ROMANII UITATI DIN TIMOCUL SARBESC (Reportaje video)

• Timoc Press (14 iunie 2011): Vicar pentru românii din Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării

Nigotin, Timoc, Serbia/TimocPress/marţi, 14 iunie 2011/ – Preotul iconom stavrofor Boian Alexandrovici, cel care a zidit în 2004 prima biserică românească la Malainiţa, în Serbia de nord-est, a fost numit marţi vicar al Bisericii Ortodoxe Române (BOR) pentru cei peste 300.000 de români din ţinuturile istorice Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării.

Întâi stătătorul Episcopiei BOR ‘Dacia Felix’, cu sediul la Vârşeţ, Serbia, PS Daniil, a declarat că ridicarea la rang de vicar a preotului-martir Boian Alexandrovici s-a făcut printr-o decizie chiriarhală, el continuând să activeze şi ca protopop al Protopopiatului ‘Dacia Ripensis’ care administrează parohiile din Serbia de nord-est.

‘Noua funcţie a părintelui Boian Alexandrovici este o recunoaştere a tot ce a făcut el pentru renaşterea, după aproape 180 de ani de sete duhovnicească, a BOR în această parte a Serbiei, unde autorităţile administrative şi ecleziastice sârbe au împiedicat, după 1833, ascultarea de către români a slujbelor în limba română şi săvârşirea ritualurilor şi tradiţiilor bisericeşti strămoşeşti’, a afirmat PS Daniil.

Potrivit sursei citate, vicarul Boian Alexandrovici are misiunea de a sprijini zidirea altor biserici româneşti pe vetrele în care cândva domnii români şi comunităţile locale au ridicat întru credinţă sfinte lăcaşe de cult care, datorită vicisitudinilor istoriei, au fost demolate sau trecute în inventarul Bisericii Ortodoxe Sârbe.

Cu acelaşi prilej, pe lista parohiilor existente din Morava, Timoc, Homolie şi sudul Dunării – Malainiţa şi Remesiana, Clococeavăţ, Gorneana, Horreum Margi şi Isacova, Nigotin, Aquae şi Sârmănovaţ, Țârnaica, Bor, Geanova, Dupliana, Metoniţa şi Zlocucea – au mai fost adăugate Kladova şi Cucevo.

În context, vicarul Boian Alexandrovici a precizat că în zonele româneşti din Serbia de nord-est, unde în urmă cu aproape şapte ani nici nu aveai dreptul să te închini sau să spui o rugăciune în limba română, se află deja ridicate două biserici româneşti (la Malainiţa şi Isacova), şase troiţe amplasate în locurile încărcate de istorie ale românilor şi cinci clerici.

‘Cu osteneală şi plini de credinţă vom face astfel încât precum pasărea Phoenix toate bisericile să se ridice la loc. Aşa înţeleg eu de acum înainte menirea mea pe acest pământ. Sunt recunoscător tuturor celor care m-au îndrumat şi mi-au călăuzit bucuriile şi necazurile printre românii mei’, a spus Alexandrovici.

• Ziarul Lumina: PS Lucian, în mijlocul credincioşilor din Geanova: Vizită frăţească la românii din Timoc

În a treia zi de Rusalii, Preasfinţitul Lucian, Episcopul Caransebeşului, alături de Preasfinţitul Daniil, Episcopul Daciei Felix, au poposit în mijlocul credincioşilor comunităţii româneşti din Geanova, de pe Valea Timocului din Serbia.

Cei doi ierarhi au săvârşit slujba de Sfinţire a Apei în prezenţa unui număr însemnat de români din satele învecinate, în faţa unei troiţe aşezate în anul 2008, care străjuieşte ruinele unei vechi biserici daco-romane. Răspunsurile la sfânta slujbă au fost date de corul Parohiei Foeni din Arhiepiscopia Timişoarei.

Cuvântul de învăţătură i-a aparţinut Preasfinţitului Daniil, care a precizat: “Ne adunăm aici, la Geanova, lângă crucea aceasta adusă cu dragoste de fraţi români din Timişoara în urmă cu câţiva ani. Pentru a patra oară, pe ruinele şi pe temeliile bisericii daco-romane de Acve, ne adunăm aici ca să ne închinăm Sfintei Cruci a lui Hristos, care este şi crucea Bisericii, şi crucea neamului nostru românesc, şi crucea voastră şi a noastră, crucea Episcopiei Daciei Felix de la Vârşeţ, şi crucea Protoieriei Daciei Ripensis de la Negotin. Ne adunăm aici ca să auzim an de an cele şapte cuvinte ale Domnului Hristos de pe crucea Golgotei. Pentru că, aşa cum atunci Hristos a rostit şapte cuvinte în Vinerea Paştilor, sau a răstignirii, pe fiecare cruce ridicată, lângă fiecare drum, la fiecare răspântie sau pe fiecare biserică, Hristos rosteşte aceleaşi şapte cuvinte sau alte şapte cuvinte. An de an, Hristos ne rosteşte tainic, de pe crucea de la Geanova, cele şapte cuvinte, valabile şi potrivite cu vremurile noastre. Parcă Hristos rosteşte de pe crucea de la Geanova, şi prin crucea de la Geanova, cuvintele: “Părinte, iartă-i că nu ştiu ce fac şi ce zic!“

În continuare, Episcopul Caransebeşului a subliniat: “În a treia zi de Rusalii, am trecut Dunărea şi am venit la fraţii noştri de pe Valea Timocului, la invitaţia Preasfinţitului Părinte Daniil şi a părintelui protopop Boian Alexandrovici, pentru a ne ruga şi în acest an, aşa cum am făcut şi anul trecut, în faţa troiţei de la Geanova, ridicată cu câţiva ani în urmă de preoţi şi credincioşi din Timişoara. Ne-am bucurat şi în acest an de prezenţa multor credincioşi la Geanova şi, pe această cale, trebuie să îi felicităm pe toţi cei care ţin candela aprinsă în Valea Timocului, în Valea Moraviei, şi ne referim în mod special la ierarhul locului şi la toţi preoţii care-L propovăduiesc pe Hristos în limba română tuturor românilor din Timoc şi de pe Moravia. Vom veni, în a treia zi de Rusalii, întotdeauna cu mare bucurie la Geanova, pentru că am dorit cu toţii să formăm o tradiţie şi să continuăm, după o întrerupere de sute de ani, şirul rugăciunilor în limba română, limba strămoşilor noştri, să continuăm şirul rugăciunilor lângă ruinele vechii biserici din Episcopia daco-romană de Acve”.

După slujbă, cei doi ierarhi au vizitat sediul Protopopiatului ortodox român Dacia Ripensis, recent achiziţionat şi aflat în curs de amenajare. Sediul a fost achiziţionat prin sprijinul Patriarhiei Române şi va deservi cele 20 de comunităţi parohiale existente, chiar dacă în zonă sunt 145 de sate româneşti şi 48 de sate mixte româno-sârbeşti care nu au dreptul la serviciul divin în limba română.

Românii din Valea Timocului au fost văduviţi de slujbe în limba proprie din anul 1833, când în toate bisericile construite în satele de români au fost aduşi preoţi sârbi.

Legaturi:

• PATRIARHIA SERBIEI SE RALIAZA IERUSALIMULUI SI DA ULTIMATUM PATRIARHIEI ROMANIEI. Se confirma, astfel, presiunea Moscovei in “jocul” periculos de a rupe comuniunea?