REVOLTA SOCIALA SI HAOS in Bosnia-Hertegovina (VIDEO). Privatizarile, somajul si saracia au dus la MANIFESTATII VIOLENTE si la ASEDIEREA institutiei presedintelui

PROTESTATARII CER ANULAREA PRIVATIZARII COMPANIILOR DE STAT SI JUDECAREA “ASASINILOR ECONOMICI”

• Jurnalul/ I. Deak: Sediul Preşedinţiei bosniace, incendiat de manifestanţii furioşi. Presa locală scrie despre “Primăvara bosniacă”

Protestele violente provocate de situaţia politică, economică şi socială din Bosnia au escaladat în cursul după-amiezii de vineri.
Manifestanţii furioşi au dat foc Preşedinţiei din Sarajevo, iar în cursul zilei au devastat şi incendiat imobilul în care se află sediul administraţiei regionale din Tuzla, relatează posturile B92 şi RTL France.

Protest la adresa sărăciei şi şomajului

Manifestaţia contra sărăciei şi şomajului a luat o turnură violentă la Tuzla (în nord-estul Bosniei), unde protestatarii au pătruns în sediul administraţiei cantonale, pe care l-au vandalizat şi incendiat. Circa o sută de tineri cu cagule purtând însemne ale echipei locale de fotbal au pătruns în imobil, unde au distrus piese de mobilier şi au aruncat televizoare pe geam. Peste 5.000 de manifestanţi prezenţi la aceste scene aplaudau, potrivit AFP.

Mai multe sute de poliţişti s-au repliat la circa o sută de metri distanţă, unde au format un cordon în jurul unui imobil ce găzduieşte serviciile de urgenţă ale oraşului. Flăcări, însoţite de un fum gros şi negru, erau vizibile la primul etaj al clădirii-turn cu zece etaje.
Protestatarii din interiorul imobilului îi împiedicau pe pompieri să stingă flăcările. Unul dintre liderii manifestanţilor, Aldin Siranovic, a declarat că mulţimea vrea demisia guvernului local. “Ne fură de 25 de ani şi ne ruinează viitorul. Vrem să plece”, a subliniat el în faţa mulţimii.

Protestele s-au extins şi în capitala Sarajevo, unde potrivit unor utilizatori ai reţelei de socializare Twitter, a fost incendiată clădirea Guvernului, informează B2. Au fost sparte toate geamurile palatului prezidenţial, din clădirea care este un monument istoric de peste 100 de ani iese fum, adaugă sursa citată. RTL France precizează că flăcările se întind până la etajul al doilea al clădirii. În Sarajevo şi în întreaga Bosnie situaţia este dramatică şi haotică, sunt ciocniri violente între protestatari şi poliţie, informează presa din Serbia. Pe străzile capitalei sunt multe autoturisme incendiate, iar poliţia foloseşte gaze lacrimogene şi gloanţe de cauciuc.

Mai mulţi răniţi

Potrivit site-ului Dnevni Avaz de la Sarajevo, preluat de Agerpres, premierul guvernului cantonal din Tuzla, Sead Eauseviæ, şi-a depus demisia vineri după-amiază. Site-ul transmite că peste 13.000 de protestatari sunt pe străzile oraşului, clădirea Primăriei a fost de asemenea incendiată.
Dnevni Avaz citează un medic dintr-un spital din Sarajevo potrivit căruia până acum au cerut ajutor medical circa 50 de pacienţi. Potrivit altor publicaţii, la Tuzla au fost răniţi peste 100 de protestatari şi 28 de poliţişti.

Amploare fără precedent

Este vorba despre o manifestaţie de o amploare fără precedent în această fostă republică iugoslavă de la sfârşitul războiului intercomunitar din 1992-1995 şi până acum. Protestele ilustrează exasperarea populaţiei în faţa unei clase politice căzute victimă unor dispute interminabile între politicieni incapabili să redreseze o economie aflată într-o stare deplorabilă, notează AFP.

Revolta cetăţenilor

”Revolta cetăţenilor!”, a titrat vineri pe prima pagină Dnevni Avaz, principalul cotidian local. “Primăvara bosniacă!”, a afirmat şi cotidianul Oslobodjenje. Măcinată de o corupţie endemică, această mică ţară balcanică de 3,8 milioane de locuitori este printre cele mai sărace din Europa. Şomajul afectează 44% din populaţia activă, dar Banca Centrală estimează numărul persoanelor fără loc de muncă la 27,5% dat fiind faptul că mulţi lucrează la negru.

• Mediafax: Revoltă împotriva sărăciei şi şomajului în Bosnia-Herţegovina: “Ei ne fură de 25 de ani şi ne distrug viitorul. Vrem să plece” – FOTO

O manifestaţie împotriva sărăciei şi şomajului s-a transformat în revoltă, vineri, la Tuzla, în nord-estul Bosniei-Herţegoovina, şi la Sarajevo, capitala acestei ţări, unde protestatari au devastat sediul Guvernului cantonal. […]

 “Primăvara bosniacă”

Un lider al manifestanţilor, Aldin Siranovici, a cerut demisia Guvernului.

“Ei ne fură de 25 de ani şi ne distrug viitorul. Vrem să plece”, a declarat el în faţa mulţimii.

La Sarajevo, o mie de “protestatari au spart ferestre şi au incendiat gheretele gardienilor şi sediul” unei clădiri a administraţiei regionale, a anunţat postul naţional de televiziune. La Zenica (centru), ciocniri au avut loc între aproximativ 3.000 de manifestanţi şi forţele de ordine, soldându-se cu cinci răniţi în rândul poliţiei, potrivit agenţiei oficiale FENA.

Manifestaţii urmează să aibă loc în aproximativ 20 de oraşe, între care Prijedor (nord), Mostar (sud), Banja Luka (nord) şi Bihac (nord-vest).

“Revolta cetăţenilor!”, a titrat pe prima pagină Dnevni Avaz, principalul cotidian local. “Primăvara bosniacă!”, a anunţat la rândul său cotidianul Oslobodjenje.

Afectată de o corupţie endemică, această ţară balcanică de 3,8 milioane de locuitori este una dintre cele mai sărace din Europa. Şomajul afectează 44% din populaţia activă, dar Banca Centrală apreciază totuşi numărul persoanelor fără loc de muncă la 27,5%, argumentând că mulţi oameni lucrează la negru.

Salariul mediu lunar este de 420 de euro, iar aproape un locuitor din cinci trăieşte în sărăcie, conform unor statistici oficiale.

“Tot mai mulţi oameni trăiesc în mizerie şi sărăcie, ei sunt înfometaţi. Poporul şi-a piedut speranţa şi nu mai crede în ameliorarea situaţiei. Protestul este singura lor cale” de a fi ascultaţi, a comentat un analist local, Vehid Sehici.

“Poliţişti, voi sunteţi fraţii, prietenii şi vecinii noştri! Ar trebui să vă alăturaţi”, s-a adresat forţelor de ordine, la Tuzla, Nihad Karac, un manifestant.

“Mă aflu pe străzi de peste doi ani. Autorităţile sunt surde la apelurile noastre şi merită ceea ce li se întâmplă”, a declarat un alt manifestant, Mithad Kukuruzovici.

Şcolile şi universităţile din Tuzla au fost închise vineri, de teama unor noi manifestaţii violente. Cu o zi înainte, în acest oraş, ciocniri violente între mii de manifestanţi şi forţele de ordine s-au soldat cu 130 de răniţi, majoritatea poliţişti. Opt protestatari au fost reţinuţi.

Presa locală a anunţat că au fost înregistrate numeroase furturi în marja manifestaţiilor. Aproximativ 7.000 de persoane, potrivit presei locale, 2.000, potrivit poliţiei, au protestat la Tuzla, cândva cel mai important oraş industrial al Bosniei-Herţegovina. La manifestaţiile din Tuzla au participat şi salariaţi ai mai multor întreprinderi publice aflate în faliment care nu şi-au primit salariile de câteva luni.

• DW/ Vlad Dragicescu: “Băieţii deştepţi” îi aduc în pragul disperării pe oamenii din Bosnia-Herţegovina

Ce i-a scos pe străzi pe oamenii din Bosnia-Herţegovina, o ţară în care privatizările anunţate şi realizate cu multă pompă, s-au dovedit a fi o uriaşă păcăleală? Problemele sunt cunoscute, mai puţin soluţiile.

Bosnia-Herţegovina fierbe. Amplele proteste de la sfârşitul acestei săptămâni, îndreptate cu precădere împotriva corupţiei din politică, prezintă opiniei publice internaţionale o imagine care mai fusese văzută doar în anii ’90, în timpul războiului din regiune: baricade, anvelope incendiate, case distruse şi forţe de ordine înarmate până în dinţi.

În capitala Sarajevo, poliţia a intervenit cu gaze lacrimogene şi bastoane de cauciuc împotriva protestatarilor, în încercarea de a-i dispersa. Între timp, în oraşul Tuzla din nordul ţării, unde mişcările de stradă debutaseră încă de miercuri, demonstranţii au reuşit să ocupe sediul guvernului regional.

Dincolo de flagelul atotputernic al corupţiei, nemulţumirile sunt provocate şi de situaţia sumbră a economiei, cu efecte directe asupra ratei şomajului – evident, extrem de ridicată.

Tuzla, unde demonstranţii au purces la ocuparea de instituţii publice, a fost, cândva, unul dintre cele mai importante centre industriale ale fostei Iugoslavii. Polihem, Dita, Konjuh, Resod-Guming sunt numai câteva dintre companiile care au reprezentat, multă vreme, pentru toată regiunea, garanţia prosperităţii.

Iată însă că, de câteva zile, lucrătorii acestor firme ies pe străzi, disperaţi de gândul că locurile lor de muncă s-au năruit.

În special pentru observatorii din estul continentului european, motivele pentru care clachează definitiv importante ramuri economice, cândva prospere, nu surprind.

Oamenii ieşiti pe străzi în Bosnia-Herţegovina deplâng nu lipsa cererii pentru produsele fabricate în aceste centre industriale, ci nepotismul şi corupţia care le-au ruinat. Angajaţii de la Polihem, Dita şi Resod-Guming nu au mai fost plătiţi de peste un an. Au făcut, deci, muncă patriotică, nefiind nici măcar asiguraţi medical.

Privatizări, privatizări

Înainte de război, la Polihem lucrau peste 1200 de persoane, rulajul companiei depăşind 60 de milioane de euro. Pentru economia naţională, Polihem, cu ale sale produse chimice organice, are o importanţă deosebită.

Sakib Kopic, şef de sindicat, spune că, în timpul războiului, angajaţii au cumpărat 49 la sută din acţiunile companiei, ceea ce înseamnă că în conturile acesteia se aflau sume importante de bani. Numai că, după război, o bună parte a politicienilor aflaţi la butoane, au realizat că, privatizarea marilor companii reprezintă o vacă numai bună de muls.

Mai întâi, grupurile de interese au preluat controlul companiilor de stat. “Guvernul local a numit în funcţie directori noi, incompetenţi, dar care urmau neabătut linia trasată de partid. Urmarea acestor mişcări a fost că firma a ajuns datoare vândută, mai ales la companiile de electricitate din Bosnia-Herţegovina, care ne vindeau la suprapreţ energia”, a spus Kopic într-un interviu acordat Deutsche Welle.

Raiul spălării de bani

Statutul de datornic al Polihem a pus compania la picioarele politicienilor. Următorul pas, deci, a fost scoaterea acesteia la vânzare. Agenţia de privatizare a găsit şi cumpărătorul: firma poloneză Organic Trade, care a cumpărat Polihem la preţ de chilipir.

Polonezii au anunţat ritos că intenţionează să investească 70 de milioane de euro în Polihem. Numai că, la scurt timp, au urmat masive valuri de concedieri, pe motiv că, surpriză, produsele fabricate la Polihem nu sunt căutate pe piaţa internaţională.

Apoi s-a urmat reţeta clasică. Cumpărătorul polonez a contractat credite extrem de mari, garantându-le cu însăşi compania Polihem. Evident, băncile au recuperat de la Polihem tot ceea ce putea fi de valoare, iar maşinile industriale au fost vândute la fier vechi.

Sakib Kopic spune că, astfel, compania a devenit o maşinărie de spălat bani, în spatele căreia se afla mafia locală, care “legalizează” afaceri necurate prin intermediul Polihem. Procuratura, deocamdată, nu a mişcat nici un deget.

Un destin similar a avut şi Dita, cel mai important fabricant de detergenţi din fosta Iugoslavie.

Tăcerea politicienilor din Bosnia-Herţegovina îi face pe unii protestatari să creadă că nu se doreşte decât dezumflarea de la sine a demonstraţiilor. Nici intenţia guvernului cantonal din Tuzla de a organiza o rundă de negocieri între boşii din industrie şi demonstranţi nu a aplanat tensiunile.

Plan în cinci puncte

Liderii protestelor, însă, au prezentat un plan cu cele mai importante cinci doleanţe. Scopul acestuia este – spun manifestanţii – înfăptuirea unei revoluţii politice.

Astfel, printre altele, se cere formarea unui nou guvern în Tuzla, format exclusiv din tehnicieni, plafonarea veniturilor tuturor politicienilor la nivelul salariului minim pe economie, anularea privatizărilor companiilor de stat, precum şi judecarea “politicienilor corupţi” şi a celorlalţi “asasini economici”.