ROMANII, GRECII, NEMTII SI MUNCA. Cine si de ce are interes in raspandirea PROPAGANDEI ROMANILOR NEMUNCITORI?

25-05-2012 3 minute Sublinieri


Angajaţii din statele în curs de dezvoltare muncesc în general mai multe ore faţă de cei din ţările cu economii puternice, dar acest fapt nu înseamnă neapărat că muncesc mai bine, respectiv că sunt mai productivi, se arată într-o analiză făcută de BBC.

Într-un clasament întocmit pe baza datelor de la Organizaţia pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OCDE) în ce priveşte media orelor muncite anual în cele 34 de state membre ale organizaţiei, pe primul loc se situează Coreea de Sud, cu 2.193 de ore pe an, urmată de Chile, cu 2.068 ore.

Pe locul al treilea, potrivit statisticii OCDE, se situează grecii, care muncesc cel mai mult, ca număr de ore, dintre toţi cetăţenii statelor europene membre OCDE. În medie, un grec munceşte 2.017 ore într-un an.

La polul opus al topului se află olandezii, cu doar 1.377 de ore de muncă pe an şi germanii, cu 1.408 ore anual.

De menţionat că din Organizaţie nu fac parte state importante precum India, China şi Brazilia, notează autorul analizei.

Nici România nu face parte din OECD, motiv pentru care nu apare în acest clasament. Conform unui raport al European Industrial Relations Observatory (EIRO) însă, în 2010 au fost 27 de zile libere pentru angajaţii români, ceea ce corespunde, la un calcul simplu, unui număr total de circa 1.919 ore muncite, la o zi de lucru normală.

Rezultă astfel că în România, în medie, un angajat munceşte cu peste 200 de ore în plus pe an faţă de un angajat din Japonia. Per total, România ar ocupa locul opt în acest clasament, dacă ar fi introdusă de realizatorii lui, cu menţiunea că sunt luate în considerare doar cele 34 de state membre OCDE. (…)

De ce în ţările dezvoltate timpul de lucru este mai scurt

Pe de altă parte, în ţările dezvoltate timpul de lucru a scăzut în decursul anilor.

“În ultimul secol s-a înregistrat o reducere de la 3.000 de ore pe an, la începutul anilor 1900, la mai puţin de 1.800 de ore pe an în secolul 21, în cele mai multe ţări în curs de dezvoltare”, arată expertul citat de BBC.

Scăderea timpului de lucru este în parte o reflectare a numărului mai mare de lucrători cu normă part-time. Un număr mare de lucrători ce muncesc cu jumătate de normă scade media timpului de muncă dintr-o ţară. De exemplu, în Japonia, un număr mare de persoane lucrează ore suplimentare, dar mulţi lucrează, de asemenea, part time, astfel că Japonia se regăseşte la mijlocul clasamentului întocmit pe baza datelor OECD, cu 1.700 de ore.

Pe de altă parte, legile mai stricte în domeniul forţei de muncă în ţările dezvoltate, în special în Europa, au redus, de asemenea, orele de lucru. Numărul zilelor de concediu face diferenţa.

De exemplu, un britanic în medie munceşte cu 150 de ore mai puţin decât un american.

“Diferenţa este determinată de faptul că SUA este singura ţară dezvoltată în care nu există un concediu minim anual stabilit prin legislaţie”, spune expertul citat de BBC.

În schimb, Marea Britanie este supusă Directivei europene privind timpul de lucru, care prevede cel puţin patru săptămâni de concediu anual plătit pentru fiecare angajat.

Unele ţări europene au un nivel mai ridicat al concediului legal plătit – 25 de zile în Austria, Danemarca, Franţa, Italia, Luxemburg şi Suedia în 2010, în conformitate cu European Industrial Relations Observatory (EIRO). Şi unii angajatori oferă concediu plătit mai mare decât cel miniumum legal.

Zilele libere plătite acordate de stat, care s-au adaugat în plus la concediul minim legal, au fost în medie de 9-10, în Uniunea Europeană în 2010.

“Numărul total de zile de concediu anual şi sărbători publice a variat în UE, de la 40 de zile în Germania şi Danemarca la 27 de zile în România, adică o diferenţă de aproximativ 48% sau de 2,5 săptămâni de lucru”, se arată într-un raport EIRO publicat anul trecut şi citat de BBC. Astfel, la un calcul estimativ, rezultă că în 2010 un român a lucrat 1.919 de ore, ceea ce ar clasa România pe locul opt, după Israel ( cu 1.929 ore de lucru) şi înaintea Estoniei (1.880 ore de muncă).

Astfel, clasamentul de mai sus ar arăta astfel (ore de lucru pe an):

1. Coreea de Sud 2193

2. Chile 2068

3. Grecia 2017

4. Rusia 1973

5. Ungaria 1956

6. Polonia 1939

7. Israel 1929

8. România 1919

9. Estonia 1880

10. Turcia 1877

Asta in conditiile in care politicienii de la noi perpetueaza mitul nemuncii la romani:

Nici masonul Silviu Prigoana nu e departe – RFI: Prigoană: Suntem un popor plângăcios, n-avem d-alea, n-avem d-alea, dar nici nu punem mâna!

MRU nu face altceva decat sa urmeze “taticului” sau politic, Traian Basescu, ce afirma acum catva timp:

Astfel de mesaje auzim periodic si de la Mugur Isarescu si Adrian Vasilescu, adica de la BNR:

Desigur ca este vorba de o mentalitate a “elitelor” romanesti, dispretuitoare fata de poporul “de rand”, dar nu poate fi doar atat.

Este si o propaganda cinica destinata a tine romanul in zona fortei de munca ieftine si obediente fata de angajator. O propaganda care culpabilizeaza si inferiorizeaza romanul, ca sa se vanda ieftin. Romanul nu trebuie sa aiba pretentii, nu trebuie sa aiba idei, personalitate, identitate. El trebuie sa stea la coada vacii europene si sa curete balegarul, multumindu-se cu roscovele si cu bordeiul sapat in pamant. Si, pentru asta, sa multumeasca in genunchi binefacatorilor de la BNR si politicienilor “vizionari” ca il rabda pe pamant, asa lenes si imputit cum e el.

Revenind la argumente mai tehnice si la declaratia lui MRU: criza, chipurile, e pentru cei care nu muncesc.

De ce atunci Germania, care munceste cel mai putin, este stapana Europei, iar Grecia, unde se munceste cel mai mult, este bataia de joc?

Nu cumva problema nu tine de munca sau nemunca, ci de ORGANIZAREA procesului muncii si de VALORIZAREA acesteia?

Si, in acest caz, cine se face vinovat si cine ar trebui tras la raspundere, in primul rand? Romanul si grecul obisnuit, sau conducatorii acestora, care nu sunt in stare sau care, si mai rau (si, in cazurile de aici), in mod voit, mentin popoarele lor in stadiul de colonii ale Occidentului?


Categorii

1. DIVERSE, Batalia pentru resurse, Opinii, analize, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

18 Commentarii la “ROMANII, GRECII, NEMTII SI MUNCA. Cine si de ce are interes in raspandirea PROPAGANDEI ROMANILOR NEMUNCITORI?

  1. Statisticile astea sunt destul de inselatoare. Mai multa relevanta au mai degraba statisticile care includ si productivitatea muncii: http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_countries_by_GDP_(PPP)_per_hour_worked

    PPP-ul din linkul de mai sus inseamna ca a fost inclusa o normalizare a datelor pe baza preturilor din fiecare tara. Din pacate, Romania e codasa …

  2. @Gigel Chiazna:

    Pai productivitatea nu are legatura doar cu nr. de ore muncite, nu? Nu e intrecere socialista, in care productivitatea e o cantitate obtinuta prin factorul efort, astfel incat sa tragem concluzia ca productivitate mica=munca putina. Productivitatea e si o valoare calitativa, nu cantitativa, deci depinde si de alti factori: costuri de productie, pret de vanzare etc. Cam asta aratasem, de altfel, si in nota noastra. Pe de alta parte, nu romanii care muncesc au desfiintat capacitatile productive ale tarii, ci aceia care le tin morala ca nu muncesc.

  3. Asa ne multumesc evreii dupa ce peste 100 de ani le-am fost tara de scapare in fata prigoanelor vecinilor. Romanul este harnic, daca este corect motivat.

  4. @MSD:

    Evreii? Pai pana una alta romanasii nostri sunt aia care ne impileaza abitir…

  5. Fratilor
    Observ o anume atitudine, generala as putea zice.
    Ca de obicei, cel care are uita de cel care n-are…
    Asa se face ca si intre noi, desi teoretic uniti in credinta suntem dezbinati prin lipsa de dragoste, de mila, de compasiune pt cel cu adevarat in nevoie!
    Ne-am obisnuit sa ne uitam la ceilalti cu ochi critic, vazand doar ce-i lipseste la aratare, omitand din micime de suflet ce poate duce un om in inima sa.
    Asa se face ca nu vedem, nu intelegem decat ce ne situeaza pe noi DEASUPRA celorlalti si, in timp ce noi suntem cetateni-model, profesionisti adevarati, chiar crestini “practicanti”, ceilalti sunt sub noi – lenesi, needucati etc etc.
    Mentalitatea asta ne impiedica sa identificam fie si macar partial, cauzele reale ale “suferintelor” noastre si ajungem sa repetam ca niste papagali lectia predata de re-educatorii nostri.

    Din analiza de mai sus reiese clar ca noi, romanii, muncim mult – cel putin cantitativ (ca nr de ore).
    Dar la “productivitate” – pt ca in comentariile de mai sus se pomeneste si despre asa ceva – stam prost… Asa este, ca CIFRE stam prost.
    Dar GDP-ul este direct proportional cu valoarea produselor/serviciilor si cu numarul lor.
    De ce stam mai prost la productivitate decat multi altii? – aici intervin o multime de factori si unul dintre cei mai importanti (pe cat de important, pe atat de neluat in seama – culmea!) este INZESTRAREA TEHNICA A MUNCII, pe langa ceilalti care influenteaza antreprenoriatul, investirea (de ex. birocratia, fiscalitatea, subventiile etc.). De “inzestrarea tehnica” depinde si cantitatea de munca fizica per persoana (ore-om), dar si calitatea acesteia (reflactata in nr de produse si calitatea acestora). Unde suntem noi avantajati – la munca manuala, in rest e clar ca suntem surclasati de cei mai “avuti” (germania, olanda, balgia, franta etc etc). Putem fi de asemenea f buni la agricultura, dar aici statul “ajuta” tot pe cei care AU bani multi de investit, prin crearea unui cadru care sa duca la preturi inaccesibile la pamant si utilaje pt majoritatea romanilor, dar super-accesibile pentru romanii avuti si pt f multi din vest.
    Daca sarim peste aspecte de-astea banale, de nivel de incepator, degeaba aducem vorba de altele, fiind limpede de ce tragem concluzii gresite, dandu-le dreptate tocmai celor care ne DISPRETUIESC, ajungand chiar fara voie, sa fim servitorii lor.

  6. Pingback: GRECIA IN CLESTELE ANTISOCIAL AL TROICII: FMI, CE si BCE cer saptamana de lucru de SASE zile - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  7. Pingback: DECONSTRUCTIA ROMANIEI - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  8. Pingback: Uniunea Europeana si noile RAZBOAIE RELGIOASE: Nordul protestant vs Sudul catolic, Occident vs Est, Germania vs Europa - Recomandari
  9. Pingback: PSYWAR sau RAZBOIUL PSIHOLOGIC (documentar video). Cum este folosita PROPAGANDA pentru controlarea MAJORITATII - Recomandari
  10. Pingback: Ipocrizia si substratul real al discursului “ANTICORUPTIE”: INSTITUTIILE EUROPENE SI ACTORII POLITICI NU URMARESC INDEPENDENTA JUSTITIEI, CI DEFINIREA REGULILOR JOCURILOR COLONIALISTE ALE FOAMEI - Recomandari
  11. Pingback: NOUA JUSTITIE PENTRU NOUA LUME, noii STAPANI AI TARII si “consolidarea” noului SISTEM AL FRICII. De la “statul de drept” catre “statul (in pozitie) de drepti” trecand prin EXEMPLARITATEA DOSARULUI TRANSFERURILOR - Recom
  12. Pingback: “Cele sapte pacate ale romanilor” versus PACATELE DE MOARTE ALE MORALISMULUI CORPORATISTO-SECURIST - Recomandari
  13. Pingback: Campanie anti-romaneasca de “TESTE” si “DIVERSIUNI” cu tenta de RASISM SOCIAL in “GANDUL”, menite REEDUCARII ROMANILOR si limitarii influentei “PRIMITIVILOR”… sensibili la teme nationale. Cu un CINISM
  14. Pingback: Campanie anti-romaneasca de “TESTE” si “DIVERSIUNI” cu tenta de RASISM SOCIAL in “GANDUL”, menite REEDUCARII ROMANILOR si limitarii influentei “PRIMITIVILOR”… sensibili la teme nationale. Cu un CINISM
  15. Pingback: LIPSA UNUI LOC DE MUNCA – ETICHETAT CA TULBURARE PSIHOLOGICA. Capitalismul orwellian si dictatura gandirii pozitive/ CONDUCEM LA PRODUCTIVITATE IN EUROPA, DAR AVEM CELE MAI PUTINE BENEFICII DIN MUNCA/ Ideile presei dependente de capital: SA VINA STR
  16. Pingback: LIPSA UNUI LOC DE MUNCA – ETICHETATA CA TULBURARE PSIHOLOGICA. Capitalismul orwellian si dictatura gandirii pozitive/ CONDUCEM LA PRODUCTIVITATE IN EUROPA, DAR AVEM CELE MAI PUTINE BENEFICII DIN MUNCA/ Ideile presei dependente de capital: SA VINA ST
  17. interesul este ca romanii sa nu fie acceptati in favoarea altora sau a propriilor salariati.

  18. Pana si obrazul subtire se spala cu bani. Sa avem primul loc trebuie sa mai dam cate ceva.

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare