REVOLTE IN TURCIA. Proteste de proportii IMPOTRIVA LUI ERDOGAN dupa o REPRESIUNE BRUTALA cu GAZE TOXICE si TUNURI DE APA a manifestantilor [VIDEO+FOTO]

2-06-2013 8 minute Sublinieri

Politia turca a folosit gaze lacrimogene in piata Taksim, in centrul orasului Istanbul, pentru a dispersa cei cateva sute de manifestanti care protestau pentru a doua zi impotriva guvernului turc. Manifestatiile au inceput de fapt luni seara, cand oamenii s-au strans in parcul Gezi din piata Taksim pentru a protesta dupa ce guvernul a smuls copaci din parc – intr-o miscare numita Occupy Gezi, insa pana vineri protestele s-au dezvoltat intr-o demonstratie impotriva premierului Tayyip Erdogan. Desi in cursul zilei a amenintat ca politia va ramane pe pozitii si va asigura securitatea in oras, dand asigurari ca planul urbanistic aflat la originea protestelor va merge inainte, Erdogan a ordonat dupa-amiaza retragerea politiei dn Piata Taksim. Imediat, acolo au ajuns mii de persoane care au sarbatorit cu steaguri si artificii.

Desfasurarea evenimentelor:

UPDATE 17.20  Politia s-a retras sambata dupa-amiaza din Piata Taksim, unde imediat au ajuns mii de persoane, aceasta fiind o victorie pe care premierul Erdogan le-o cedeaza manifestantilor, relateaza jurnalistii AFP aflati la fata locului. Protestatarii au sarbatorit ridicand steaguri si aprinzand artificii.

UPDATE 16.35 Erdogan: Poltia a actionat intr-o maniera “extrema” impotriva manifestantilor. Presedintele Turciei, Abdullah Gul: Protestele au atins un nivel ingrijorator. “Este adevarat ca au avut loc erori, actiuni extreme in cadrul raspunsului politiei. Atentionarile necesare au fost facute” a spus Erdogan.

Intre timp, presedintele turc, Abdullah Gul, a lansat un apel la “bun simt” si “calm”. “Avem cu totii nevoie sa fim responsabili in fata acestor manifestatii care au atins un nivel ingrijorator”, a spus Gul intr-un comunicat, adaugand ca politia “a actionat cu simtul masurii”.

UPDATE 14.15 Erdogan a facut apel la protestatari sa inceteze “imediat” manifestatiile si a dat asigurari ca politia va ramane pe pozitii pentru a mentine ordinea.

“Le cer protestatarilor sa isi inceteze imediat manifestatiile pentru a evita alte daune vizitatorilor, pietonilor si comerciantilor. Politia a fost acolo ieri, este acolo azi si va ramane pentru ca piata Taksim nu poate fi un loc unde extremistii fac ce vor”, a declarat el pe un ton ferm.

El a dat asigurari ca va lua toate masurile necesare pentru a “asigura securitatea persoanelor si bunurilor”.

turcia7Grupuri de tineri, cu fetele acoperite de bandane si masti de gaze, incearca sa se organizeze cu ajutorul facebook-ului si twitter-ului pe smartphone-uri pe strazile unde nu se afla politie, relateaza Reuters. Angajati din hotelurile de lux aflate pe marginea pietei Taksim le ofera lamai protestatarilor, care si le storc in ochi pentru a contracara efectele gazelor lacrimogene.

Potrivit fotografiilor publicate pe site-urile de socializare, zeci de mii de oameni se afla in oras, pe diverse strazi.

Protestatarii arunca cu pietre in politia care trage cu gaze lacrimogene si in Ankara. De asemenea, potrivit The Aegeean pe Twitter, in Izmir protesteaza 50.000 de oameni, iar politia nu a intervenit pana acum.

Manifestatiile au inceput de fapt luni seara, cand oamenii s-au strans in parcul Gezi din piata Taksim pentru a protesta dupa ce guvernul a smuls copaci din parc – intr-o miscare numita Occupy Gezi, insa pana vineri protestele s-au dezvoltat intr-o demonstratie impotriva premierului Tayyip Erdogan. Cel putin 100 de persoane au fost ranite vineri.

UPDATE 13.20: Erdogan a declarat ca nu va ceda in privinta proiectului urbanistic aflat la originea manifestatiilor.Vom reconstrui cazarma militara” prevazuta in proiect, a spus Erdogan in timpul unui discurs.

Vineri, politia a tras cu gaze lacrimogene si tunuri cu apa in centrul Istanbulului, ranind zeci de persoane si provocand proteste si in alte orase, relateaza Reuters. Mii de persoane s-au strans in piata Taksim, protestele izbucnind si in capitala Ankara si in orasul de coasta Izmir. Principala artera cu magazin de langa Taksim era plina cu bucati de geam spart si pietre. Copiii care ieseau de la scoala fugeau din cauza norilor de gaz, in timp ce turistii surprins in mijlocul protestelor erau nevoiti sa se intoarca la hoteluri.

Sambata dimineata, fortele de ordine au stat fata in fata cu manifestantii care au format o baricada pe strada Istiqlal, artera pietonala cu magazine care duce la piata Taksim, apoi au tras grenade lacrimogene. Alte incidente au fost semnalate in cartierul Besiktas, unde mii de manifestanti veniti pe un pod au fost dispersati de politisti.

Acestea sunt cele mai ample proteste la adresa guvernului islamist-conservator de la preluarea puterii din 2002.

Amnesty International s-a declarat ingrijorata de forta excesiva la care au recurs autoritatile, desi manifestatiile au fost initial pasnice. Raportorul Turciei in parlamentul european si-a exprimat ingrijorarile la randul sau.

De asemenea, Departamentul de stat a afirmat ca este ingrijorat de numarul mare de raniti si anuntat ca strange separat informatii legate de incidente. “Credem ca Turkish riot police use water cannon to disperse demonstrators during a protest against the destruction of trees in a park brought about by a pedestrian project, in Taksim Square in central Istanbulstabilitatea, securitatea si prosperitatea pe termen lung a Turciei sunt garantate cel mai bine protejand drepturile fundamentel de exprimare, adunare si asociere, ceea ce acesti oameni par a face”, a declarat purtatorul de cuvant al departamentului de stat american.

Ministrul de interne a promis ca acuzatiile legate de forta excesiva vor duce la anchete.

Occupy Gezi

“Acesti oameni nu isi vor pleca capul in fata ta”,scrie pe un banner in Parcul Gezi, langa o caricatura a lui Erdogan purtand un turban de imparat otoman, relateaza Reuters.

Pe Twitter, unde hashtag-ul #occupygezi era printre cele mai populare, sau Tumblr, oamenii posteaza fotografii si povestesc ce se intampla in Istanbul. Pe Facebook, organizatorii au anuntat noi proteste in zilele ce urmeaza in alta orase, precum Ankara, Izmir, Adana si Bursa.

“Proteste-sarut”, in care demonstrantii isi lipesc buzele, sunt planificate in Istanbul si Ankara la sfarsit de saptamana, dupa ce autoritatile de la metrou au admonestat un cuplu pentru ca se sarutau in public in urma cu o saptamana.

Saptamana trecuta, Parlamentul turc a aprobat o lege care interzice vanzarea si consumul de bauturi alcoolice in intervalul orar 22.00 – 6.00, o situatie care a nemultumit tinerii turciErdogan merge inainte cu proiectele de miliarde de dolari, precum un canal navigabil, o moschee uriasa si un al treilea aeroport in Istanbul care ar urma sa fie unul dintre cele mai mari din lume.

Miercuri, Erdogan a vorbit la cativa km de Parcul Gezi, la inceperea lucrarilor la un al treilea pod ce leaga partile europene si asiatice in oras, si a promis ca va continua proiectele de dezvoltare a Pietei Taksim. Arhitecti, oameni politici de stanga, academicieni si urbanisti se opun planului, spunand ca nu au fost consultate grupurile civice si ca va distruge unul din putinele spatii verzi din Istanbul.

Cel puţin 79 de protestatari turci au fost răniţi în diferite părţi ale ţării şi alţi 939 au fost arestaţi, de-a lungul celor două zile de manifestaţii, anunţă CNN. Printre răniţi se numără şi un parlamentar, Sirri Süreyya Önder, care a fost atins în umăr de un proiectil cu gaze lacrimogene tras de poliţie. […]

Evenimentele din Turcia au degenerat şi au devenit subiect de presă în toată lumea. Totuşi, mediul online, ca şi în cazul “Primăverii arabe”, a avut un cuvânt greu de spus în concluzii şi analize. Coincidenţă sau nu, tendinţa se păstrează şi în cazul evenimentelor din Turcia.

Astfel, un tânăr turc a publicat, pe blog, un text în engleză prin care încearcă să explice ce se întâmplă în Turcia, de fapt, în aceste zile.

Iată ce scrie tânărul:

Scriu aceste rânduri pentru a informa în legătură cu evenimentele din ultimele zile din Istanbul. Trebuie să le scriu personal pentru că autorităţile închid majoritatea surselor mass-media şi am rămas doar cu puterea internetului şi a cuvântului rostit. 

tear-gas-reutersÎn urmă cu patru zile, un grup care nu are apartenenţă la nicio organizaţie sau ideologie, s-a reunit în Parcul Gezi din Istanbul. Printre aceştia se află şi mulţi dintre prietenii mei şi mulţi studenţi. Scopul lor este simplu: să stopeze demolarea parcului pentru un mall în centrul oraşului. Sunt nenumărate alte mall-uri în Istanbul, cel puţin unul în fiecare cartier. 

Demolarea parcului trebuia să înceapă joi dimineaţă. Oamenii au plecat în parc, cu pături, corturi şi familii, inclusiv copii. Şi-au instalat corturile şi au petrecut noaptea în parc, sub copaci. Dimineaţă au venit şi buldozerele pentru a începe operaţiunea de demolare a copacilor bătrâni de sute de ani şi s-au lovit de rezistenţa oamenilor. 

Oamenii nu au făcut nimic altceva decât să se pună în faţa buldozerelor.  

Nu au existat ziare sau televiziuni care să relateze de la faţa locului. Evenimentul nu a fost relatat nicăieri în presă. 

Apoi au ajuns şi forţele de ordine care au folosit autospeciale cu tunuri cu apă şi gaze lacrimogene. Au intrat în parc şi i-au împrăştiat pe cetăţeni.

Seara, numărul protestatarilor s-a înmulţit. La fel şi forţele de ordine. Între timp, guvernul a închis toate căile de acces către Piaţa Taksim. Metroul a fost închis, cursele de vapoare au fost anulate, drumurile au fost blocate. 

Totuşi, din ce în ce mai mulţi oameni au venit la locul evenimentului. Au venit din toate părţile, oameni cu statut diferit, din medii sociale diferite, de ideologii şi religii diferite. S-au adunat pentru a preveni demolarea a ceva mai mare decât un simplu parc: A dreptului de a trăi onorabil ca cetăţeni ai acestei ţări.

S-au adunat şi au mărşăluit. Au fost alergaţi de poliţie, cu gaze lacrimogene. Doi tineri au fost călcaţi de autospecialele poliţiei şi au fost ucişi. O tânără, o prietenă de-a mea, a fost lovită în cap de un tub de gaze lacrimogene. Poliţia trăgea direct în mulţime. După o operaţie de trei ore, starea prietenei mele este încă critică. Scriu aceste rânduri sperând că va trece cu bine peste acest moment şi acest blog este îi este dedicat.

Oamenii aceştia sunt prietenii mei. Sunt studenţi, rude, nu au “agende secrete”, cum relatează autorităţile. Agenda lor este clară, este în văzul tuturor. 

(…)

În zilele ce au urmat, şcolile, spitalele şi chiar hoteluri de cinci stele din Piaţa Taksim şi-au deschis porţile pentru cei răniţi. Doctorii au umplut sălile de curs şi camerele de hotel, pentru a da ajutor. Unii poliţişti au refuzat să lovească oameni nevinovaţi şi şi-au dat demisia. În jurul pieţii au fost montate aparate de bruiaj pentru a tăia accesul la internet şi 3G. Locuitorii din zonă şi-au pus la dispoziţie conexiunile wireless pentru oamenii de pe stradă. Restaurantele au oferit mâncare şi apă gratis. 

Oamenii din Ankara şi Izmir s-au adunat pe străzi pentru a susţine rezistenţa de la Istanbul.

Mass-media a continuat să relateze despre Miss Turcia şi “cea mai ciudată pisică din lume”.  

Scriu aceste rânduri pentru ca toată lumea să afle ce se întâmplă de fapt în Istanbul. Mass-media nu vrea să aflaţi aceste lucruri. Cel puţin nu în ţara mea.

In ultimele doua zile au avut loc revolte masive in toate marile orase ale Turciei. Totul a inceput cu un protest a mai putin de 50 de oameni in Istanbul, sambata turcia5trecuta, impotriva distrugerii parcului Gezi, unde autortiatile locale planuiesc sa construiasca un centru comercial. In primele trei zile acesti protestatri pasnici, al caror forma de protest consta in a stationa pe iarba in parc si a canta, au fost hartuiti constant de forte de ordine echipate complet cu tunuri de apa si gaz.

In a patra zi protestul a luat amploare brusc si s-a extins rapid in toata Turcia. Televiziunile turce au demonstrat, inca odata, cat de corupte sunt, ele netransmitand, cu exceptia Halk TV, pana ieri nici o stire depsre ce se intampla. Tema protestului in momentul de fata nu mai este distrugerea parcului, ci guvernarea autoritara a prim-ministrului Recep Tayyip Erdoğan si a partidului sau, AKP.

Fortele de ordine au actionat brutal pe toata perioada celor doua zile, in toate orasele nde au avut loc miscari de strada. Personal am fost martorul unor actiuni da hartuire a protestatarilor in Ankara, ieri,chiar inainte  de inceprea oficiala a protestului. Aerul in zona era incarcat de gaze lacrimogene, astfel ca purtarea unei masti si disponibilitatea unor substante pentru contracararea efectelor gazului (lamaie si apa amestecata cu praf de pastile antiacide) erau necesare pentru a putea rezista in zona. Din fericire, acestea se distribuie gratuit pe toate strazile din zonele de conflict. Toata lumea n Turcia este de acord ca nivelul atacurilor cu gaz a fost deasupra tutror celorlalte cazuri de protest in trecut, astfel ca dimineata strazile din Istanbul si Ankara sunt pline de zeci de mii de capsule de gaz goale.

Cum spuneam, acum protestul este impotriva guvernului si in special impotriva lui Erdoğan. Protestul a reusit sa adune laolalta a mare diversitate de grupuri, chiar grupuri care in trecut nu-si puneau problema ca vreodata sa fie de aceeasi parte a baricadei, spre exemplu, liberali de stanga cu turcia2nationalisti, kurzi impreuna cu turci sau galeriıle Galatasaray, Fenerbahçe si Beşiktaş. 

Declaratiile lui Erdoğan de dinaintea izbucnirii revoltei generale, potrivit carora guvernul isi va contibua proiectul de constructii indiferent de ce va face populatia in strada, in mod cert au contribuit la incitarea publicului, care pentru a multa oara avea sa constate aroganta si stilul autoritar al sefului guvernului turc. Mai multi analist turci au remarcat faptul ca largi paturi sociale din Turcia se simt marginalizate si alienate de catre acest stil autoritar al actualei puteri. In ultimii ani, am putut fi martori in toate orasele Turciei la promovarea fara consultarea publicului sau a asociatilor de arhitecti a unor mega proiecte urbanistice barbare, precum si la vinderea unor teatre, cinemtaografe si centre culturale cu importanta istorica unor firme in vederea “eficientizarii”. Cine traieste in Ankara sau Istanbul stie ca, practic, la ora aceasta spatiile verzi din aceste orase sunt rapid transformate in peisaje de beton, otel si sticla.

Acest autoritarism nu se reduce doar la proiectele de constructii. Existe diverse grupuri sociale care se simt alienate si chiar amenintate de catre masurile guvernului turc includ, de exemplu tineretul urban, in special studentesc. In cei sase ani de cand predau in Ankara am constatat ca majoritatea masiva astudentilor de la universitatile de prestigiu sunt puternic anti-AKP. Acestia percep actualul guvern ca promovand masuri de inginerie sociala indreptate impotriva celor considerati ca avand un stil de viata neconform cu valorile conservatoare. De exemplu, recentul atac agresiv al guvernului asupra pietei de alcool, intr-o tara unde consumul de alcool este printre cele mai reduse din lume, este perceput ca un atac direct asupra stilului de viata al unor large mase de tineri care se socialieaza, ca si alti tineri din lumea intreaga, in carciumi si discoteci. De asemenea, majoritatea studentilor din universitatile turce de buna calitate (Boğaziçi, METU, Bilkent, turcia3ITU, etc.) sunt persoane cu viziuni seculare, astfel ca ei percep actualul guvern ca avand clare tendinte de islamizare a spatiului public si de marginalizare a elementelor progresiste si seculare.

La fel, aleviţii, o denominatie liberala a Islamului in Turcia (fara discriminare intre sexe, fara abstinenta de la alcool, monogamie, respect pentru secularism si toleranta culturala) si cea mai numeroasa dupa suniţi pe teritoriul Turciei, dar discriminata de secole, au perceput guvernul turc ca fiind exclusiv dedicat majoritatii sunite, perpetuand marginalizarea lor ca grup religios. Intr-adevar, Erdoğan si alti lideri ai AKP nu de putine ori s-a adresat jignitor fata de aleviti, iar guvernul refuza in mod sistematic sa recunoasca locurile unde alevitii isi desfasoara activitatile cultural-religioase, “cemeviler”, ca locuri de rugaciune pe aceeasi treapta cu moscheile. De asemenea, politic vorbind, alevitii sunt in mod traditional secularisti. Cine a fost vreodata in vizita la o familie de aleviti stie ca pe unul din pereti se gaesesc doua tablouri, unul cu Ali, verisor si ginere al lui Mohammed, si unul cu Atatürk, fondatorul statului turc. Cel mai recent exemplu de insensibilitate fata de aleviti este numele ales de catre guvern pentru cel de-al treilea pod peste Bosfor, ce se va construi in urmatorii 10 ani. Numele ales a fost al sultanului Yavuz Selim, pe care alevitii si-l amintesc ca un asasin al inaintasilor lor.

Muncitorii, de asemenea, nu au avut o viata usoara sub ultimii, ani de capitalism autoritar. Revendicarile sindicatelor au fost ignorate sistematic, ultimul caz de mare amploare si atacuri brutale ale poltiei fiind cel al celor 12.000 de muncitori concediati de la Tekel, care au manifestat timp de mai mult de doua luni in strada in 2010. La fel ca si zilele aestea, prim-ministrul a turcia4acuzat protestatarii de “extremism ideologic”.

In fine, majoritatea paturii sociale urbane a celor cu profesii liberale – medici, profesori, arhitecti, juristi, jurnalisti, etc. – percep guvernul AKP in mod negativ, simtindu-se neglijati atunci cand vine vorba de luarea unor decizii importante in care ei ar trebui sa aiba un cuvant greu de spus intr-o democratie reala, precum si atacati in stilul lor de viata atunci cand partidul de guvernamant pare obsedat in a promova stilul de viata “pios” in spatiul public.

turcia


Categorii

1. DIVERSE, Revolte populare, revolutii, Turcia, Video

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

22 Commentarii la “REVOLTE IN TURCIA. Proteste de proportii IMPOTRIVA LUI ERDOGAN dupa o REPRESIUNE BRUTALA cu GAZE TOXICE si TUNURI DE APA a manifestantilor [VIDEO+FOTO]

  1. uso,usor fenomenul ia amploare si va cuprinde intreg mapamond

  2. Erdogan plescaia ceva despre “elemente marginale ” – In poza de mai sus se vede clar amploarea

  3. „Suleyman Magnificul“, în mijlocul protestatarilor din Turcia
    http://adevarul.ro/locale/iasi/bogdan-ota-1_51aaf465c7b855ff564c0e1a/index.html

    Nu cumva apare si Mehmed Cuceritorul pe-acolo?

  4. Eu observ cum, oameni alesi sa reprezinte boborul, se intoarce impotriva lui cu ura, cu sete, cu inconstienta…fenomenul, se pare – tinde sa se generalizeze!

    Mi-aduce aminte de pricina si modul la care au cazut marea majoritate a monarhiilor – totul avand la BAZA o lipsa de incredere in acestia, anuntand un divort fara putinta de impacare….ca mai sunt nostalgici dupa vremurile cand conduceau ”unsii Domnului” e de-nteles DAR, dupa astia de-acum – care calca muncitoreste in picioare totul in cale, in spirit tovarasesc – nu vad cui sa-i mai pese sau sa-i para rau!

  5. Săracii politicieni, cad în penibil de atâta “extremism”. Oriunde au loc proteste trimit trei acoperiţi să spargă geamuri ca să justifice intervenţiile în forţă. După 3 ani de crize şi de proteste cred că ar trebui să depună ceva eforturi să schimbe placa!

  6. Poate mai este şi altceva sau poate este doar coincidenţă.

    “În urmă cu zece ani, când Partidul Justiţie şi Dezvoltare al premierului Erdogan a venit la putere, Turcia era datoare la FMI cu 23,5 miliarde dolari. Ultimul acord de creditare cu Fondul a fost încheiat în 2005 şi a expirat în 2008, iar de astăzi Turcia va deveni creditor al instituţiei de la Washington.

    „De atunci nu am mai semnat niciun acord cu FMI. De ce? Ne-au cerut altceva în schimb. Au vrut să ne înveţe cum să facem politică. Eu sunt politician şi ascult şi învăţ de la alţi politicieni, nu de la birocraţii instituţiilor internaţionale“, a afirmat Erdogan în discursul de deschidere al şedinţei anuale a Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, organizată anul acesta la Istanbul. Premierul a explicat că ar fi acceptat sprijin financiar dacă, după ce Turcia şi-ar fi plătit datoriile, FMI ar fi renunţat la orice pretenţie.

    „Dacă nu ne-am plăti datoriile, atunci am face ceea ce este necesar. Dar ei s-au întors şi ne-au cerut să aplicăm nu ştiu ce reformă, iar noi am decis să nu semnăm. Ne-am plătit datoriile, iar de marţi împrumutul de la FMI este istorie“, a spus Erdogan.”

    http://www.zf.ro/business-international/turcia-isi-dezvaluie-secretele-succesului-economic-investitii-in-infrastructura-pe-timp-de-criza-si-increderea-populatiei-in-guvern-10875243

  7. @marian:

    Foarte interesant link. Spicuim:

    First and foremost, the US distrusts Erdogan. A dispatch dated May 2005 says that he has never had a realistic worldview. Erdogan, the document says, thinks he was chosen by God to lead Turkey and likes to present himself as the “Tribune of Anatolia.” US diplomats claim that Erdogan gets almost all of his information from Islamist-leaning newspapers — analysis from his ministries, they say, is of no interest to him. The military, the second largest among NATO member states, and the secret service no longer send him some of their reports. He trusts nobody completely, the dispatches say, and surrounds himselves with “an iron ring of sycophantic (but contemptuous) advisors.” Despite his bravado, he is said to be terrified of losing his grip on power. One authority on Erdogan told the Americans: “Tayyip believes in God … but doesn’t trust him.” …

    A senior government advisor is said to have confided to a journalist that Erdogan enriched himself from the privatization of a state oil refinery. Furthermore, a source within the Ministry of Energy told the US that the prime minister pressured the Iranians to ink a gas pipeline deal with a Turkish company owned by an old schoolmate of his. The deal surprised observers: the company builds ports, but has little experience in the energy business. Two unnamed US sources claim that Erdogan presides over eight Swiss bank accounts. Erdogan’s party, the AKP, vehemently denies all allegations. And the premier says he acquired his wealth in the form of gifts presented by guests at his son’s wedding. Furthermore, he says, a Turkish businessman is paying for his four children to study in the US. The American Embassy sees such explanations as “lame.” …

    According to US Embassy analysis, he has transformed the AKP into a party which works almost exclusively on his behalf. Many top AKP leaders including Erdogan and President Abdullah Gül are said to be members of a Muslim fraternity.

    Erdogan and the AKP are revered by the electorate. The prime minister is a “natural politician,” US diplomats wrote in one dispatch from early 2004. He “possesses a common touch,” is “charismatic” and has “street-fighter instincts.” The prime minister grew up in Kasimpaa, a rough port district of Istanbul, and became involved in a radical Islamist organization as a young man before joining the conservative Order of the Nakibendye. Before entering government, he said: “Democracy is like a train. We shall get out when we arrive at the station we want.”

    A US dispatch from late 2004 reports that a member of a leading AKP think tank said that Turkey’s role is “to take back Andalusia and avenge the defeat at the siege of Vienna in 1683.”
    Foreign Minister Ahmet Davutoglu largely shares this viewpoint and the Americans are alarmed by his imperialistic tone. In a summary of a speech by Davutoglu delivered in Sarajevo in January 2010, the US ambassador wrote: “His thesis: the Balkans, Caucasus and Middle East were all better off when under Ottoman control or influence; peace and progress prevailed. Alas the region has been ravaged by division and war ever since…. However, now Turkey is back, ready to lead or even unite. (Davutoglu: ‘We will re-establish this (Ottoman) Balkan’).”

  8. Turcia are miscare civica pentru ca elitele lor, spre deosebire de ale noastre in postromânism, nu si-au luat la misto valorile nationale pierzând increderea strazii. Capriciul de a reface o cazarma perceputa ca simbol reactionar si de a distruge un parc in interesul dezvoltatorilor imobiliari merita o puternica reactie civica si consecinte politice dure. Dar având in vedere perspectiva ca Recep Tayyip Erdogan are totusi sanse enorme sa ajunga in 2014 presedintele Turciei, este de invidiat mobilitatea sociala a acestei tari. La noi, n-ai nicio sansa sa pornesti ca vânzator ambulant de covrigi si sa urci, nici macar in viata intelectuala, a carei imobilitate e de speriat. De regula, trebuie sa fii ori beizadea de cleptocrat, ori pui sau nepot de nomenclaturist ca sa reusesti! Dar nu numai progresul economic va conta electoral in 1914, ci si oarecare mila de populatie, total necunoscuta in RO: a se merge la Istanbul sau a se vedea pe YouTube ce este un metrobus, o banda de circulatie care asigura cu adevarat prioritate transportatului in comun fata de jipanele din ambuteiaj.

  9. Vad ca Erdogan merge pe urmele lui Ceausescu: si-a platit datoriile si acum urmeaza sa fie inlaturat de camatarii globali si tara sa fie bagata iar in datorii.

  10. Indiferent ce-ai fi in realitate, cand te-mpotrivesti scenariului semnat la casa alba+fmi+alti stapani ai lumii, n-ai vrea sa afli ce dosar cu “istoric” ai deja pregatit la ambasada sua din propria ta tara.
    (Asa l-au periat pe amaratul de Ceausescu, apoi l-au dat efectiv la-ntors. Iar acum se-ntoarce singur in mormant vazand ce-au facut astia din Romania dupa el.)

    Toate informatiile ambasadei sua le consider relevante ca o mostra de urina aruncata in fata tuturor natiunilor acestei lumi. Si ca sa aibe bolta, au “construit” ambasade. Ambasade ale minciunii si uraciunii uraciunilor..

  11. http://www.stratfor.com/analysis/turkeys-violent-protests-context

    (…) The protests so far do not indicate that Erdogan’s party is at serious or imminent risk of losing its grip on power, but they do reveal limits to the prime minister’s political ambitions. Erdogan is attempting to extract votes from a slow-moving and highly fragile peace process with the Kurdistan Workers’ Party to help him get enough support for a constitutional referendum. The referendum would transform Turkey from a parliamentary system to a presidential system and thus enable Erdogan, whose term as prime minister expires in 2015, to continue leading Turkey as president beyond 2014, when presidential elections are scheduled. The sight of protesters from the pro-Kurdish Peace and Democracy Party (known as the BDP) joining Republican People’s Party supporters for the June 1 protests does not bode well for Erdogan’s plan to rely on those votes in the constitutional referendum. Though the Justice and Development Party, which remains highly popular with Turkey’s more conservative populace in the Anatolian interior, so far does not face a credible political contender for the October local elections or 2015 parliamentary elections, Erdogan’s political maneuvering to become president will face more resistance.

    The ruling party’s main secular opposition is alarmed at Erdogan’s policies that compromise the core founding principles of the state as defined by Kemal Ataturk. From social measures that ban the sale of alcohol after 10 p.m. to foreign policy measures that have Turkey trying to mold and influence Islamist rebel groups in Syria, these are policies that directly undermine the Ataturkian mandate that Turkey must remain secular and avoid overextending itself beyond the republic’s borders. But the growing dissent against the party is not a simple Islamist-secular divide, either. A perception has developed among a growing number of Turks that the party is pursuing an aggressive form of capitalism that defies environmental considerations as well as Islamic values. Within business circles, frustration is building over the number of concessions handed out to Erdogan’s closest allies. (…)

  12. Pingback: TURCIA: miscarile de protest dureaza de 6 zile si se apropie de caracterul unei ”revolutii” anti-ERDOGAN (VIDEO, FOTO) - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  13. Pingback: PROTESTE SOCIALE SAU "COMPLOT" MARCA SOROS? Protestatarii turci atacati cu SUBSTANTE CHIMICE. ARESTARI MASIVE in randul opozantilor politici - Război întru Cuvânt
  14. Pingback: ERDOGAN rezista scandalurilor si CASTIGA ALEGERILE LOCALE. Prima reactie fata de opozantii sai politici: “A VENIT TIMPUL SA-I ELIMINAM”/ Inregistrare cu oficiali turci care au PLANIFICAT un ATAC pentru a PROVOCA RAZBOIUL cu SIRIA - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare