REFERENDUM – REZULTATE FINALE. 21,1% prezenta, 91,56% pentru CASATORIE. Prezenta in Diaspora/ Inselatoria listelor electorale/ Cum a ucis ura față de Dragnea Referendumul/ REFLECTII POST-REFERENDUM. Mihai Gheorghiu: Teoria factorului X/ Regizoarea Ivona Boitan: „Românii nu-și ascultă preoții, nici prieteni, nici părinții nici bunicii. Românii ascultă de tv și de Andreea Bălan și Tudor Chirilă”/ SI TOTUSI, CUM RAMANE CU ARTICOLUL 48?

8-10-2018 14 minute Sublinieri

 

Referendum 2018. 91,56% dintre cei care au participat la referendum au votat pentru familia formată din bărbat și femeie, în vreme ce voturile împotrivă au reprezentat 6,47%.Potrivit rezultatelor finale prezentate de Biroul Electoral Central (BEC), prezența a fost de 21,1%, referendumul neîntrunind condițiile de validare.

Potrivit datelor BEC, după centralizarea proceselor verbale din 19.040, numărul total al participanților la referendum a fost de 3.857.308. Dintre aceștia,  DA 3.531.732, adică 91,56%, au votat DA, în vreme ce 249.412, reprezentând 6,47%, au optat pentru NU.

Numărul voturilor nule a fost de 76.111.

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) a anunţat, luni, că votul în secţiile din străinătate s-a încheiat fără incidente, un număr de 126.239 de alegători exprimându-şi opţiunea în cele 378 de secţii. Votul s-a derulat pe parcursul a 58 de ore, ultimele secţii închise fiind cele din Los Angeles, San Francisco, Seattle, Portland, Phoenix, Sacramento, Las Vegas şi Vancouver.

[…]

Diaspora a avut o reacţie suprinzătoare la acest referendum pentru redefinirea familiei. Prezenţa în străinătate era, duminică seară, mai mare decât cea înregistrată la alegerile parlamentare din urmă cu doi ani.

18,01% dintre românii cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate votaseră până la ora închiderii secţiilor de vot din ţară. Cele mai multe voturi au fost exprimate, aşa cum era de aşteptat, în ţările unde trăiesc şi cele mai mari comunităţi de români. Cei mai activi au fost românii din Italia, ţară unde au fost înfiinţate şi cele mai multe secţii. Au votat aici peste 27 de mii de oameni. Urmează Spania, Marea Britanie şi Germania. În Statele Unite şi Canada au mers la referendum aproape 4.300 de români.

Există două secţii de votare unde nu a venit absolut nimeni: cea din Senegal şi cea din Brazilia.

Pe de altă parte, au fost şi secţii de votare unde oamenii au stat la coadă pentru a-şi exprima opţiunea la referendumul pentru familie. Imagini apărute pe reţelele de socializare au arătat zeci de oameni aşteptând în faţa secţiilor din Londra, Dublin, şi Nurnberg.

Cipleu Sorin Leontin, Facebook

Număr de alegători în listele electorale permanente:
1992=16.380.663
1996=17.218.654
2000=17.699.727
2004=18.449.344
2008=18.464.274
2012=18.423.066
2016=18.924.220
2018=18.951.721

Cred că deja sunt mai mulți alegători decât cetățeni români. N-a reuşit Ceauşescu cu interzicerea avorturilor, ce se rezolvă din liste. Tot aşa până vom avea cea mai numeroasă populație de alegători din UE.

Mihai Gheorghiu:

Teoria factorului X

Numesc factor X, factorul de influențare rapidă și decisivă a deciziilor politice majore dintr-un stat, astfel încât albia unui eveniment aflat în derulare să fie schimbată brusc, determinând modificarea parcursului și a rezultatului final. Sondajul CURS, efectuat între 20 septembrie și 1 octombrie, dădea o intenție reală de vot de 34%. Aceasta înainte de ziua de 2 octombrie, când factorul X a acționat în sensul alinierii a trei partide la poziția de neimplicare totală în procesul mobilizării la vot a propriilor electorate. Alinierea aceasta a transformat 2 000 000 de voturi posibile în absenteism manifest. Clasa politică guvernează România cu votul doar a 39% din corpul electoral român. Deci pragul de validare a unui astfel de referendum este foarte aproape de numărul total al electoratului activ din România.

Comportamentul la vot al acestui electorat este foarte puțin legat de valorile religioase, considerate ca fiind în afara spațiului politic. Asta nu înseamnă că valorile comportamentului religios nu există, dar au doar un rol pasiv, strict de fundal. Ele nu devin active, nu fac parte din jocul politic. Ceea ce înseamnă că acest electorat este fundamental legat de mobilizarea politică de rutină venind de la liderii politici ai partidelor. Dacă această mobilizare lipsește, atunci intenția de vot este slabă. 

Votul pentru referendum a propus acestui electorat o premieră istorică, votul de conștiință, votul motivat religios și cultural. Ceea ce a schimbat paradigma mobilizării la vot. Bisericile au fost cele care au chemat la vot, în aceste condiții. Dar introducerea acestor noi factori de mobilizare din afara spațiului politic a deconcertat și a surprins. Votul exclusiv creștin este o premieră absolută în spațiul public românesc. Cu toate acestea, rezultatul votului este extrem de pozitiv. 3 500 000 de români au votat pentru DA, în condițiile în care era pentru prima oară când li se cerea să transforme votul politic în vot motivat cultural și religios, deci într-un vot para-politic.

Strategia inițială a partidelor susținătoare ale referendumului a fost tocmai aceasta, a reduce votul acesta la datele cunoscute ale votului politic, tocmai pentru a facilita mobilizarea electoratului. De aici și eliminarea din dezbaterea în mass media a factorului civic creștin și a bisericilor. Dar procesul a fost secționat brutal de intervenția factorului X, din 2 octombrie. 

Oponenții referendumului au acționat în aceeași logică politică și au propagat ca teză fundamentală confiscarea politică de către PSD a referendumului. Propaganda aceasta a avut ca scop ralierea la boicot a întregului electorat anti PSD și a tuturor vectorilor activi ai așa-numitei mișcări rezist. Propaganda anti-referendum a avut desigur și alte teze, dar atacul cel mai important s-a dat cu această motivație. 

Mobilizarea bisericilor a venit târziu, a fost de scurtă durată și a fost masiv intimidată de propaganda permanentă anti-referendum de pe majoritatea canalelor mass media. Discursul civic creștin a fost practic interzis în mass media în toți acești trei ani ai inițiativei cetățenești, ceea ce a condus la imposibilitatea de comunicare și motivare a necesității votului la referendum.

Cu toate acestea, votul ar fi îndeplinit criteriul de validare de 30% din electorat, dacă electoratul activ ar fi fost îndemnat la vot. A venit la vot jumătate din acest electorat care nu a renunțat la exercitarea votului, așa cum a procedat cealaltă parte, de 61% din electorat. 

În concluzie, votul la referendum spune mai puțin despre valorile religioase ale electoratului român, cât spune despre decizii politice anulate sau decisiv influențate de factorul X și despre cenzura brutală în mass media a discursului fundamentat creștin. 92% pentru DA la acest referendum reprezintă primul vot creștin în spațiul public românesc, o victorie cu greu obținută și foarte importantă în economia agendei publice reale a societății românești.

Romania Libera:

Cum a ucis ura față de Dragnea un referendum

Referendumul pentru căsătorie nu a scos românii din case. Nu pentru că aceștia ar fi crezut în strategia activiștilor profesioniști ai boicotului, care a avut totuși eficiența ei indirectă, ci pentru că au rămas, din diferite motive, în afara subiectului. „România liberă“ oferă câteva posibile explicații ale acestui eșec.

Lumi paralele

Poate că explicația de fond este că acest subiect a rămas multă vreme blocat în cearta unor minorități pro și contra demersului Coaliției pentru Familie. Tema a penetrat greu, târziu și brusc agenda mediatică și cea politică, din momentul votului din Senat din luna septembrie. Or, trei săptămâni pentru a face din această temă un subiect relevant și „curățat” de paraziții dezinformărilor pare că a fost prea puțin.

Mai ales în condițiile în care majoritatea cetățenilor români s-a decuplat puternic de la agenda mediatică și cea a partidelor. Există o certă neîncredere în toată clasa politică și în inițiativele acesteia. Mai mult, în urma repetatelor campanii agresive anti-politice, de tip #rezist, care demonizează anumiți lideri politici (Dragnea e întâmplător inamicul public nr. 1, însă dacă nu ar fi fost el, ar fi fost altcineva), există un puternic potențial de compromitere a unor subiecte prin asocierea cu acești lideri puternic antipatizați.

Lipsa unor campanii adecvate de informare

Pe acest fond, ar fi fost nevoie de campanii adecvate de informare a publicului și chiar și a credincioșilor cultelor. Campanii clare, coerente și de anvergură, care să facă greu, dacă nu imposibile, răspândirea informațiilor false cu privire la inițiativa referendumului (cetățenească), sensul și logica întrebării de pe buletinul de vot și implicațiile legale ale votului.

La nivelul partidelor politice, nici măcar nu era nevoie de o campanie pro sau contra. Era suficient să se explice clar oamenilor despre ce e vorba: de unde provine inițiativa referendumului, cine o susține, cine o respinge, care este întrebarea votată și de ce arată așa. În schimb, în ciuda promisiunilor partidului din coaliția de guvernare, campania, cel puțin la nivelul PSD, s-a rezumat la câteva clipuri video pe conținutul problematicii și zero informare.

Oricât de straniu ar suna, nici cultele nu au făcut ceea ce trebuie. Nu au existat cateheze și informări cu credincioșii pe tema familiei și a căsătoriei făcute în mod sistematic și anterior deciziei luate în Senat în septembrie. Ceea ce arată un off-side clar în care s-au aflat cultele, de vreme ce ele, spre deosebire de partidele politice, au susținut demersul Coaliției pentru Familie de la bun început, fără rezerve.

Boicotul partidelor?

Numeroase relatări din teren ne-au confirmat că în multe regiuni structurile de partid nu s-au mobilizat așa cum o fac îndeobște la alegeri. Activele de partid nu au comunicat tema, nu au popularizat referendumul, iar, acolo unde au făcut-o, au răspândit aceleași informații false anti-vot.

De altfel, chiar și Coaliția pentru Familie a denunțat, duminică, boicotul partidelor politice: „Comitetul de Inițiativă pentru promovarea propunerii legislative a cetățenilor privind revizuirea art. 48 alin. (1) din Constituția României, analizând datele existente până la acest moment pentru fiecare județ, precum și informațiile comunicate de cetățenii implicați în susținerea acestui demers, semnalăm evidența dovedită a faptului că ne aflăm în fața unui boicot generalizat al tuturor partidelor politice care au votat în Parlament legea de revizuire a Constituției României, ce face obiectul prezentului Referendum.”

”Pentru toți cei care au afirmat în mod fals, într-o campanie de dezinformare fără precedent de la Revoluția din 1989, că acest referendum este al Partidului Social Democrat și al liderului său, Liviu Dragnea, devine acum evidentă, prin boicotul realizat la nivelul întregii țări de către PSD, falsitatea acestor afirmații. Acesta este dovedit și prin maniera superficială și neprofesionistă în care referendumul a fost organizat, astfel încât nici măcar date elementare privitoare la obiectul referendumului nu au fost comunicate publicului românesc”, arată în comunicat CpF.

Diversiuni validate de figuri publice cu autoritate

Toți acești factori cumulați explică succesul cu care diversiunile și hoax-urile au intoxicat la un nivel fără precedent opinia publică. Practic, pentru o largă categorie de concetățeni care altfel resping categoric ideea de căsătorii homosexuale, referendumul a fost „al lui Dragnea” și „întrebarea de pe buletine neclară”, concepută astfel încât să-l scape de pușcărie. Practic, o intoxicare similară cu otrăvirea fântânilor la revoluție.

Succesul acestor diversiuni a fost asigurat de validarea acestor alegații de figuri de autoritate ca Andrei Pleșu, Cristian Tudor Popescu, Oana Pellea, Alina Mungiu Pippidi și alții.

Ne este efectiv greu să credem că aceste personalități nu știau că întrebarea de pe buletine este conform legii cadru de organizare a referendumurilor de revizuire a Constituției. Era singura formă legală de a formula întrebarea de pe buletin. În acest sens, legea era foarte clară, nu existau ambiguități. Pentru cineva cu prestigiul și cu statutul celor menționați, a verifica minimal informațiile despre întrebarea de pe buletin era o obligație și era foarte ușor de făcut.

Răspândirea acestor afirmații false desigur că s-a suprapus cu antipatia și neîncrederea cultivate și ele peste un nivel al rezonabilității politice față de liderul PSD, Dragnea. În cuvintele chiar ale principalului lider al opoziției, Ludovic Orban: „pe orice temă importantă din societate noi nu trebuie să ne stabilim poziţiile în funcţie de poziţiile PSD şi ale lui Liviu Dragnea. Dacă Liviu Dragnea se bate cu cărămida în piept, nu înseamnă că noi trebuie să ne facem musulmani sau dacă Liviu Dragnea spune că apără pădurile virgine, nu trebuie să punem mâna pe secure şi să tăiem pădurile.”

Aceste diversiuni au ținut cu succes în afara subiectului majoritatea cetățenilor României. Pentru că majoritatea nu a aderat la atitudinea de sfidare și de sabotare conștientă a democrației de tip #boicot, ci pur și simplu nici măcar nu a ajuns să-și pună problema de fond, de vreme ce percepția generalizată a fost că referendumul este despre Dragnea, nu despre căsătorie.

Adrian Papahagi, comentând pe rețelele sociale referendumul, remarca următoarele: „A fost un referendum cetățenesc, demonizat profesionist de elite bine antrenate în terorism intelectual (și plătite pentru asta) și nesprijinit în mod real de partidele politice (și nici chiar de Biserici prea mult, din câte pot observa).” 30% prezență este un prag prea îndepărtat, se pare, pentru starea actuală a societății românești.

„Dacă votez, o să scape penalii din pușcărie“. Referendumul – subminat de ignoranță

Modificarea Constituției este una dintre deciziile majore care se pot lua într-un stat, iar consultarea populației, prin referendum, este una dintre procedurile specifice unei democrații. Cu toate acestea, în România, majoritatea populației a tratat cu indiferență referendumul. La referendumul a cărui unică întrebare a vizat modificarea Constituției, procesul de vot s-a organizat, în premieră în România, timp de două zile consecutive, pentru a oferi cât mai multor cetățeni posibilitatea de a-și exprima opțiunea.

Urnele s-au deschis, atât sâmbătă cât și duminică, la ora 7 dimineața. Cu toate acestea, până duminică la amiază, deci până la momentul în care se epuizaseră trei sferturi din perioada alocată referendumului, la urne se prezentaseră sub 20 la sută din totalul cetățenilor cu drept de vot, adică la fel ca într-un moment electoral obișnuit, care se desfășoară doar în ziua de duminică.

La o școală generală din sectorul 3 al Capitalei, unde au funcționat patru secții de votare, duminică pe la ora 13 era aproape pustiu. În curtea școlii vegheau, discret, doi agenți de poliție și un pompier. Într-o sală de clasă, la una dintre secțiile de votare, sunt cinci membri ai comisiei, plus președinta secției. Un singur votant își exercită, la acel moment, dreptul constituțional. Iar pe lista de votanți, dintre cele vreo 15 persoane înscrise, doar trei au semnat că ar fi votat, până la acel moment.

În sala de clasă, nimeni nu spune nimic, e o liniște tristă. În schimb, pe coridor, două femei, ambele trecute de prima tinerețe – una mergând să voteze, cealaltă pregătindu-se să iasă, se îmbrățișează cu afecțiune. “M-am întâlnit și cu Ana. Ce mai faci?”, spune una dintre ele, purtând în glas și pe chip bucuria unei revederi neașteptate.

Cele două femei au știut, cu siguranță, de ce a fost bine să vină la vot. Ceilalți înscriși pe liste oare n-au știut de ce să vină, sau oare n-au știut ce să voteze? La ieșirea din clădire, la datorie se află aceiași doi polițiști, blazați, vorbind încet între ei: „Niciodată n-am văzut așa ceva…!”.

„E viitorul nostru în joc“

Afară, dincolo de curtea școlii, dar în fața intrării principale, se odihnește pe o bancă un bărbat în vârstă, abia ieșit de la vot. Omul e îmbrăcat ca de sărbătoare, sesizând importanța momentului. Este singur și vorbește la telefonul mobil, încercând să convingă pe cineva: “Ce faci, tu nu mergi la referendum? Păi du-te, măi Florică, e viitorul nostru în joc! Că altfel, ia gândește-te, lu aia mică a ta, o să mai aibă cine să-i mai plătească pensia?”.

Pe drumul spre școală întâlnești însă oameni care vin să voteze, duminică la amiază. Două fete abia trecute de 18 ani merg împreună ca pentru a se îndemna una pe alta. Pe o altă stradă, două perechi de părinți, însoțiți de copii ajunși la vârsta adolescenței, par să se îndrepte spre secțiile de votare. Poate că au ales să meargă la vot duminică, nu sâmbătă, pentru că votul, prin tradiție la români, se ține în zi de sărbătoare. Sau poate că le-a trebuit mai mult timp ca să-și lumineze gândurile sau să înțeleagă de ce sunt chemați la vot.

Pentru că, într-adevăr, nici duminică după-amiază, cu câteva ore înainte de închiderea urnelor, unii români, deși știau clar că nu le place ideea căsătoriei între persoane de același sex, nu erau lămuriți ce întrebare se pune la referendum.

Pe buletinele de vot trebuia să scrie cum se va schimba Constituția

Ultimele lămuriri se cereau în fața casei, departe de urechi indiscrete: “Despre modificarea Constituției? Ce modificare? De ce nu scrie clar despre ce modificare e vorba? Dacă eu votez azi că sunt de acord cu modificarea asta, nu cumva o să modifice Constituția ca să scape penalii din pușcărie?”.

Această idee, că referendumul din 6 și 7 octombrie 2018 vizează, de fapt, eliberarea din pușcării a “penalilor”, chiar dacă pare aberantă, fusese vehiculată, în ultimele zile, pe rețelele de socializare. Iar mesajul pornit de la necunoscuți și rostogolit pe internet a fost, se pare, suficient de convingător.

Oficial, această lămurire se mai putea obține, duminică, chiar la intrarea în secția de vot. Aici, alături de modelul buletinului de vot, era afișat cât se poate de limpede și textul modificării din Constituție asupra căreia se cerea părerea opiniei publice. Este familia formată din “soți”, așa cum scria deja în Constituție, sau este formată din “bărbat și femeie”, așa cum a votat Parlamentul, și ar trebui, în acest spirit, să modificăm și Constituția? Fiecare român știe deja ce crede despre această chestiune și consideră că lucrurile sunt simple.

Dar în momentul în care citiți aceste rânduri, referendumul s-a încheiat, iar cei care n-au votat nu mai pot face nimic.

Anghel Buturuga:

Noi am pierdut, dar nici ei nu au castigat

Da, noi am pierdut, pentru ca tinta noastra a fost validarea referendumului.

Dar, oare, ei au castigat?

Ei fiind adeptii „diversitatii” politicilor identitatii, ai „diversitatii” obligatorii, pe baza de gen construit, pe baza de educatie sexuala agresiva, pe baza de casatorii si adoptii gay.

Nu, pe bune, acum, chiar si in tabara #boicot asumat si constient, oare cati asuma pana la capat aceasta agenda?

Foarte, foarte putini.

Irelevant de putini.

Majoritatea sunt oportunisti. Majoritatea celor care au boicotat constient si asumat sunt antipesedisti sau liberali de anii 90 daca ne raportam la SUA. Cei care au copii nu vor educatie gender, nu vor drag queens, nu inteleg si nu pot aplauda transgenderismul. Sunt de acord cu parteneriate gay, dar mai departe de atat au retineri.

Da, sigur, stiu, asta nu e o garantie pentru nimic. Dar este si o realitate.

Avangardistii sexului sunt foarte, foarte putini. Nu au nici cea mai mica legitimitate sa se foloseasca de referendumul invalidat pentru a-si impinge agenda radicala, asa cum au facut-o chiar din a doua zi, manipuland institutii fantoma cum ar fi asa-zisul „Consiliu al Tinerilor”.

Da, e adevarat, am esuat in acest referendum, dar tot suntem mai multi si tot nu va vrem in scolile noastre.

Si tema parteneriatelor civile este cea mai „inutila” si ilegitima tema de acum de pe agenda publica.

Daca PSD o promoveaza, PSD trebuie boicotat. Abia acum.

Ivona Boitan

Trei ani s-a așteptat ca acest referendum sa se nască, trei ani în care oamenii nu au fost anunțați, nu s-a explicat, nu s-a făcut nici o informare, sau prea puțină și neorchestrată. Se poate spune că în an centenar ne aducem aminte de cei doi ani de neutralitate, când România a stat între aliați iar când a intrat în război a intrat nepregătită, cu armament depășit, cu strategii făcute pe genunchi. Atunci am avut noroc cu niște generali. Acum în general am avut ghinion. Un lucru e clar, de aici înainte # stauacasă fiindcă dacă dragostea nu se votează, apăi nimic nu se votează.

***

Sper că doamna Oana Pellea e fericită, chiar i-a murit țara în an centenar. E important să facem un exercițiu de bărbăție și să acceptăm așa frontal că ieri am primit cu toții o lecție. Ne-am rugat, am postit și Dumnezeu ne-a zis nț! Am avut ocazia să constatăm că e ceea ce ne spune Psalmul 50 ”și cei necredincioși la tine se vor întoarce” necesită niște creștini mai buni și mai râvnitori decât noi. Românii nu-și ascultă preoții, nici prieteni, nici părinții nici bunicii. Românii ascultă de tv și de Andreea Bălan și Tudor Chirilă, și sus numita Oana Pellea. Toți oameni departe de a fi exemple de morală și virtute.

Românii nu mai fac nici o legătură între mesaj și purtătorul lui. Mergem orbește pe mâna vorbelor, nu cătăm deloc la cel care ni le spune. Viața noastră nu mai probează cuvintele. Luăm orice vorbă sfornăitoare drept adevăr- ceea ce ne face o țară vulnerabilă în fața oricărui copywriter mediu iscusit, fiindcă și nivelul de cultură e la călcâiul broaștei.

Te-ai aștepta ca suportul vorbelor să fie valorile, ei bine nu mai sunt. Suntem o țară de oameni care nu ascultă de nimeni și de nimic, fiecare se bate în piept cu libertatea lui fără să-și dea seama că pașii îl îndreaptă unde-l poartă lumina albastră a telefonului și a laptopului. Creștinii de azi plâng după preoții ”de pe vremuri!. Că ăia aerau mari, erau. Erau cu adevărat mari fiindcă lumea, ”boborul” îi facea mari prin ascultare. Au înfundat pușcăriile susținuți de încrederea lui Gheorghe, Vasile, Ion care se uitau la ei ca la niște turnuri de lumină, cum era să le trădeze ei încredere? Dacă noi ne uităm la preoții noștri ca la niște ”popi” și-i rușinăm de câte ori putem, de unde să le cerem măreție?

Ne plac preoții vorbitori nu râvnitori și trăitori. Ne plac cei blânzi, care nu cer nimic de la noi. Ca om de teatru știu că un spectacol se face bun și datorită publicului. Ai săli bune, sau săli proaste. Așa e și cu preoții, câteodată au săli proaste. Săli umplute cu semi adormiți, superstițioși, orgolioși etc Ieri s-au unit la îndemn la vot toate cultele creștine din România, și am ajuns să fim 4 milioane. E un eșec fundamental, zgomotos. Raportat doar la cărărmida cu care ne băteam în piept ca țară creștină. Aproape am ajuns să umplem Sala Palatului. Aproape! Acum știm, în România sunt nici mai mult nici mai puțin creștin.i Câți au votat ieri îia sunt.

Ștampila din buletin a jucat rolul peceții din frunte. Dacă am reuși să ne unim acești 4 milioane nu ar fi rău. Dar iarăși suntem unii ai lui Apollo, alții ai lui Chefa, alții ai lui...Să începem să facem ascultare de duhovnicii noștri. Pentru că vor veni vremuri în care nu vom mai avea nevoie de vorbitori…vor veni vremuri în care va trebui să avem din nou un Mircea Vulcănescu, un Sandu Tudor, un Radu Gyr…și nu știu de unde îi vom scoate dacă continuăm să ne ținem preoții drept prestatori de servicii cu ora.

Rezultatul referendumului chiar este o victorie a homosexualilor. Nu pentru că ar fi majoritari. Ci pentru că majoritatea a urmat argumentele lor sau le-a acceptat cu indiferență. De ieri, dispozițiile Codului Civil ce definesc căsătoria ca fiind încheiată între bărbat și femeie sunt susceptibile de neconstituționalitate. Pentru că în Constituția României căsătoria se încheie „între soți”.

Președintele Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Asztalos Csaba, anunță că orice tentativă de modificare a Codului civil pentru a permite căsătoriile între persoane de același sex este neconstituțională, având în vedere decizia 580 din 2016 a Curții Constituționale.

Președintele CNCD îi atenționează pe cei care susțin această teză că ”manipulează”.

Postarea integrală pe Facebook a lui Asztalos Csaba:

”Este NECONSTITUȚIONAL orice demers de modificare a Codului civil în sensul de a se permite căsătoria între persoane de același sex!

Art. 48 alin. (1) din Constituția României permite doar căsătoria dintre o femeie și un bărbat!

Decizia 580 din 2016 a CCR, pct. 42:

“În anul 1991, când Constituția a fost adoptată, căsătoria era privită în România în accepţiunea sa tradițională, de uniune între un bărbat și o femeie. Această idee este susținută de evoluția ulterioară a legislației în materia dreptului familiei din România, precum și de interpretarea sistematică a normelor constituționale de referință. Astfel, art.48 din Constituție definește instituţia căsătoriei în corelație cu protecția copiilor, deopotrivă “din afara căsătoriei” şi “din căsătorie”. Este evidentă, deci, componenta biologică ce a fundamentat concepția legiuitorului constituant în privința căsătoriei, fiind fără îndoială că aceasta a fost privită ca uniunea dintre un bărbat și o femeie, câtă vreme numai dintr-o astfel de uniune, indiferent dacă este în căsătorie sau în afara ei, se pot naște copii.”

Iavorschi Alexandru:

ART. 48 DIN CONSTITUTIE NU SE SCHIMBA. NICI INTENTIA LEGIUITORULUI ORIGINAR…

Chiar daca legea de revizuire a art. 48 din Constitutie nu a fost aprobata prin referendum, apreciez ca lucrurile au fost transate chiar de Curtea Constitutionala prin doua decizii.

Prin Decizia CCR nr. 580 din 20 iulie 2016 asupra initiativei legislative a cetatenilor intitulate „Lege de revizuire a Constitutiei Romaniei”, publicata in Monitorul Oficial nr. 857 din 27.10.2016, instanta de contencios constitutional a statuat urmatoarele:

“42. Potrivit Dictionarului Explicativ al Limbii Romane, prin notiunea „a suprima” se intelege „a face sa dispara, a inlatura, a elimina, a anula”. Examinand redactarea art. 48 alin. (1) din Constitutie, propusa de initiatorii revizuirii, Curtea constata ca aceasta nu este de natura sa faca sa dispara sau sa inlature, elimine ori anuleze institutia casatoriei. De asemenea, toate garantiile dreptului la casatorie, astfel cum sunt consacrate in textul constitutional de referinta, raman neschimbate. Prin inlocuirea sintagmei „intre soti” cu sintagma „intre un barbat si o femeie”, se realizeaza doar o precizare in privinta exercitarii dreptului fundamental la casatorie, in sensul stabilirii exprese a faptului ca aceasta se incheie intre parteneri de sex biologic diferit, acesta fiind, de altfel, chiar semnificatia originara a textului. In anul 1991, cand Constitutia a fost adoptata, casatoria era privita in Romaniai in acceptiunea sa traditionala, de uniune intre un barbat si o femeie. Această idee este sustinută de evolutia ulterioara a legislatiei in materia dreptului familiei din Romania, precum si de interpretarea sistematica a normelor constitutionale de referinta. Astfel, art.48 din Constitutie defineste institutia casatoriei in corelatie cu protectia copiilor, deopotriva „din afara casatoriei” si „din casatorie”. Este evidenta, deci, componenta biologica ce a fundamentat conceptia legiuitorului constituant in privinta casatoriei, fiind fara indoiala ca aceasta a fost privita ca uniunea dintre un barbat si o femeie, cata vreme numai dintr-o astfel de uniune, indiferent daca este in casatorie sau in afara ei, se pot naste copii.”

Teza este reluata si in par. 29 din Decizia 539 din 17 septembrie 2018 asupra constitutionalitatii Legii de revizuire a Constitutiei Romaniei, publicata in Monitorul Oficial nr. 798 din 18.09.2018:

“29. Analizand conformitatea modificarii propuse cu prevederile alin.(2) al art.152 din Legea fundamentala, referitoare la interdictia suprimarii vreunui drept sau libertati fundamentale sau a garantiilor acestora, Curtea a examinat redactarea art.48 alin.(1) din Constitutie, in forma propusa de initiatorii revizuirii, prin raportare la definitia notiunii „a suprima”, si a constatat ca aceasta nu este de natura sa faca sa dispara sau sa inlature, sa elimine ori sa anuleze institutia casatoriei si ca toate garantiile dreptului la casatorie, astfel cum sunt consacrate in textul constitutional de referinta, raman neschimbate. Prin inlocuirea sintagmei „intre soti” cu sintagma „intre un barbat si o femeie” se realizeaza doar o precizare in privinta exercitării dreptului fundamental la casatorie, in sensul stabilirii exprese a faptului ca aceasta se incheie intre parteneri de sex biologic diferit, aceasta fiind, de altfel, chiar semnificatia originara a textului consacrat in Constitutia din anul 1991 (in acest sens, a se vedea considerentele cuprinse la paragrafele 36—42 din Decizia nr.580 din 20 iulie 2016).”

Prin Decizia nr. 358 din 30 mai 2018 asupra cererii de solutionare a conflictului juridic de natura constitutională dintre ministrul justitiei, pe de o parte, si Presedintele Romaniei, pe de alta parte, publicata in Monitorul Oficial nr.473 din 07.06.2018, instanta de contencios constitutional a statuat urmtoarele:

“81. […]Curtea trebuie sa identifice vointa constituantului originar, impreuna cu motivatiile care au stat la baza acesteia, apeland, astfel, la metoda istorica de interpretare. In masura in care aceasta vointa este neechivoca si nesusceptibila de interpretari, Curtea nu se poate indeparta de la vointa constituantului originar, in sensul ca, prin mijlocirea altor metode de interpretare, sa dea o noua/alta interpretare textului constitutional in discutie, pentru ca altminteri s-ar substitui legiuitorului constituant originar. Or, interpretarea nu este o activitate generatoare de norme juridice, ci de explicitare a acestora [a se vedea, cu privire la interpretarea normelor juridice, Decizia nr.619 din 11 octombrie 2016, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.6 din 4 ianuarie 2017, par. 30, și Decizia nr.61 din 7 februarie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.219 din 30 martie 2017, par. 36].”

Or, prin Deciziiile CCR 580/2016 si 539/2018, Curtea nu face decat sa tina cont de intentia/vointa legiuitorului originar, potrivit caruia sintagma „intre soti” cu nu poate avea decat semnificatia „intre un barbat si o femeie”, asa cum am demonstrat supra.


Categorii

1. ȘTIRI, Referendum casatorie familie

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

14 Commentarii la “REFERENDUM – REZULTATE FINALE. 21,1% prezenta, 91,56% pentru CASATORIE. Prezenta in Diaspora/ Inselatoria listelor electorale/ Cum a ucis ura față de Dragnea Referendumul/ REFLECTII POST-REFERENDUM. Mihai Gheorghiu: Teoria factorului X/ Regizoarea Ivona Boitan: „Românii nu-și ascultă preoții, nici prieteni, nici părinții nici bunicii. Românii ascultă de tv și de Andreea Bălan și Tudor Chirilă”/ SI TOTUSI, CUM RAMANE CU ARTICOLUL 48?

  1. ROrtodox sunt multi in acelasi gand, sa ne rugam sa ne trimita Dumnezeu “antrenorul”.
    Cum privesc avocatii de pe site interpretarea articolului 48?

  2. …pt aia cu “Aproape am ajuns să umplem Sala Palatului”
    https://www.salapalatului.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=72
    are aprox 4000 locuri vs 3.5 mil
    ….. ce comparatie…?! plina de inima/intentie buna …

  3. @ROrtodox
    “Tradiționaliștii vs neomarxiștii. O încăierare de etapă.
    Războiul de apărare al identității naționale de abia a dat pe povârniș prima confruntare”
    Razboiul este in cu totul alt plan, nu este intre “grupari” etichetate aproximativ si grosier ca “tradiționaliști vs neomarxiști”, ci este asaltul final al duhurilor rautatii de sub cer, nu este “o încăierare de etapă” ci este ultima etapa a unui razboi in duh purtat de mii de ani.

    “Acestor două feluri de oameni le-a zis Dumnezeu nebuni: celor ce leapădă pe Dumnezeu şi celor ce leapădă pe oameni din inima lor.
    De fapt, nu mai sunt buni decât să facă din viaţa celorlalţi un iad. Ura, această desfigurare spirituală, face mii de victime, căci stinge pe Dumnezeu şi din ochii celorlalţi. Ura îşi ridică împotrivă şi mai mare ură, atât a oamenilor cât şi a lui Dumnezeu. E un climat al mediului viciat, o viforniţă, o boare a haosului. Ea face din viaţa aceasta o anticameră a iadului.
    Precum în viaţa pământească lucra Harul asupra celor ce se sfinţeau şi sporea în ei iubirea, iar la dezlegarea lor din trup, rămânând în Împărăţia Harului, acesta sporeşte, desăvârşind în ei iubirea; aşa prin contrast, în starea de iad a conştiinţei, în împărăţia fără de Har, lucrează demonii asupra sufletelor chinuite şi sporesc în ele ura.”
    “A fi ucenicul lui Iisus nu însemnează a te opri la mijlocul uceniciei. A fi ucenicul lui Iisus însemnează o prevedere, un război şi a-ţi zidi o cetate. A nu-ţi face socoteala aceasta însemnează a te face de râs.”
    http://www.cuvantul-ortodox.ro/parintele-arsenie-boca-despre-razboiul-lumii-si-despre-fericirea-crucii/

    „Imi pare rau de voi ca sunteti slabiti in credinta. Veti cadea din cauza fricii. Frica-i de la diavol; nu va fie frica pentru a va salva sufletele. Vor veni vremuri foarte grele, dar toate sunt ingaduite de Dumnezeu, Care este tovarasul de drum al fiecaruia, de la nastere pana la moarte. Vor cadea si cei alesi. Imi pare rau ca sunteti cei de pe urma. Va vor cerne.”
    http://www.cuvantul-ortodox.ro/profetiile-parintelui-arsenie-boca-despre-romania-romania-va-fi-inconjurata-de-flacari-imi-pare-rau-ca-sunteti-cei-pe-urma-va-vor-cerne-%E2%80%9D/

  4. Daca am inteles eu bine, petru validarea acestui referendum, ar fi trebuit sa mergem la vot 30%; adica in jurul a 6 milioane, iar ca DA sa treaca, ar fi fost necesar, 25% adica 1.5 milioane.Dar prin boicot, prin neprezentare, care in sport se incheie cu victoria celui prezent cu 3 la 0, nici cu 2,2 milioane in plus fata decat ar fi fost necesar, nu am castigat.
    Ce ticalosie.
    Sa stai ascuns in casa, sa nu te prezinti, sa nu iti exerciti in nici un fel actul democratic si sa castigi.
    Ia sa nu fi fos prag! Sa vezi atunci cum ar fi dat buzna la vot si nici n-ar fi castigat.Dar asa
    Pragul e o mare capcana pentru un referendum Pentru ca cine sta acasa, ajuta intodeauna pe cei cu NU. Pentru ca un referendum se tine ca sa schimbi CEVA; o lege, Constitutia ca in cazul de fata , demiterea lui base, deci ai nevoie de DA
    Astfel, DA-ul, va fii totdeauna impiedicat sa castige, atunci cand ai prag.
    Mare ecrocherie

  5. @ Dan Z:

    Evident! De aceea si Comisia de la Venetia recomanda sa NU existe prag! Dar noi nu folosim recomandarile ei decat acolo unde convine sistemului. Intre timp i-a venit mintea de pe urma si lui Dragnea, care a descoperit si el America acuma, dupa ce razboiul a trecut.

  6. @admin:
    Macar sa fi schimbat textul intrebarii, daca nu conditiile de prag, si tot ar fi fost ceva.
    Imi zicea cineva ca problema intrebarii a fost pusa raspicat pe anumite posturi tv. Ar fi interesant de stiut cum au decurs dezbaterile cand a fost adoptat textul oug prin care s a modificat Legea referendumului: daca a propus cineva modificarea textului standard, si daca da, cine s a opus.
    Oricum, Viorica Dancila pare multumita de rezultat.
    Si oricum, n are rost sa cautam vinovati. Au existat suficiente info, chiar si asa. Pana la urma romanul tr sa priceapa odata ca prostia si ignoranta si ura oarba (apropo de Dragnea) se platesc scump.
    Ca sa nu mai vorbim de gogoasa imensa – pe care toti am inghitit o!) cu numarul persoanelor cu drept de vot. Mama a lucrat o viata la Institutul de Statistica si s a ocupat cu recensamantul. Cand i am atras atentia asupra articolului lui George Bara , mai ca s a plesnit pe frunte (nici chiar ea nu s a prins la timp). Este imposibil sa avem in aceasta tara doar 1 mil de minori. Imposibil.
    Din nou ne a fost insultata inteligenta. Si de data asta tuturor. Pe fata, flagrant si la vedere.
    (nu stiu, gresesc? imi scapa ceva? )

  7. @ Doroteea
    Cu drept de vot sunt si romanii din diaspora, nu cred ca ne-au “faultat” aici. Pacatele noastre, intrebarea care intr-adevar putea fi schimbata, sa ne fii unit toti sa votam sambata, duminica plecam cu alt start si alte detalii au dus la insucces. Dumnezeu ridica si pietre sa voteze daca ne-am fi facut datoria cler si mireni.

  8. @Robert Cr

    ok, multumesc pt raspuns. Nu stiu cati sunt cu drept de vot cei din diaspora, dar daca zici ca e verosimil te cred.
    Cat despre restul..ce sa mai zic…asa e, din pacate.

  9. Pingback: Predica Parintelui TUDOR CIOCAN despre IMPLICATIILE REZULTATULUI REFERENDUMULUI (audio + text): “Va veni o perioada foarte grea pentru noi, ca Biserica. NE INDREPTAM SPRE O NOUA DICTATURA. Acum, ca popor, ne-am dezis de Dumnezeu. Dintr-un neam crest
  10. Pingback: Gânduri post-referendum. ”Avem „șansa” acum să pășim cu dreptul în minunata lume nouă...”
  11. Pingback: Gânduri post-referendum (2). ”Cum oare oameni care ne împărtăşim din acelaşi potir putem avea atitudini atât de diferite în raport cu un eveniment atât de important din istoria neamului românesc?”
  12. Pingback: "OAMENII TREBUIE SA SE ASTEPTE LA URGIA LUI DUMNEZEU! Oamenii au votat impotriva Lui" - ILIE SERBANESCU, marturisire simpla si raspicata legata de REFERENDUM si cauzele caderii lui: "Eu, unul, intre Dumnezeu si Bruxelles, Il aleg pe Dumneze
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare