne nesimţirea sau lipsa de consideraţie a celor care au conceput un formular cu întrebări atât de intime şi a celor care au aprobat aşa ceva. Cred că e cazul ca aceşti indivizi să-şi mai vadă lungul nasului şi să revină cu picioarele pe pământ.

Şi mai cred că, înainte de a se grăbi să numere bobocii, un guvern responsabil ar trebui să se asigure că aceştia mai mişună încă, deci au hrană, apă şi ce le mai trebuie. Căci de dat ordine e mai uşor decât să fii tu însuţi un bun gospodar, nu-i aşa?

Ion SCUTARU

• Monitorul de Vrancea: Chestionare mai amănunţite decât la Securitate

Aproape 30 de mii de vrânceni au răspuns, ieri, chestionarelor prezentate de recenzori la primul recensământ organizat după intrarea României în Uniunea Europeană. Mai rău ca pe vremea Securităţii, oamenii trebuie să ofere informaţii, cât mai corecte, despre rudele plecate în străinătate sau despre sursele de venit pe care le au. Deşi ar trebui să fie o activitate cu un rezultat statistic, care va oferi o imagine globală despre populaţie, proprietăţi, România este singurul stat din Uniunea Europeană care cere CNP-ul la efectuarea acestui recensământ.

Recensământul care a început vineri ascunde încălcări ale unor drepturi consacrate ale cetăţenilor României. Românilor le este furată identitatea, iar drepturile şi libertăţile cetăţeneşti sunt încălcate prin întrebările trecute în formulare. Mai rău ca pe vremea comunismului, oamenii trebuie să prezinte informaţii despre rude, dacă sunt plecate din ţară, unde, dacă trimit bani acasă, ce lucrează. De asemenea, statul vrea să afle cât şi unde muncesc oamenii sau dacă au aer condiţionat în locuinţe. Nu în ultimul rând, chestionarele conţin întrebări referitoare la gradul de confort al locuinţei, numărul de metri pătraţi ai camerelor, destinaţia lor. Culmea, cei care le completează răspund de conformitatea informaţiilor şi trebuie să semneze pentru aceasta. Sunt formulare cu 96 de întrebări, iar completarea lor durează circa 45 de minute.

Deşi ar trebui să fie o activitate cu un rezultat statistic, care va oferi o imagine globală despre populaţie, proprietăţi, România este singurul stat din Uniunea Europeană care cere CNP-ul la efectuarea acestui recensământ. Social democraţii au acuzat că solicitarea CNP-ului la recensământ arată teama PDL-ului că va pierde puterea. „Decizia aceasta, de a obliga cetăţenii României să-şi dezvăluie CNP-ul, din punctul nostru de vedere este o măsură scandaloasă, care anulează securitatea datelor personale. Deja devine o regulă ca PDL să arate că este în stare de absolut orice pentru scopul definit, pe care îl declară public fără nicio reţinere, acela de a rămâne la putere. În aceste condiţii, românilor le este furată identitatea, iar drepturile şi libertăţile cetăţeneşti sunt încălcate grosolan“, au arătat reprezentanţii PSD.

De altfel, Eurostat dă dreptate acuzaţiilor aduse de PSD şi precizează că nu există reglementări europene privind recensământul. Ofiţerul de presă al Eurostat a declarat că fiecare stat membru a Uniunii Europene poate organiza recensământul după propriile reguli. „Legislaţia recensământurilor realizate în Uniunea Europeană permite statelor membre să organizeze recensământul după propriile reguli. Eurostat nu dispune de informaţii detaliate pentru fiecare ţară privind organizarea recensământurilor“, a spus Louise Corselli-Nordblad, reprezentantul biroului de presă al Eurostat, în urma unei solicitări a Ziarului Financiar.

Atenţie la declaraţii

Recenzorii vor bate la uşi până la 31 octombrie iar dacă, nu vă găsesc acasă de trei ori consecutiv, sunteţi obligat să mergeţi la primărie, la Comisia locală de recensământ. Din cauza complexităţii declaraţiilor care trebuie completate de cetăţeni există chiar şi riscul greşelilor în cazul persoanelor care completează şi declaraţii de avere. Dacă există diferenţe între cele două documente, există posibilitatea răspunderii penale. Site-ul luju.ro îi atenţionează pe cetăţeni să aibă grijă ce completează „să nu se lase păcăliţi, să aibă grijă ce semnează pentru că statul s-a dovedit mai întotdeauna cel mai mare hoţ, cel mai fără de cuvânt, şi e posibil să vă treziţi cu repercusiuni din partea autorităţilor când vă e lumea mai dragă.  Nu există un mijloc de control asupra anonimizării imediate şi nici nu există o modalitate prin care cetăţeanul să dovedească faptul că recenzorul nu a păstrat confidenţialitatea datelor din chestionarul cetăţenilor de care s-a ocupat“, scriu redactorii de la luju.ro.

Zeci de recenzori s-au retras de la recensământ

Aproape 50 de recenzori din Vrancea s-au retras de la recensământ în ultimele zile, a declarat directorul Direcţiei Judeţene de Statistică, Rodica Negruţ. Este vorba despre persoane care s-au retras fie din motive medicale, fie deoarece erau pensionari, şomeri sau mame în concediu de creşterea copilului şi nu aveau voie să obţină alte venituri. Directorul Negruţ a afirmat că, deocamdată, nu au fost semnalate probleme deosebite în prima zi de recensământ. „Persoanele recenzate nu au fost reticente să ofere codul numeric personal, am avut şi cazuri în care unii au cerut lămuriri suplimentare privind înscrierea CNP în formular, iar în urma răspunsurilor date de recenzori au acceptat să-şi ofere datele. Dacă vor fi persoane care vor refuza să ofere codul numeric, atunci se va apela la recenzorul şef, iar dacă nici acesta nu îi va convinge, atunci se va menţiona în formular că nu doreşte să ofere CNP-ul“, a afirmat Rodica Negruţ.

Datele Institutului Naţional de Statistică arată că, în Vrancea, sunt estimate 154.818 locuinţe. Ieri au fost recenzate 11.392 de gospodării, respectiv 27.547 persoane.

• Lumea justitiei: Incepe recensamantul – Atentie, sunteti obligati sa spuneti tot, pana si ce fel de closet folositi! Chestionarele sunt o modalitate mascata pentru ca autoritatile statului sa afle despre un cetatean mai mult decat ar fi aflat orice securist in ani de zile de filaj si monitorizare!

(…) . Raspund chestionarului impus persoanele care au varsta de peste 15 ani. Ce ascunde insa aceasta forma de recensamant? O incalcare a unor drepturi consacrate. Si asta pentru ca se cer date care nu au legatura cu recensamantul, cum ar fi informatii despre tot felul de rude, inclusiv soacre si nepoti, daca sunt plecate, in ce tara, daca acolo au loc de munca, daca trimit bani in tara, cat de des, daca persoana cu care locuiti lipseste unde este ea plecata temporar, cine va intretine, din ce, ce lucreaza, precum si date despre gradul de confort al locuintei, numarul de metri patrati ai camerelor etc. Chestionarele sunt o culegere de informatii mai complexa decat orice raport pe care il facea un securist despre dumneavoastra inainte de ’89, si culmea, sunteti obligati sa raspundeti si sa mai si semnati de conformitate. Cele sase formulare adresate persoanelor la recensamant totalizeaza 96 de intrebari, iar durata completarii lor este de 45 de minute.La usa fiecarei locuinte va bate, incepand de joi dimineata, 21 octombrie, pana in 31 octombrie, un recenzor. Daca nu va va gasi acasa de trei ori consecutiv, atunci sunteti obligati sa va duceti la Comisia locala de recensamant si sa raspundeti acolo la un chestionar extrem de detaliat, in care mai ca nu spuneti si ce mancati dimineata, la pranz si seara. Recenzorul care se ocupa de strada pe care locuiti va fi cel care va primi chestionarul completat si va centraliza datele din cuprinsul acestuia. Dupa ce raspundeti la puzderia de intrebari, va trebui sa semnati. Chestionarul acesta este cum mult mai detaliat decat orice forma de declaratie de avere a existat pana acum, asa ca atentie, cei care ati fost obligati sa completati declaratii de avere, este posibil ca in urma acestui asa-zis recensamant, sa va treziti ca nu bat datele semnate de dumneavoastra, deci asumate, cu cele din declaratia de avere personala sau a sotului/sotiei. Ceea ce pe viitor ar putea atrage raspunderea penala, intrucat semnatura pe care o dati pe chestionar atesta corectitudinea informatiilor culese de recenzor. Desi se spune ca aceste chestionare sunt, ulterior, anonimizate, Lumeajustitiei.ro stafuieste cetatenii sa nu se lase pacaliti, sa aiba grija ce semneaza pentru ca statul s-a dovedit mai intotdeauna cel mai mare hot, cel mai fara de cuvant, si e posibil sa va treziti cu repercusiuni din partea autoritatilor cand va e lumea mai draga. Nu exista un mijloc de control asupra anonimizarii imediate si nici nu exista o modalitate prin care cetateanul sa dovedeasca faptul ca recenzorul nu a pastrat confidentialitatea datelor din chestionarul cetatenilor de care s-a ocupat. Si apoi, ce folos sa se stearga numele intervievatului, cand CNP-ul acestuia ramane, pentru a fi comparat cu baza de date de la Evidenta Populatiei?!

La aceasta ora, Romania are 23 de milioane de CNP-uri active.

(…)