ROMÂNII DIN TIMOCUL SÂRBESC, TOT MAI DISPERATI – intre sicanele si persecutia unor autoritati sârbe, dezbinarea interna si non-combatul oficialilor români

• Ziare.com:

Romanii din Timoc: Luati-i acasa pe diplomati! Au facut mult rau noua si Romaniei

Reprezentantii romanilor din Valea Timocului, Serbia, au criticat luni seara, la Universitatea de Vara de la Izvoru Muresului, faptul ca statul roman nu sprijina aceasta comunitate, care nu are scoli, biserici sau mass media in limba romana.

In plus, reprezentantii romanilor din Valea Timocului au sustinut ca diplomatii nostri din Serbia creeaza doar probleme celor pe care ar trebui sa-i sprijine.

 “Eu de doi ani de zile atrag atentia asupra acestor diplomati, care ne-au facut mari probleme si am incercat prin vocea noastra de acolo si prin apelul nostru sa-i luati acasa.

Va rog, luati-i acasa din Serbia, pentru ca acesti oameni ne-au facut mult rau noua si au facut mult rau si Romaniei, pentru ca vin si vorbesc impotriva Bisericii Ortodoxe Romane, impotriva parintelui Boian Alexandrovici, care a facut mari sacrificii ca sa se tina slujba in romana in Timoc (…) Acesti oameni nu mai trebuie sa fie la posturile la care sunt acolo”, a afirmat P[r]edrag Balasevici, vicepresedintele Asociatiei pentru Cultura Romanilor/Vlahilor din Serbia-Ariadne Filum.

Acesta a spus ca s-a ajuns la situatia in care romanii din Valea Timocului si-au pierdut speranta ca situatia lor se poate imbunatati, intrucat toti oficialii romani care i-au vizitat, “presedinti, premieri si ministri, au venit cu mari promisiuni, dar nu s-a facut nimic”.

“Noi suntem astazi singuri lasati, suntem lasati de Romania. Noi nu mai speram nimic. Noi am venit astazi aici sa va spunem cum sunt lucrurile, dar sincer sa va spun, eu nu mai sper nimic. Nu mai astept nimic din partea Romaniei. (…) Timpul trece foarte repede. Noi, romanii, fara scoli in Timoc, fara Biserica Ortodoxa Romana, noi nu putem sa rezistam sa ne pastram limba, cultura, identitatea noastra de acolo.

Cum am reusit sa o pastram sute de ani, asta este un miracol si este poate ciudat pentru unii. Dar astazi, in globalizarea asta in care suntem, in era limbii engleze, avand in vedere ca tinerii pleaca din Serbia, unde se traieste foarte greu, exista un foarte mare pericol si poate nu atat de curand, dar intr-o perioada mai lunga nu stiu daca o sa mai vorbim despre romanii din Timoc”, a mai spus Balasevici.

El a adaugat ca de multi ani organizatiile nonguvernamentale din Serbia de rasarit nu sunt finantate de statul roman, fiind preferate “organizatii controlate de Securitatea sarba”.

“Sunt finantate organizatii care sunt facute de Securitatea sarba. Sunt sprijinite asociatii cu bani grei din Romania, din bugetul Romaniei, care nu dau rezultate si chiar dimpotriva aceste organizatii sunt controlate de securitatea sarba“, a sustinut Predrag Balasevici.

Sa punem conditii pentru aderarea Serbiei la UE

Acesta a mai spus ca autoritatile statului roman ar fi putut sa conditioneze sprijinirea aderarii Serbiei la Uniunea Europeana de respectarea drepturilor romanilor din Valea Timocului, dar acest lucru nu se intampla.

“Eu nu am vazut niciun demnitar roman sa vorbeasca ceva despre drepturile romanilor din Serbia si sa spuna noi nu putem sa fim de acord sa se deschida capitolele 23, 24 (de aderare la UE – n.red.), unde este vorba despre justitie si drepturile omului si ale minoritatilor, pana nu vedem concret ca Serbia isi schimba pozitia si atitudinea fata de romanii, de vlahii din Timoc.

Eu nu am vazut asta. Am vazut doar ca Romania este de acord, cum este de acord de fiecare data in sprijinirea Serbiei in drumul ei spre UE. Da, noi romanii din Serbia dorim ca Serbia sa intre in UE, dar dorim sa intram si noi cu drepturile noastre elementare, sa avem scoala in limba romana, sa avem slujba in limba romana si sa avem mass-media”, a mai spus Predrag Balasevici.

Potrivit datelor furnizate de asociatiile romanesti din Timoc, in zona traiesc aproximativ 300.000 de romani/vlahi, care nu au scoli si presa in limba romana si nu au dreptul de a-si construi biserici.

Reprezentantii romanilor din Valea Timocului (Serbia) sunt nemultumiti ca statul roman nu ii ajuta sa isi pastreze identitatea prin intermediul scolilor, bisericilor sau presei in limba romana, si, mai mult, acuza diplomatii romani ca le creeaza doar probleme. De la Bucuresti lucrurile se vad insa cu totul altfel.

Criticile si acuzatiile au fost lansate public luni seara, la Universitatea de Vara de la Izvoru Muresului.

“Eu de doi ani de zile atrag atentia asupra acestor diplomati, care ne-au facut mari probleme (…). Va rog, luati-i acasa din Serbia, pentru ca acesti oameni ne-au facut mult rau noua si au facut mult rau si Romaniei, pentru ca vin si vorbesc impotriva Bisericii Ortodoxe Romane. (…) Noi suntem astazi singuri lasati, suntem lasati de Romania. Noi nu mai speram nimic. (…)

Sunt finantate organizatii care sunt facute de Securitatea sarba. Sunt sprijinite asociatii cu bani grei din Romania, din bugetul Romaniei, care nu dau rezultate. Chiar, dimpotriva, aceste organizatii sunt controlate de securitatea sarba“, a afirmat, printre altele, Pedrag Balasevici, vicepresedintele Asociatiei pentru Cultura Romanilor/Vlahilor din Serbia-Ariadne Filum.

Contactati de Ziare.com, Eugen Tomac (PMP), deputat de diaspora in colegiul nr.3, care ii include si pe romanii din Serbia, si senatorul Ben-Oni Ardelean (PNL), presedintele grupului parlamentar de prietenie cu Serbia, au confirmat existenta problemelor grave cu care se confrunta romanii din Valea Timocului si au propus cateva solutii.

Eugen Tomac: MAE trebuie sa ia masuri rapide, presedintele trebuie sa se implice

Deputatul Eugen Tomac ne-a declarat ca stie foarte bine cu ce se confrunta romanii din Serbia.

“Eu am vizitat de nenumarate ori Valea Timocului. De altfel, am si fost unul dintre cei care, la Belgrad anul trecut, le-a spus raspicat autoritatilor sarbe ca, daca nu vor pune in aplicare protocolul bilateral privind protectia minoritatilor, in cadrul negocierilor privind procesul de integrare europeana a Serbiei, Romania va utiliza toate instrumentele pe care le are la dispozitie.

Cunosc foarte bine realitatile din Valea Timocului si am incercat sa mediez o apropiere intre misiunea noastra diplomatica de la Zajecar si liderii comunitatii romanesti din regiune. Din pacate, nu am reusit. Regret ca, din comoditate institutionala, un diplomat al statului roman, e vorba chiar despre consulul general de la Zajecar, comunitatea romaneasca in loc sa fie unita in jurul unor proiecte de interes pentru romanii de acolo (cum ar fi dreptul la scoala, dreptul la biserica in limba romana, pentru ca biserica nu este recunoscuta de catre autoritatile sarbe in Valea Timocului, lipsa de acces la presa in limba romana), comunitatea este divizata.

Cunosc aceste realitati, le-am discutat si la Ministerul de Externe, constat ca nu s-au inregistrat schimbari esentiale”, ne-a declarat Eugen Tomac.

Deputatul PMP a subliniat faptul ca “noi trebuie sa ne imbunatatim calitatea functionarilor pe care ii trimitem in teren”.

“Sa cunoasca mult mai bine specificul fiecarei zone, pentru ca problemele difera foarte mult de la o zona la alta! Vorbim despre romani care nu sunt cetateni ai statului roman si care nu au avut niciodata drepturi elementare asigurate si garantate de statul sarb. Sunt oameni care au o multitudine de alte probleme fata de cetatenii romani care pleaca din tara si au o constiinta perfecta ca sunt cetateni romani.

Liderii romanilor de acolo duc o lupta pe doua fronturi. Pe de o parte, incearca sa ii convinga pe etnicii romani, care se considera vlahi vorbitori de limba romana, sa sustina cauza pe care o promoveaza, pe de alta parte, incearca sa convinga autoritatile sa garanteze aceste drepturi elementare.

Cred ca Ministerul de Externe trebuie sa ia nota de acest proiect public si sa ia masuri rapide. Si in acelasi timp sa insiste ca angajamentele pe care si le-a asumat Serbia in martie 2012, la Bruxelles, atunci cand Romania a blocat acordul de asociere conditionandu-l de semnarea acestui protocol bilateral privind protectia minoritatilor, sa fie pus in aplicare, sa nu ramana la stadiul de buna intentie asumata de ambele parti”, a mai afirmat Eugen Tomac.

Intrebat cine este consulul general caruia i se cere retragerea de la post, Eugen Tomac a raspuns: “Nu conteaza numele demnitarului, conteaza ca la consulatul de la Zajecar Romania sa aiba un corp profesionist de diplomati, care sa uneasca toata comunitatea, nu sa mentina aceasta stare de dezbinare care exista acum”.

Pe de alta parte, intrebat ce poate face Parlamentul de la Bucuresti si presedintele Klaus Iohannis pentru a-i ajuta pe romanii din Serbia, Eugen Tomac a facut cateva propuneri.

“Presedintele trebuie sa vegheze astfel incat acordurile asumate de statul roman in raport cu celelalte state unde exista comunitati romanesti sa fie implementate, fie ca ne referim la Ucraina, fie la Serbia sau la Macedonia etc. In toata Peninsula Balcanica avem aproape un milion de vorbitori de dialecte ale limbii romane sau de limba romana, cum sunt cei din Serbia, insa pe teritoriile acestor state minoritatile noastre intampina greutati uriase in a-si pastra identitatea.

Apoi, presedintele poate si trebuie sa se implice in procesul de extindere a retelelor Institutului Cultural Roman (ICR). El este in subordinea Parlamentului, insa presedintele, ca si coordonator al politicii externe, trebuie sa vegheze astfel incat aceasta retea sa se extinda. Nu avem ICR nici la Belgrad, nici la Skopje, nici la Tirana, nu mai vorbesc de Kiev si Cernauti. Exista instrumente pe care statul roman trebuie sa le aplice cu mai multa eficienta.

De asemenea, cred ca Parlamentul (si am cerut in repetate randuri acest lucru) trebuie sa puna in aplicare masurile privind acordarea cetateniei romane in regim gratuit celor care o solicita la cerere nefiind fosti cetateni ai Romaniei, doar vorbitori de limba romana care doresc sa isi asume identitatea romaneasca prin cetatenie. Sunt pasi concreti pe care ii poate face statul roman, dar care nu au fost pusi in aplicare cu seriozitate pana la aceasta ora”, a rezumat Eugen Tomac.

Ben-Oni Ardelean: Nu exista o coeziune a comunitatii romanesti

La randul sau, senatorul PNL Ben-Oni Ardelean, presedintele grupului parlamentar de prietenie cu Serbia, a afirmat ca autoritatile de la Bucuresti sunt preocupate de situatia romanilor de pe Valea Timocului, dar a sustinut ca retragerea consulului criticat este o masura extrema.

“Exista o nemultumire foarte mare vizavi de modul in care sunt tratati romanii din Valea Timocului, si nu numai, si toate sunt legate de felul in care sunt tratati etnicii romani acolo si in Serbia.

In calitate de presedinte al grupului de prietenie cu Serbia din Parlamentul Romaniei si in acelasi timp ca unul dintre cei care cunosc foarte bine realitatile de acolo, mai ales ca sunt senator de Timisoara, m-am implicat foarte activ in ultimii 4 ani pentru a demonstra ca noi in Romania am dat unele drepturi si libertati celor de nationalitate sarba, pentru a oferi un etalon nu doar pentru sarbi sau celor de alte nationalitati, ci si pentru UE, vizavi de gradul de toleranta, de acceptare, de implicare in comunitate.

Problema majora se pune in momentul in care lucrurile sunt gresit intelese in Serbia vizavi de acceptarea reciprocitatii in ceea ce priveste libertatea religioasa, libertatea de exprimare, fata de modul in care romanii sunt tratati legat de dreptul de a-si apara identitatea si de a-si conserva valorile si obiceiurile, de modul in care li se permite de a-si oficia slujbele in limba romana.

Toate aceste lucruri ne preocupa, le monitorizam, insa a le cere sa se retraga anumitor diplomati, cunoscandu-i foarte bine pe multi dintre ei, cunoscandu-le demersurile pe care le fac, deja mi se pare o aberatie politica, daca nu o retorica extrema”, ne-a declarat senatorul PNL.

Intrebat de ce exista conflicte in interiorul comunitatii romanesti din Serbia, Ben Oni Ardelean ne-a spus ca situatia nu e noua, iar cauzele sunt multiple.

“In Serbia exista un conflict deschis intre diversele asociatii romanesti, de foarte multi ani. Cei care cunosc realitatile de acolo stiu foarte bine ca unele dintre ele au fost generate si sustinute chiar de catre serviciile din Serbia, unele sunt legate de finantarile venite din Romania, cauzele sunt multiple.

Adevarul este ca nu exista o coeziune a comunitatii romanesti, pe care sa ne putem baza la momentul acesta, la care lucram si pe care ne-o dorim. Dar a blama un intreg corp diplomatic este o retorica daca nu aberanta, cel putin extremista, din punctul meu de vedere”, ne-a explicat senatorul PNL.

Cat despre presiunile care se pot face asupra Serbiei pentru a-si respecta angajamentele asumate incepand din 2012, Ben Oni Ardelean a spus ca ele au fost facute deja, la toate nivelurile.

“Acestea sunt subiecte despre care am discutat la toate intalnirile si la toate nivelurile, inclusiv cand am avut vizite ale inaltilor oficiali din Serbia, la nivel guvernamental au fost discutii pe aceeasi tematica. Intotdeauna, agenda diplomatica, cel putin la nivel parlamentar (de care raspund eu), a inclus aceasta chestiune: reciprocitatea pe care noi o dorim respectata.

Pe de alta parte, am discutat foarte serios, inclusiv cu delegatia din Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei de cateva ori, si le-am spus: ‘Nu putem accepta, noi, ca stat roman, ca Serbia sa fie inclusa in procesul de aderare la UE fara ca Serbia sa respecte aceste principii ale identitatii nationale’.

In discutiile foarte frecvente pe care le am cu ambasadorul Serbiei in Romania ridic mereu aceasta chestiune, iar recent am fost chemat sa vorbesc in Parlamentul lor la una dintre reuniunile diplomatice si am ridicat din nou aceasta problema in intalnirile bilaterale”, a completat senatorul PNL.

De altfel, acesta si-a exprimat speranta ca lucrurile se indreapta intr-o directie buna, in Serbia producandu-se mai multe schimbari legislative care tin de procesul de integrare in UE.

“Lucrurile sunt intr-o faza in care presiunile internationale pot fi mai mult sau mai putin facute, datorita faptului ca Serbia nu e parte a UE deocamdata si, pe de alta parte, Serbia e intr-un proces de redefinire foarte serioasa a legislativului si a guvernarii, iar procesul este de mai lunga durata.

Eu cred ca vor ajunge si ei la o maturitate democratica, cand vor intelege ca aceste chestiuni trebuie respectate, nu doar discutate. Ei lucreaza intens pe legislatie, pe crearea unor structuri de mecanisme de control. Sunt la inceput de drum in privinta consolidarii structurilor europene, iar acest lucru va necesita ceva timp. E ca si cum ati fi cerut Romaniei din anii ’90 sa dea dovada ca respecta drepturile minoritatilor, dar ne amintim cu totii ce s-a intamplat atunci”, a mai spus senatorul PNL Ben Oni Ardelean.

• Romanian Global News: Un nou incident în Timoc. Autoritățile locale sârbe instigă împotriva preoților români

Autoritățile sârbe continuă încearcă în continuare să provoace incidente interetnice în Timoc instigând împotriva preoților români care slujesc în limba maternă a celor peste 300.000 de români/vlahi din Timoc, transmite corespondentul Romanian Global News citând o scrisoare a Părintelui Boian adresată forurilor internaționale și autorităților centrale de la Belgrad.

Romanian Global News vă prezintă scrisoarea:

INSTITUȚIILOR LOCALE ȘI INTERNAȚIONALE

În data de 09 august 2016 în satul Bucea de lângă orașul Bor a avut loc Festivalul de jocuri și dansuri populare cu ocazia sărbătorii Sf. Mare Mucenic Pantelimon. Consiliul Organizatoric al Festivalului a invitat parohul Bisericii Ortodoxe Române din Bucea, preotul Ovidiu Ursu care a fost unul din susținatori financiari al manifestării. Programul a decurs în cele mai bune condiții, iar după aceasta a avu loc cina festivă în sala școlii. După cină, președintele Consiliului Comunal al satului Bucea, singurul om căruia nu i-a plăcut manifestarea, Slaviša Kostandinović (conform celor spuse de locuitori, membrul Partidului Progresist Sârbesc SNS), s-a apropiat de directorul Centrului de Cultură din Bor și i-a spus ironic: „Foarte frumoasă organizare, v-au apărut popii românești pe șcenă. Escrocule!”. Persoana în cauză, Slaviša a spus ceva lucruri negative despre preoții nostrii și președintelui Consiliului Organizatoric lui Miroslav Vojinović, ceea ce el poate să declare.

Astăzi, în 12 august 2016 la orele dimineții au fost chemați la ședință în Primaria din Bor directorul Centrului de Cultură din Bor Daniel Čorboloković, cu câțiva colaboratori și membrii Consiliului Organizatoric al manifestării din Bucea, de către viceprimarul Primariei din Bor Saša Vukadinović. După o scurtă așteptare li s-a spus că doar directorul Centrului de Cultură poate să intre la viceprimar. La birou, împreună cu Vukadinović a fost și un inspector al poliției. Vukadinović s-a adresat directorului Centrului de Cultură și i-a spus că nu au voie să dea diplome de mulțumire preoților Bisericii Ortodoxe Române și că de acum încolo la aceste manifestări să fie chemați doar preoții sârbii, iar preoții români să nu fie primiți. Într-un moment, inspectorul poliției s-a ridicat declarând că nu are ce să caute aici. Directorul Centrului de Cultură a cerut toate cele spuse în scris, la care Vukadinović a răspuns că nu poate da în scris. Vukadinović a mai zis deasemenea că Biserica Ortodoxă Română este ilegală în Serbia de Răsărit și că poate funcționa doar in Voivodina.

Domnul Saša Vukadinović, viceprimarul Comunei Bor este reprezentantul Republicii Serbia și ca atare procedează împotriva Constituției și Legilor Republicii Serbia, statul pe care îl reprezintă, răspândește ură și intoleranță interetnică și religioasă, încalcă constituțiile și legile statului său, favorizează o biserică și pe cealaltă o declară „ilegală” și multe altele.

Cerem de la poliție și de la judecătorie să cerceteze în detaliu și corect în fața lui Dumnezeu acest caz și să înceapă procedurile legale corespunzătoare.

Se cunoaște că în Comuna Bor Biserica Ortodoxă Romînă este pe nedrept, împotriva Constituției și al Legilor, prigonită de către instituțiile locale, adică organele statale. De la noi se cere să respectăm legile, iar conducerea Primăriei le încalcă în cel mai dur mod. Centrul orașului Bor este plin de clădirii construite ilegal, iar Bisericii Ortodoxe Române i s-a interzis folosirea bisericii sale din cartierul Brezonic care se află la periferia orașului „ pentru că o ușă este mai îngustă și lipsesc două ferestre”. Ce să mai spunem? Statul prin comportamentul său stimulează dezordinea și nerespectarea legilor și a Constituției. Mai întâi să ne dea exemplu și să înceapă odată să respecte regulile cei care trebuie, și apoi să ceară de la noi. Suntem sătui de respectarea selectată a legii și a Constituției. Rugăm toate instituțiile internationale și Guvernul Republicii Serbia să stea în drum acestei anarhii care „seamănă frică” printre populația autohtonă locală din Serbia de Răsărit.

Noi nu dorim și nu putem să impunem cuiva să fie credinciosul Bisericii Ortodoxe Române dar de asemenea nu permitem ca cineva să ne intimideze și să maltrateze credincioșii nostrii, dar mai ales nu celor care încalcă propriile reguli ale legii și ale Constituției.

Suntem cetățeni loiali ai Republicii Serbia dar nimănui nu permitem să ne „calce”.

Protoiereu iconom stavrofor

Bojan Aleksandrović

Parohul Malainiței și Remesianei,

Protoiereul Daciei Ripensis

Vicar administrative al Timocului

Eparhiei Bisericii Ortodoxe Române Daciei Felix

Legaturi: