AMERICA ARDE. Psihoza războiului civil rasial cuprinde SUA. Cine va beneficia de pe urma haosului?/ „Odată cu străzile a fost acaparat și adevărul”
Tucker Carlson: Liderii noștri șovăie în timp ce orașele ard
În monologul de aproape 30 de minute, jurnalistul Tucker Carlson pornește de la câteva imagini terifiante provocate de violențele din orașele SUA. Este vorba de linșarea unor oameni de gloate violente; într-una din scene este o femeie în vârstă bătută de tineri înarmați cu bâte. Sunt date și scene cu jefuirea unor magazine de lux, precum și scena incendierii unei biserici istorice de lângă Casa Albă (unde, ulterior, avea să-și facă apariția Trump). Tucker arată că mulți politicieni, inclusiv republicani, au refuzat să condamne aceste violențe, validând narațiunea „protestelor” stârnite de durerea uciderii lui George Floyd de către un polițist. Astfel de violențe, jafuri și linșaje sunt denumite drept „proteste”, iar participanții, „protestatari”. Pentru a înțelege dimensiunea psihozei ce a cuprins America, trebuie să înțelegem contextul și intensitatea cu care se pune problema rasială în prezent. Limbajul politic, dar și cel mediatic, a ajuns să capete valențe cvasi-religioase. Vina albilor a devenit asemenea unui păcat originar și acest păcat nici nu mai poate fi iertat. El poate fi doar șters printr-un soi de potop sau, după cum se vede, printr-un foc social redemptoriu. Problema este că acest fel de a privi lucrurile este larg împărtășit de elitele Americii. Fostul președinte Obama a afirmat că alegerea nu este între a alege între proteste și politică, ci amândouă trebuie făcute. Ideea fiind că ce se întâmplă acum în SUA ar fi proteste, iar nu un soi de insurgență haotică, anarhică, fără lideri, fără revendicări concrete. La fel de sugestivă este remarca procurorului șef al statului Massachusetts: „Da, America arde, dar așa cresc pădurile.” Că tot evoca Tucker, în monologul său, figura împăratului Neron… Aici un invitat la emisiunea lui Tucker despre cum induce elita americană ideea că națiunea este iremediabil rasistă și cum dau vina democrații pe ruși și pe suprematiștii albi pentru violențele din SUA pentru că practică o justiție selectivă: 1/ My appearance with @TuckerCarlson Tonight: The cultural elites want to us to believe we're an irredeemably racist nation and stoke violence so we don't ask questions about the concentrated capital in their very hands pic.twitter.com/ioU7RAAavH — Saagar Enjeti (@esaagar) June 3, 2020
Hotnews:
Președintele Trump a mers la Biserica Sf John din Piața Lafayette, în apropiere de Casa Albă, după ce ieri clădirea istorică a fost afectată de violențe. Un incediu a izbucnit în subsolul bisericii, care din 1816 este considerată ”Biserica Președinților” pentru că fiecare președinte american de la James Madison și până acum au folosit acest locaș ca loc de rugăciune și reculegere. Pompierii au ajuns însă rapid la fața locului și au stins incendiul.
Contramundum:
PUCIUL DIN MINNEAPOLIS
de C.J. Hopkins
Ei bine, se pare că mult anticipatul „Al Doilea Război Civil” al Rezistenței a început în sfârșit … mai mult sau mai puțin după semnal. Răscoalele au izbucnit de-a lungul țării. Oamenii jefuiesc și atacă magazinele și unii pe alții în stradă. Robocopii bat, dau cu gaze și trag în oameni cu proiectile non-letale. Au fost mobilizate Gărzile Naționale ale Statelor, a fost declarată „urgența”, oamenii nu mai au voie să iasă din casă după lăsarea nopții. Oamenii din servicii se luptă cu hoarde mânioase care încearcă să ia cu asalt Casa Albă. Trump scrie pe Twitter dintr-un „bunker subteran”. Experții oportuniști de pe social media, indiferent de spectrul politic, îi isterizează pe oameni. Americanii sar unii la gâtul altora, divizați de politicile identității, mistuiți de furie, ură și frică.
Lucrurile nu ar putea merge mai bine pentru Rezistență nici dacă ar fi scris ei scenariul.
De fapt, într-un fel au scris scenariul. Nu moartea sărmanului George Floyd, desigur. Polițişti rasişti au ucis negri de când sunt polițişti rasişti. Nu, nu Rezistența a creat rasismul. Rezistența s-a ocupat în cea mai mare parte a ultimilor patru ani creînd și promovând o poveste oficială în care majoritatea americanilor sunt „suprematiști albi” care l-au ales la modul literal pe Hitler ca președinte și care doresc să transforme țara într-o dictatură rasistă.
Potrivit acestei narațiuni oficiale, care a fost diseminată fără întrerupere de media corporatistă, de intelighenția neoliberală, de industria culturală și de nenumărați isterici, de demenții care îl urăsc, Donald Trump a fost pus președinte de ruși cu niște emailuri pe care nu au pus vreodată mâna și cu niște reclame plătite pe Facebook care, se presupune, i-au hipnotizat pe negrii americani și i-au făcut să nu o voteze pe Clinton. Putin a ordonat asta, ca parte din planul său de a „distruge democrația”. Planul era ca Președintele Hitler să-i îmbrobodească pe fanii săi suprematiști ca să dea drumul la „RaHoWa” sau la „Boogaloo”, după care să declare legea marțială, să dizolve legislativul și să se proclame Führer. După care, conform aceste fantezii progresiste, urma să-i adune și să-i omoare pe evrei, pe negri, pe mexicani și pe celelalte minorități.
Am urmărit începutul și răspândirea aceste povești oficiale încă din 2016, așa că nu o voi mai relua aici. Să zicem doar că nu exagerez prea mult. După patru ani de condiționare mai mult sau mai puțin constantă, milioane de americani cred această poveste, în pofida faptului că nu există nicio dovadă care să o susțină. Ceea ce nu reprezintă vreo surpriză sau mai știu eu ce. Ar fi mai degrabă surprinzător dacă nu ar crede-o. Vorbim de cea mai puternică mașină de propagandă oficială din istoria mașinilor de propagandă oficială.
Iar acum propaganda culege roadele. Protestele și tulburările care urmează în mod tipic după ce un negru a fost ucis de un polițist s-au multiplicat într-o revoltă internațională, încurajată de media corporatistă, de corporații și de establishmentul progresist, care în mod normal nu susține astfel de acțiuni, dar dintr-odată a simțit o schimbare, o renaștere spirituală sau politică, și este de acord cu o distrugere serioasă a proprietății, cu jafurile, dacă de asta e nevoie pentru a readuce America la starea de paradis pașnic, prosper și fără suprematiști albi cum era înainte ca rușii să-l pună în frunte pe Donald Trump.
În orice caz, mass-media Rezistentă au abandonat acum urmărirea fără întrerupre a Corona-Holocaustului care nu a existat pentru a urmări fără întrerupere „revoluția”. Poliția americană, care doar săptămâna trecută era distribuită în rolul de erou pentru că oamenii legi își riscau viața ca să bată, să aresteze și în general să intimideze pe „cei care încălcau carantina” fără mască, a devenit acum infanteria fascistă a Reichului Trumpian. Compania Nike a scos o reclamă în care le cere oamenilor să spargă vitrinele magazinelor sale și să fure adidași. Ziariștii liberali au dat iama pe Twitter, cerându-le protestatarilor să „ardă rahatul ăla” … asta până când rebelii ajung la comunitatea lor închisă cu garduri și încep să le ardă Starbucksul. Vedetele le Hollywood se costumează în negru și oferă sprijin legal. Chelsea Clinton le predă copiilor despre David și Goliat Rasistul. Bicicleta lui John Cusack a fost atacată de porci. Încă nu am verificat să văd cum se descurcă Rob Reiner dar presupun că face cocktailuri Molotov într-o pivniță a Rezistenței, undeva pe dealurile de la Hollywood.
Bine, nu spun că Rezistența neoliberală a orchestrat și a pus la cale aceste răzmerițe, nici nu vreau să „neg liberul arbitru” al celor din stradă. Indiferent ce se întâmplă acolo, o mulțime de negri supărați își varsă frustrarea pe polițiști sau pe oricine sau pe orice li se pare că reprezintă în ochii lor rasismul și nedreptatea (…)
Nu îmi fac iluzii cu privire la rasismul din America. Dar aici nu este vorba despre rasismul din America. Aici este vorba despre felul în care rasismul a fost instrumentalizat cu cinism, nu de către ruși, ci de către așa-zisa Rezistență, pentru a-l delegitima pe Trump și, mai important, pe toți cei care l-au votat, ca fiind o grămadă de suprematiști albi și rasiști.
A sădi conflicte rasiale a fost de la bun început strategia Rezistenței. „Acuză tabăra cealaltă de vina care îți aparține” este un citat atribuit lui Joseph Goebbels, foarte potrivit în cazul de față. Din momentul în care Trump a câștigat nominalizarea republicanilor, media mainstream și restul Rezistenței ne-au spus că omul este la modul literal Hitler iar planul său este de a ațâța ura rasială în „baza sa de suprematiști albi” și în cele din urmă de a pune la cale un incident de tip „Reichstag”, ca să declare legea marțială și să se proclame dictator. Ne-au spus povestea asta de mii de ori, la televizune, în presa progresistă, pe social media, în cărți, în filme, și oriunde au mai putut.
Așadar, înainte de a ieși afară și a lua parte la „răzmerițe” uitați-vă la titlurile de azi, dați pe CNN sau pe MSNBC și gândiți-vă pentru o clipă. Nu vreau să vă stric petrecerea, dar v-au pregătit pentru asta vreme de patru ani.
Nu pe voi, negrii. Nu vorbesc cu voi. Nu-mi arog dreptul de a vă spune ce să faceți. Vorbesc cu albii ca mine, care sărbătoresc jaful și haosul și care vin să dea o mână de ajutor, dar care se vor întoarce acasă în comunitățile lor închise cu porți, când cenușa se va răci, când media va înceta reportajele iar polițiștii vor patrula cartierele voastre.
OK, iar aici trebuie să mă repet că nu sunt un fan al lui Donald Trump despre care cred că este un clovn narcisist și un șarlatan și … blah blah blah, deoarece atât de mulți oameni au fost polarizați de propaganda dementă și de isteria în masă încât nici nu mai pot citi sau gândi, pur și simplu scanează rapid articolele pe are le întâlnesc pentru a vedea de ce parte este autorul iar apoi se bucură sau îl înfierează pe autor în funcție de tabără.
Dacă faceți asta, dați-mi voie să vă ajut… indiferent de tabăra voastră, eu nu fac parte din ea.
Îmi dau seama că este foarte dificil pentru mulți dintre voi să înțelegeți lucrul acesta, zilele astea. Voi încerca din nou, cât de limpede pot.
America este încă o țară rasistă, dar America nu este mai rasistă astăzi decât era în vremea președinției lui Barack Obama. Mulți polițiști americani sunt agresivi, dar nu mai agresivi decât erau pe vremea lui Obama. America nu s-a schimbat radical de când președinte a devenit Trump. Tot ce s-a schimbat a fost povestea oficială. Și se va schimba din nou când Trump va pleca iar clasele care conduc nu vor mai avea nevoie de această narațiune.
Cotidianul/ Călin Marchievici:
Gripa nu a răpus pe cine trebuie
După mai bine de trei luni, gripa covid nu mai este pe prima pagină, nici bilanțul morților, nici numărătoarea ventilatoarelor. Acum, pe prima pagina nu sunt sutele și miile de decese, ci unul singur – moartea unui american de culoare, în condiții suspecte, în mâinile polițiștilor.
”Oricât de cinic ar suna, dacă 100.000 de decese de covid nu pot zdruncina încrederea americanilor în Donald Trump, poate un deces în plus va reuși asta. În viziunea presei de mainstream, este vina lui Trump”, scrie The American Conservative.
Ce se întâmplă în SUA începând de o săptămână s-a întâmplat și în deceniile anterioare. George Bush a avut cazul Rodnaey King, bătut cu bestialitate in Los Angeles, după ce consumase alcool și încercase să fugă de polițiști gonind cu aproape 200 km/h. Bill Clinton a avut cazul lui Amadou Diallo, împușcat de 41 de ori. George W. Bush a avut cazul Sean Bell. Barack Obama, președinte de culoare, a avut cazul Michael Brown, în 2012, în statul Missouri, și cazul Freddie Gray, în Maryland, în 2015. Atunci, Obama a spus că protestatarii sunt ”infractori”. Acum, tabăra democrată a fostului președinte Obama strânge bani pentru eliberarea pe cauțiune a protestatarilor arestați, care nu mai sunt infractori câtă vreme președinte este Donald Trump și câtă vreme Trump trebuie să fie învins de Joe Biden la alegerile din noiembrie.
Ce se întâmplă de o săptămână în America nu ține de administrația Trump și nici de un coronavirus. Polițistul Derek Chauvin, cel în mâinile căruia a murit George Floyd, nu a așteptat 20 de ani de carieră pentru a comite omorul prin imprudență instigat de vreun mesaj Twitter al președintelui Trump. În cariera lui, polițistul Chauvin a impuscat mortal un om, a rănit grav un altul, a fost acuzat de mai multe violențe. Cine s-a ocupat de o parte dintre aceste cazuri din statul Minnesota? Nimeni alta decât fost candidată democrată la președinție Amy Klobuchard, procuror districtual în Minnesota. Cine a fos președinte când acest polițist a comis aceste agresiuni? Președintele de culoare Barack Obama. Cine era procuror general? Procurorii generali Eric Holder și Loretta Lynch, ambii de culoare, ambii numiți de Barack Obama.
”Covid nu a omorât pe cine trebuia. Majoritatea victimelor au fost persoane de culoare sărace – circa jumătate dintre decesele din SUA au fost în zonele neglijate din orașul New York și nimănui nu i-a păsat prea mult de asta. Acum puteți vedea aceste zone la televizor, cu protestatari care se bat cu poliția (…) Covid a fost în primul rând o criza a inegalității economice. Dacă a fost o criză de leadership, atunci nu este legată de Trump, este o criza care începe în urma cu 50 de ani, o criză a lipsei de servicii medicale care începe la Nixon și merge până la Trump”, scrie The American Conservative.
Și pentru că virusul nu a creat emoția suficientă pentru o mobilizarea electorala anti-Trump, atunci poate protestele împotriva uciderii unui american de culoare vor face asta. În plus, protestele mai au o valență – pot fi puse pe seama implicării Rusiei. Chiar asta a făcut Susan Rice, fost consilier pentru Securitate al președintelui Obama și ambasador la SUA la ONU. Iată ce a spus Rice: ”Nu mai primesc rapoarte de la servicii acum însă, bazându-mă pe experiența mea, toate astea fac parte din scenariul rusesc. Nu le putem permite extremiștilor, actorilor străini, să ne distragă de la adevăratele probleme ale țării, vechi de secole, probleme care trebuie abordate cu responsabilitate”, a spus Rice. Ea a fost invitată la CNN, postul de televiziune considerat sursă credibilă de informații în întreaga lume, însă ceea ce a spus Rice, sursele ei, probele nu se ridică nici măcar la nivelul de credibilitate al unui site internet conspiraționist dintre cele înfierate de același CNN.
Ce se întâmplă în America de o săptămâna este o campanie electorală scăpată de sub control și prezentată ca un soi de revoluție televizată în direct. Este o revenire la vechea marotă a lui Donald Trump – agent al Rusiei repetată la începutul mandatului său sau la cea a lui Donald Trump – adeptul supremației albilor, lansată la jumătatea mandatului.
Întrebări fără răspuns
Publicația Off-Guardian pune mai multe întrebari legate de protestele care au eclipsat ceea ce era până mai ieri descris drept cea mai gravă pandemie din ultimul secol. Unele întrebări au răspunsuri parțiale. Altele își vor aștepta răspunsurile, cel mai probabil, ani în sir.
1. Cum s-a ajuns aici? A început cu imaginile în care polițistul Derek Chauvin își pune genunchiul pe gâtul unui om de culoare. Acest videoclip a devenit viral. Cum a devenit viral? Toata lumea se gândește că asta se întâmplă fără vreun sprijin. Nu este așa. Lucrurile nu devin virale, ele sunt făcute virale. Trebuie să existe imagini, trebuie editate, postate și trebuie să circule între persoanele potrivite, la momentul potrivit. Trebuie scrise texte care să le susțină. Trebuie create linii discursive.
2. Cum au devenit virale imaginile cu George Floyd? Brutalitatea poliției face parte din viața cotidiană din America, din păcate. Se întâmplă mereu, împotriva celor săraci și marginalizați, albi și negri. Unele violențe sunt înregistrate, însă majoritatea imaginilor nu sunt urmărite de nimeni și nimănui nu-i pasă.
3. De ce acest deces este diferit?
4. De ce aceste imagini au fost brusc remarcate, însă nu și celelalte zeci de clipuri cu polițiști violenți?
5. De ce, în doar câteva zile de la primul incident, compania Nike a realizat o reclamă nou nouță prin care susține protestele?
6. Cum se face că o mișcare socială descrisă drept spontană beneficiază de sponsorizări, de parcă ar fi un fel de echipă de fotbal?
7. De ce glorificarea violenței a devenit o temă centrală? Protestele sunt violente, însă presa liberală nu acuză această violență, ba chiar o fetișizează. Ani de zile, presa de mainstream a condamnat agresiunea, chiar și cea virtuală, a asociat-o cu ”masculinitatea toxică”. Acum, protestele violente din America se bucură de o altă interpretare.
8. De ce violența este acum considerată chiar bună? Să ne amintim că, vreme de luni de zile, cei care ieșeau din case fără permisiunea autorităților erau infractori și erau numiți ”covidioți”. Doar un inconștient ieșea din casă fără mască. Ni se spunea că sunt vieți în joc. Protestatarii erau comparați cu membrii unui cult al morții, oameni care vor să infecteze lumea. De ce nu se mai spun aceste lucruri despre protestatarii din SUA, ba chiar echipa de campanie a lui Joe Biden adună bani pentru a le plăti cauțiunea celor arestați?
9. De ce protestele și adunările din SUA, Londra, Berlin nu mai sunt privite ca niște ”crime”?
10. De ce oamenii care ies pe străzi în SUA spun că sunt grămezi de cărămizi adunate la locul protestelor?
11. De ce polițiștii se comportă mai rău decât de obicei, de parcă ar dori să aibă cea mai proastă imagine cu putință? De ce polițiștii din Minneapolis au reținut un reporter CNN de culoare fără a-i cere înainte de asta să orească cameră de luat vederi?
12. Ce obiectiv vor să atingă protestatarii pentru a se întoarce la casele lor? Violența, jaful și răzmerița nu vor rezolva problemele politice din America, ci vor cauza mai multe. Atunci, de ce este încurajată violența?
13. Cine va beneficia de pe urma haosului?
Anghel Buturugă:
„Things fall apart; the center cannot hold;/ Mere anarchy is loosed upon the world”
Când, în urmă cu câteva luni am sesizat că tema unui război civil în SUA începe să fie discutată serios pe platforme cu ștaif academic și devine și o referință în pop culture, mi-am zis că nu poate fi o simplă referință printre altele. Nici măcar doar o referință semnificativă în războiul cultural care divide și polarizează America to the bones.
Ci că este un semn al unui zbucium de adâncime, al unui delir care nu mai este doar o fantasmă visată, ci un simptom vizibil, al unei psihoze care nu rămâne doar în sfera închipuirilor, ci se materializează, este încorporată.
Dacă intri pe Twitter, dacă intri în atmosfera creată de massmedia centrală a SUA, te izbește caracterul de ireal al celor transmise. Nu atât al scenelor, ci al cadrajului. Al decupajelor și al îndârjirii, al intensității cu care sunt revertebrate, amplificate, semnificate aceste scene de jaf, linșaj, incendiere și rebeliune.
Jaful și linșajul, incendierea, nu sunt în sine delirante. Sunt șocante, înspăimântătoare, dar sunt fapte brute. Modul în care sunt receptate și înțelese, în schimb, poate fi unul delirant sau unul uman (fie și părtinitor, dar uman). Or această impresie de delir colectiv este ceea ce e neliniștitor în revoltele actuale din SUA.
Și este neliniștitor pentru că psihoza e contagioasă și de neoprit dacă depășește un anume punct critic. Dincolo de acesta, Dumnezeu cu mila. Nu știu dacă în SUA s-a ajuns la acel punct critic, însă nici departe nu suntem. Acest punct critic înseamnă că, de acolo înainte, nu mai e cale de întors. Reprimarea dură nu elimină, nu sparge psihoza. Acomodarea docilă a autorităților doar îi dă teren de desfășurare.
Când s-au mai întâlnit în istorie astfel de momente? Ele sunt specifice izbucnirilor revoluționare. 1789, 1917. Și, chiar mai mult decât cu Franța, SUA seamănă, în aceste vremuri, cu Rusia țaristă. Un regim autocratic, cu un establishment compromis, rigid, putred. O elită liberală radicalizată, în care domină ideile socialist-revoluționare abstracte. Grupări de activiști și de agitatori profesioniști.
Comparația, desigur, e limitată. SUA e superputerea mondială. Trăim într-o lume digitalizată. Clivajele sunt cu totul altele. Dar e ceva comun în atmosfera delirantă, în pierderea coerenței și stabilității centrului. O lume în disoluție. Things fall apart; the center cannot hold; Mere anarchy is loosed upon the world.
Orice explicație sistemică
e adusă, orice brutalitate e invocată, orice trumpism e demascat, totul se năruie în fața imaginilor cu gloate de apucați care linșează câte o victimă – uneori această victimă fiind o bătrână. Asta e dincolo de ideologie, furie, revoltă, sărăcie, bogăție, exploatare. Este pur și simplu lașitate grețoasă, răutate, cruzime. Nimic și nimeni nu poate găsi vreo scuză pentru care dai în haită într-un om doborât la pământ. Și nu putem explica asta doar prin soros, neomarxism, antifa.
#thisistheendmyfriend
#pureevil
Cătălin Sturza;
Nouă întrebări legate de protestele și insurgența din SUA
Am urmărit până acum valul de violențe din Statele Unite care a fost strânit de uciderea unei persoane de culoare de către un polițist cu un trecut controversat, Derek Chauvin. Nu pot să spun că am deocamdată o perspectivă coerentă asupra a ceea ce se întâmplă acolo, însă cu siguranță uciderea acelei persoane de culoare a fost doar „scânteia” care a aprins un val de nemulțumiri acumulate în sociatatea americană – parte prin criza coronavirusului și măsurile de lockdown aferente, și parte prin polarizarea societății, din ce în ce mai accentuată, în ultimii ani. Până una-alta, am câteva întrebări:
1. În timpul protestelor anti-lockdown (zeci de proteste cu sute de mii de manifestanți, desfășurate până acum două săptămâni în multe state americane), o parte a presei a scris că protestatarii (în mare parte conservatori ieșiți pentru susținerea unor drepturi și libertăți) „omoară oameni prin faptul că răspândesc coronavirusul” și că sunt plătiți fie de ruși, fie de chinezi (sau de alți „challengeri” globali). Acum protestatarii „anti-fa” și „black lives matter” nu mai omoară oamenii prin faptul că nu respectă distanțarea socială?
2. Modul în care a fost ucis acea persoană de culoare este revoltător, și cu siguranță că polițistul vinovat trebuie tras la răspundere. Însă din echipa de poliție care l-a imobilizat pe bărbatul de culoare făcea parte și un polițist negru. Iar șeful acelor polițiști era tot un polițist de culoare. Mulți guvernatori americani sunt persoane de culoare. Statele Unite au avut, până acum patru ani, un președinte de culoare. Iar statisticile (vedeți imagnile alăturate) arată că în fapt numărul cetățenilor albi neînarmați uciși de poliție este mult mai mare decât numărul celor de culoare; iar numărul polițiștilor de culoare uciși de cetățeni este mai mare decât numărul cetățenilor de culoare neînarmați uciși de polițiști. Oare se reduce totul la rasism și la inegalitățile rasiale, sau este ceva mai profund (și mai complex) la mijloc?
3. Cele două grupări care sunt în centrul insurgenței actuale, „Anti-fa thugs” și „Black lives matter”, sunt grupări anarhiste și extremiste, care au la activ numeroase fapte de violență, incendieri, jafuri și acte de profanare a unor biserici și monumente istorice; în aceste prosteste, dar și în multe altele, din ultimele decenii. Să nu ne lăsăm înșelați de numele grupărilor; nici Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste nu era nici uniune, nici a unor republici (în nici un fel), și nici măcar socialiste (dacă nu vrem să echivalăm stalinismul cu socialismul). Să susții astfel de grupări în aceste zile nu echivalează cu extremismul, și cu incitarea la violență?
4. De ce alimentează o mare parte a mass-media aceste proteste deloc „nonviolente”? În care vedem cum sunt linșate, de exemplu, persoane în vârstă și lipsite de apărare? De ce nu se cere pedepsirea punctuală a vinovaților în cazul polițiștilor din Minessota, așa cum ar fi și firesc? De ce afirmă unii jurnaliști că acestea sunt proteste „pașnice”, în ciuda violențelor evidente și omniprezente – magazine jefuite, biserici profanate și incendiate, etc? De ce aceste acte de anarhie și de violență sunt denumite „prosteste”, iar participanții „protestatari”? Oare nu putem să vorbim de o mare ipocrizie, cel puțin în unele cazuri – sau mai rău?
5. Cum poate să combată incendierea unor biserici rasismul? Cum poate să combată incendierea unor afaceri ale unor oameni nevinovați – mulți dintre ei minoritari sau chiar persoane de culoare – rasismul?
6. Și dacă lucrurile vor degenera și nu vor mai putea fi oprite? În Franța, după revoluția franceză, insurgența iacobină a dus la haos, teroare și dezastru, care nu au mai putut să fie oprite în nici un fel, prin resurse interne. Doar intervenția armatelor austriece și războiul cu Austria a dus la sfârșitul terorii iacobine, „cu ghilotina in frunte”.
7. O parte a mass-media a prezentat filmulețe cu protestatari care strigau „Shoot the white folks” – împușcați-i pe oamenii albi. Nu este acesta, în fapt, rasism? Și să alimentezi o astfel de nebunie nu este echivalent cu alimentarea și escaladarea rasismului și cu instigarea unor războaie rasiale?
8. În sfârșit, qui prodest? Cine ar putea să profite de pe urma acestei insurgențe, dacă ar fi vorba să presupunem că ar profita cineva? În plan intern, mie unuia mi se pare că decredibilizarea lui Trump este singura „carte” pe care o mai are Partidul Democrat, al cărui candidat, Joe Biden, are în anul electoral o prestație submediocră. Nu sunt un susținător fără rezerve al lui Trump și în nici un caz nu sunt un susținător al lui Biden. Și nu susțin vreo teorie a conspirației, că cineva ar fi „provocat” protestele (așa cum am zis, cred că ele sunt expresia unor nemulțumiri acumulate în timp din multe cauze și motive și a unei polarizări profunde a societății). Speculez doar pe baza campaniei electorale de până acum.
9. Iar în plan extern, vom avea un lider mondial – Statele Unite ale Americii – slăbit de criza coronavirus și de măsurile de lockdown; care va avea, probabil, peste 25 de milioane de șomeri / locuri de muncă distruse doar în ultimele trei luni; cu o societate tot mai polarizată și cu grupări anarhiste/radicale tot mai puternice; și cu tot mai mulți oameni împinși spre pragul sărăciei și gata să susțină astfel de grupări violente sau să ia parte la astfel de măsuri violente. Altfel spus, avem o Americă slăbită de coronavirus și șomaj, cu economia pe butuci, cu o polarizare socială mai mare decât oricând și cu revolte și insurgență. Încă o dată, dacă ar fi să ne gândim la cine ar avea de câștigat, profită „challengerii” globali, adică tocmai Rusia, China, Turcia și Iranul.
Însă dincolo de asta, cum putem să numim jafurile, linșajele, incendierile, actele de anarhie „proteste pașnice”, iar pe anarhiști și extremiști „protestatari nonviolenți”? Ce ne arată asta, dacă nu o societate cuprinsă de un mare, de un foarte profund vid moral? Și nu numai în Statele Unite? Oare chiar așa de orbită să fie fiecare dintre tabere de propriile teze și „narative”, încât nimeni să nu sesizeze, în acest moment, aceste aspecte așa de evidente?
Alexandru Racu:
Acum câteva zile spuneam că sunt gata să pun pariu că cel puțin jumătate dintre cei care încălcaseră interdicțiile sanitare la Londra pentru a protesta împotriva asasinatului polițienesc din Minneapolis erau aceeași oameni care susținuseră introducerea lor inițială în ciuda costurilor uriașe pe care societatea a trebuit să le suporte. Dar ca și cum sfidarea nu era suficient de mare, aflu acum că la New York au ieșit în stradă în semn de solidaritate medicii înșiși, alături de sutele de mii sau milioanele care deja protestau încălcând recomandările acelorași medici.
Medicii lucrează în spitale, adică în spații cu potențial foarte mare de a deveni focare de infecție cu Covid-19. Medicii interacționează deseori cu persoane ale căror probleme de sănătate le fac mult mai vulnerabile în fața infecției cu Covid-19. Cu alte cuvinte, nu se expun doar pe ei, ci îi expun și pe cei care prezintă cel mai mare risc de deces în urma infecției cu covid. În fine, medicii au reprezentat principala categorie socială și profesională care a solicitat impunerea unor măsuri drastice de carantină. Din motive lesne de înțeles. Societatea a făcut sacrificii imense ca să-i protejeze. S-a decretat stare de urgență în întreaga societate pentru că era sau doar ar fi putut să fie (în cazul României) o situație urgentă în spitale.
Niciodată nu e clar ce anume face ca o situație să fie îndeajuns de urgentă încât să se justifice decretarea stării de urgență. Cineva pur și simplu decide, cu de la sine putere, ca situația e îndeajuns de urgentă. În cazul de față, decizia a fost luată în funcție de emoțiile (mai precis temerile) medicilor care s-au mai și deghizat în expertiză. Tot emoțiile medicilor, dublate de emoțiile maselor de susținători, au stabilit că uciderea unui cetățean de culoare de către poliție, un incident tragic, dar din păcate recurent în SUA (s-a întâmplat deja de nenumărate ori și va continua să se întâmple), reprezintă o situație mai urgentă decât urgența inițială care justifică suspendarea stării de urgență sau mai degrabă intrarea într-o nouă stare de hiperurgență.
Ce mai contează că inițial au fost aruncați în șomaj zeci de milioane de americani, inclusiv răposatul George Floyd, pe baza unor estimări științifico-fantastice, care s-au metamorfozat ulterior, când realitatea a dezmințit cifrele, în argumentul pur moral conform căruia oricine nu acceptă șomajul de masă și renunțarea la normalitate pentru a salva fie și un singur bătrânel e un nazist? Ce mai contează că faptele medicilor din Times Square contrazic flagrant atât aritmetica halucinantă și halucinogenă a experților, cât și noua etică medicală ce dictează transformarea întregii societăți într-un spital de nebuni? Ce fac acești oameni e sfidare pe față la adresa fraierilor care au pus botul. Însă sfidarea se înfățișează nu ca ceea ce este, în speță o formă brută de huliganism asemănătoare cu cea la care se dedau lumpenii care devastează și jefuiesc magazine. Ci, la fel ca statul acasă, se înfățișează sub forma unui act de înaltă ținută morală.
De fapt, asistăm la un fenomen de tip Covid-1984 în care atât regulile morale, cât și cele aritmetice, se schimbă de la o zi la alta, dar de fiecare dată, cel care, păstrându-și coerența, le pune sub semnul întrebării, e înfierat ca nebun, irațional, iresponsabil și e dat pe mâna poliției. Și ajungem astfel la situația în care totul devine posibil, în care anarhia etică, epistemică, politică devine singura alternativă la noul totalitarism care schimbă de la o zi la alta adevărul pe care îl impune societății. Asta e “noua normalitate”.
Whose streets? Our streets! Le degajăm când vor mușchii noștri și le reocupăm tot când vor mușchii noștri. Odată cu străzile a fost acaparat și adevărul. Care e tot al nostru și facem ce vrem cu el.
This is one of the most absolutely insane moments I've ever seen on live television. pic.twitter.com/Uvzig8YGSa
— Timothy Burke (@bubbaprog) June 2, 2020
"We're on your side, we're on your side!" Comrade, there must be some sort of misunderstanding! pic.twitter.com/C6ZJMtna5V
— Roosh (@rooshv) June 2, 2020
As someone in the midst of training a dog to sit, kneel, stay and roll over using hand motions, this is particularly disturbing: pic.twitter.com/eelNcsfmqw
— Dave Rubin (@RubinReport) June 2, 2020
A Columbus, Ohio, police officer called in today with a disturbing report: The rioters and looters are NOT their main problem. It's the mayor & city council who are scaring officers into INACTION! pic.twitter.com/IChzXPOpO6
— Glenn Beck (@glennbeck) June 2, 2020
Archbishop Gregory chooses to side with CNN, Democrats and Antifa against @realDonaldTrump and the loyal citizens of the USA
Pope John Paul II would choose to side with the most pro-life president in US history. https://t.co/nZCdVjDSGL
— Nick Donnelly (@ProtecttheFaith) June 2, 2020
Oh my God. The Attorney General of Massachusetts said: “Yes, America is burning, but that’s how forests grow.” The gall of that privileged liberal woman, to speak of people's livelihoods that way! https://t.co/wDw2iv43wn
— Rod Dreher (@roddreher) June 2, 2020
https://twitter.com/RealJamesWoods/status/1268077455668965376
Cultul e oficial de acum: https://www.hotnews.ro/stiri-international-24034255-papa-francisc-condamna-uciderea-lui-george-floyd.htm
Ieri in Romania ,azi in America.Cine de la cine a importat?.
Contrele pe teme rasiale nu ajuta, il pun pe Trump in defensiva. Nu trebuie intrat in lupta pe care manipulatorii si-o doresc. Trump ar trebui sa demaste lucratura “COVID” si va avea toate mijloacele pentru a intoarce situatia in favoarea lui. Are adevarul de partea lui, deci pe asta trebuie sa mizeze. Multimea are nevoie de vinovati si vinovatii REALI chiar exista.
PSD e de vina
“The individual is handicapped by coming face-to-face with a conspiracy so monstrous he cannot believe it exists. The American mind simply has not come to a realization of the evil which has been introduced into our midst. It rejects even the assumption that human creatures could espouse a philosophy which must ultimately destroy all that is good and decent.”
― J. Edgar Hoover