RUSIA SARACESTE SI INCEARCA SA DEVINA AUTARHICA/ Propaganda americana: CINE E IMPOTRIVA TTIP E CU RUSIA/ Resortul geopolitic al scandalurilor de coruptie ce vizeaza Germania/ INEGALITATI EXTREME SCAPATE DE SUB CONTROL: 1% din populatia lumii detine peste jumatate din averea globala

21-10-2015 14 minute Sublinieri

oil_1213229b

  • Hotnews: 

Rusia ramane fara bani si incearca sa revina la autarhia sovietica / Am devenit din nou o tara saraca – fost ministru

Rusia ramane fara bani si se indreapta spre sistemul autarhic din vremea URSS, in conditiile in care banii din petrol se evapora rapid si sanctiunile occidentale elimina importurile vitale de tehnologie, este concluzia unei analize publicate de cotidianul britanic The Telegraph.

Cele trei mari agentii de rating au avertizat in ultima perioada ca finantele tarii se deterioreaza rapid si nu exista vreo perspectiva de relansare a cotatiei petrolului, in conditiile in care Arabia Saudita continua sa inunde pietele iar Rusia nu se poate imprumuta din afara la un cost viabil.

Standard & Poor’s estimeaza ca deficitul Rusiei va ajunge in acest an la 4,4% din PIB, generand disfunctionalitati in finantarea guvernelor locale. In plus, guvernul a alocat inca 40 de miliarde de dolari pentru a sustine sistemul bancar.

Astfel de deficite pot fi administrate de economiile cu piete de capital dezvoltate, dar nu si de Rusia, unde veniturile din petrol si gaze acopera jumatate din buget.

“Nu isi pot permite deficite deloc. Pana la sfarsitul anului viitor nu vor mai ramane bani in fondul petrolier de rezerva“, crede Lubomir Mitov, de la Unicredit. Ministerul de Finante admite ca fondul va fi golit in 16 luni pe baza politicilor actuale.

Alexei Kudrin, fost ministru de finante si oponent al politicilor economice ale lui Putin, spune ca Rusia nu poate atrage cantitati mari de bani pentru a compensa prabusirea cotatiei petrolului.

Orice incercare de a strange fonduri prin intermediul sistemului bancar nu ar face decat sa agraveze criza creditelor. Kudrin a descris cele mai recente eforturi de a strange si mai multi bani de la companiile energetice drept “sfarsitul drumului”.

Alexei Kudrin a demisionat in 2011 in semn de protest fata de avansul cheltuielilor militare, temandu-se de o prabusire a finantelor publice.

Cheltuieli masive de inarmare

Acum, Rusia promoveaza o campanie masiva de reinarmare, cheltuielile pentru Aparare orientandu-se spre 5% din PIB.

Stockholm International Peace Research Institute spune ca bugetul militar pentru 2014 a crescut la 8,1% in termeni reali, la 84 miliarde dolari, an marcat de intrarea in functiune a noile avioane Su-34 si a sistemelor de rachete sol-aer S-400.

Acestea au crescut cu inca 15% in acest an, pe fondul cresterii cu 60% a achizitiilor de arme.

Autarhia sovietica

Desi a declarat recent ca actuala criza economica si-a atins deja maximul, Vladimir Putin stie ca nu mai poate conta pe petrol si gaze, in conditiile in care tehnologiile de sist din SUA pot mentine preturile reduse pentru un deceniu sau mai mult.

Astfel incat Kremlinul a inceput sa ia in calcul concluzia spartana ca pretul petrolului ar putea ramane blocat la 50 de dolari barilul pentru urmatorii trei ani. Si lucrurile ar putea sta si mai rau: banca centrala a avertizat intr-un raport ca ar putea fi necesar un pret de 30 de dolari pentru a opri productia de sist.

Putin spune ca are un as in maneca: Rusia va reveni la autonomia industriala si la politica de inlocuire a importurilor. “Politica noastra nu este inghetata. Se adapteaza la circumstante”, a spus el.

Acum, Kremlinul lanseaza un plan radical de taiere a importurilor in 20 de sectoare esentiale in urmatorii cinci ani, de la industria grea pana la inginerie electrica, masini, tractoare, industria chimica, farmaceutica si alimentara.

Tintele sunt drastice. Dependenta de alimente externe si produse pentru industria forestiera va fi redusa cu 56%, cea de alimente procesate cu 53%. Contractele de achizitii ale statului vor fi orientate spre companii care produc in Rusia, indiferent de calitate.

Dar aceasta schimbare necesita bani iar guvernul nu ii are. Viktor Semenov de la Belaya Dacha Group spune ca agro-conglomeratul sau se bazeaza pe subventii masive pentru a produce salata in inima Siberiei, in Novosibirsk, in sere care trebuie sa faca fata unor temperaturi de minus 20 de grade. Aceleasi legume pot fi importate mult mai ieftin din Turcia, noteaza analistul britanic.

Esecul politicilor de substituire a importurilor

Expertii in comert sunt sceptici. Un astfel de comportament indica in general o economie iesita bine de pe sine, desi Germania a reusit sa isi revina, cu macabrul succes al anilor 1930. “In majoritatea cazurilor pe care le stiu politica de substituire a importurilor a esuat. Degradeaza economia”, explica Pascal Lamy, fost sef al Organizatiei Mondiale a Comertului.

Rusia are domenii de excelenta – unele afisate in prezent in Siria – dar baza inginereasca si industriala din epoca sovietica a fost in mare parte erodata de supraevaluarea rublei in timpul boomului materiilor prime.

Este cazul clasic al Sindromului Olandez. Multi dintre cei mai buni ingineri si tehnicieni ai Rusiei au emigrat si economistii rusi spun ca nu este clar cum poate pivota rapid tara pentru a-si produce singura ceea ce importa in prezent.

Vladislav Inozemtsev, de la Centrul de studii post-industriale din Moscova, crede ca rezultatul va fi caderea in autarhie si un declin care va conduce la si mai multa saracie si, in cele din urma, la retragerea din sistemul global de comert. “Asta ar putea sa ne duca spre o economie sovietica detasata de lume si, in acelasi timp, mandra de autarhia sa; spre o economie care se deterioreaza incontinuu si care compenseaza scaderea nivelului de trai cu o propaganda omniprezenta”, spune el.

Devalorizarea rublei nu este singura solutie

Putin mizeaza pe o devalorizare de 50% de la inceputului lui 2014 pentru recastigarea competitivitatii pierdute de un deceniu de rubla puternica.

Oleg Deripaska, seful gigantului aluminiului Rusal, spune insa ca este iluzoriu sa speri ca o rubla ieftina e suficienta pentru relansarea unei economii care duce lipsa de reforme si de domnia legii.

“Trebuie sa incetam sa ne uitam la cursul de schimb si sa ne gandim la politicile economice de care avem nevoie. Nimeni nu se imprumuta la 12% in valute puternice pentru a investi”, a spus el.

Efectul principal este reducerea economiei Rusiei in termeni globali. “PIB-ul era de 2,3 trilioane dolari la varful sau. Acum este de 1,2 trilioane si ma tem ca ne intoarcem la nivelul din 1998 cand era de 700 miliarde dolari”, a spus el.

Asta ar insemna mai putin decat Olanda (850 miliarde) si jumatate din PIB-ul Texasului (1,4 trilioane), o contradictie flagranta pentru o tara cu pretentii de superputere militara in Europa si Orientul Mijlociu.

Igor Sechin, seful gigantului petrolului Rosneft, crede ca devalorizarea este o strategie gresita, adaugand cu sarcasm ca, daca ar fi o atat de buna, de ce sa nu cada rubla la 100 de dolari. “Ar fi un vis frumos, nu?”, a comentat el.

Intr-un fel, Putin nu prea are de ales. Nu isi poate permite sa recurga la rezervele valutare pentru a apara rubla. Acestea au scazut deja de la 520 miliarde la 371 miliarde. Standard & Poor’s spune ca doua cincimi din acesti bani au alte destinatii si pot fi definiti ca “neutilizabili”.

Aceste rezerve par mari pe hartie dar sunt la nivelul minim necesar pentru a mentine increderea.

“Am devenit din nou o tara saraca”

Ce este clar este ca incercarea Rusiei de a se reinventa ca un tigru industrial are nevoie de ani de zile pentru a da roade, daca acest lucru este posibil.

Exporturile non-energetice au scazut cu 25% in trimestrul trei. “Este o ilustratie vie a recesiunii profunde a economiei si a lipsei de competitivitate”, spune Eldar Vakhitov, de la BNP Paribas.

“Teoretic, devalorizarea rublei ar fi trebuit sa sustina competitivitatea exporturilor non-energetice; in realitate, nu a ajutat deloc”, spune el.

Sondajele arata ca Putin ramane popular, dar impactul deplin al crizei de-abia incepe sa se resimta in tara. Venitul real a scazut cu 9,8% anul trecut. Pretul la alimente a crescut cu 17%.

Ivan Starikov, fost ministru adjunct pentru economie, spune ca rata inflatiei este aproape de 30%. “Ne apropiem rapid de pragul fatidic in care 50% din venitul mediu al unei familii rusesti e cheltuit pe mancare. Am devenit din nou o tara saraca”, spune el.

“Kremlinul uraste TTIP” – ambasadorul Statelor Unite la Uniunea Europeana, Anthony L. Gardner

Prezent la conferinta “TTIP: Romania’s Voice” Anthony Luzzatto Gardner, Ambasadorul Statelor Unite la Uniunea Europeana, a aratat nu exista alta optiune in afara unei decizii comune a Statelor Unite si a Europe privind TTIP (The Transatlantic Trade and Investment Partnership), iar Europa ar trebui sa fie chiar mai interesata de realizarea acestui parteneriat decat Statele Unite. Europa trebuie sa prioritizeze TTIP daca nu vrea sa ramana in urma, a subliniat ambasadorul.

Unii cred ca TTIP este o alegere activa (an active choice) menita sa accelereze globalizarea, insa globalizarea este un dat caruia nu i te poti sustrage. Ori incercam sa-i dam noi o forma, ori ea ne va forma ea pe noi, iar alte tari care care nu impartasesc valorile noastre vor stabili agenda. Inclusiv Rusia. Kremlinul uraste aceasta intelegere. TTIP reprezinta o provocare majora fata de eforturile Kremlinului de a diviza Europa de SUA. Ceea ce ofera TTIP nu se potriveste Kremlinului, adica reguli transparente care pot crea un cadru pentru cooperarea internationala. O piata transatlantica revigorata ar fi o provocare la adresa felului in care Kremlinul gestioneaza democratia, la adresa modelului economic rusesc bazat doar pe exploatarea resurselor naturale si ar expedia Uniunea Euroasiatica in irelevanta, a explicat Gardner. TTIP nu este o revolutie ci o evolutie, inseamna construirea unui parteneriat puternic pentru prosperitate.

Gardner a cerut ONG-urilor ce critica TTIP in Europa si care solicita transparenta de la negociatori, sa manifeste transparenta la randul lor, sa precizeze “inclusiv, din partea cui vorbesc si cine ii finanteaza.”

Conferinta “TTIP: Romania’s Voice” din 16 octombrie de la Bucuresti, organizata de europarlamentarul Sorin Moisa a reprezentat un eveniment important in dezbaterea privind TTIP in Romania. Alaturi de comisarul european Cecilia Malmstrouml;m si Ambasadorul Statelor Unite la Uniunea Europeană, Anthony L. Gardner, au participat persoane cheie in negocierile privind tratatul precum Negociatorul Sef al Uniunii Europene, Ignacio Garcia Bercero, Secretarul General al confederatiei europene a fermierilor si cooperativelor agricole (COPA-COGECA), Pekka Pesonen. A fost prezent ministrul de Externe Bogdan Aurescu, Presedintele Blocului National Sindical, Domnul Dumitru Costin, Directorul pentru Afaceri Externe, Politici de Comert si Controlul Exporturilor, Chris Barton, reprezentanti ai patronatelor, sindicate, societate civila, antreprenori romani care exportă in SUA sau care sunt afectati de TTIP.

“TTIP trebuie să fie un acord profund şi ambiţios, echilibrat şi care să producă beneficii ambelor părţi .Devine tot mai evident faptul că, în contextul actual, TTIP nu poate fi redus numai la problematica legată de comerţ. TTIP înseamnă, de fapt, abordarea relației UE-SUA în deplinătatea sa, înseamnă a oferi relatiei un plus de dinamism și cu un caracter strategic mai pronunțat. Inseamnă a determina o relație care să fie mai vizibilă si eficientă în a angaja tări terte si in a aborda provocările la nivel regional si global, o relatie care să poată stabili mai bine regulile de bază pe scena internatională. Acordul este important si din punctul de vedere al raportării partenerilor transatlantici la actorii emergenţi. Cu cât legăturile între cele mai importante piețe economice democratice sunt mai puternice, cu atât mai mari sunt șansele de a implica partenerii emergenți ca actori responsabili ai sistemului internațional.”, a subliniat ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu in cuvantul sau de la inceputul lucrarilor conferintei.

Pe 16 octombrie 2015 va avea loc la Bucureşti, în mare secret, o Conferinţă internaţională legată de acordul TTIP între UE şi SUA, organizată de eurodeputatul PSD Sorin Moisă.

În iunie 2013, preşedintele SUA, Barack Obama, preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, şi preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, anunţau că Statele Unite şi Uniunea Europeană (UE) vor lansa negocierile pentru un acord de Parteneriat Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii (Transatlantic Trade and Investment Partnership (T-TIP sau TTIP)) (https://ustr.gov/ttip)

Se doreşte ca TTIP să reducă barierele transatlantice care stau în calea comerţului şi a investiţiilor între UE şi SUA. Cine anume doreşte acest lucru? Logic, marile corporaţii internaţionale, care prin lobby-ul lor pun presiune pe UE şi SUA să încheie acest acord. În 2010, de exemplu, erau acreditaţi pe lângă Comisia Europeană 27.000 de lobby-işti.

TTIP este în faza negocierilor între Comisia Europeană (din partea UE) şi guvernul SUA. Finalizarea negocierilor este planificată pentru 2015.

TTIP se doreşte să fie un acord de comerţ ambiţios şi cuprinzător, care extinde semnificativ comerţul şi investiţiile între Statele Unite şi UE, măreşte creşterea economică, numărul locurilor de muncă, şicompetitivitatea internaţională, şi găseşte soluţii globale la problemele comune care preocupă ambele ţări.”

Este interesant să observăm că, simultan, Statele Unite participă la negocieri pentru un acord de Parteneriat Trans-Pacific (Trans-Pacific Partnership (TPP)) cu 11 ţări din Asia-Pacific (Australia, Brunei Darussalam, Canada, Chile, Japonia, Malaezia, Mexic, Noua Zeelandă, Peru, Singapore şi Vietnam) – “un acord de comerţ care va deschide pieţi, va stabili reguli de comerţ la standarde înalte, şi va găsi soluţii de secolul XXI în economia globală. Astfel, TTP va promova locuri de muncă şi creştere în Statele Unite şi în regiunea Asia-Pacific”. https://ustr.gov/tpp/Summary-of-US-objectives

Citind cu atenţie detaliile similare legate de TTIP şi de TPP, se poate observa că sub aparenţa eliberării (liberalizării) comerţului (ridicarea barierelor tarifare şi parţial a barierelor non-tarifare din faţa comerţului), se va construi de fapt o încrengătură stufoasă de reguli – adică de noi „bariere”, pe alt plan, superior, mai subtil – care vor sufoca multe din ţările mici şi micile afaceri, care vor deveni astfel captive sistemului nou introdus. Aşa cum un păianjen îşi ţese cu măiestrie plasa în care va prinde prada, aşa Statele Unite, prin TTIP şi TPP, pun probabil în aplicare strategia prin care să controleze (să conducă) pe viitor imperiul lor global (conform George Friedman, politolog american, fondatorul şi preşedintele STRATFOR, cea mai importantă agenţie privată de analiză geopolitică, în cartea sa Următorul deceniu: De unde venim … şi încotro ne îndreptăm, Editura LITERA, 2011 [The Next Decade: Where We’ve Been … and Where We’re Going, 2011]).

Nu avem decât să ne uităm cu atenţie la modul în care Monsanto a pus stăpânire pe piaţa seminţelor, pentru a înţelege cum se pregăteşte terenul, prin aceste acorduri, pentru ca pe viitor marile corporaţii americane – şi nu numai ele – să pună stăpânire pe pieţele din domeniile avute în vedere. Şi cum aceste acorduri vor fi apoi „actualizate”, adică extinse, se va ajunge ca, în final, corporaţiile să pună stăpânire până şi pe apa de băut, pe aerul de respirat, pe viaţa noastră pe acest pământ. Şi totul în numele interesului „nostru”, pentru creştere şilocuri de muncă.

Este foarte clar, însă, pentru noi, că nici creşterea economică nu este în avantajul tuturor, nici investiţiile nu fac să circule capitalul de la ţările bogate către ţările sărace, iar noile locuri de muncă vor distruge de fapt multe locuri vechi de muncă. În analiza noastră din 20 iunie 2015, aduceam argumente de mai multe feluri contra TTIP (http://www.cotidianul.ro/o-analiza-a-proiectatului-acord-de-parteneriat-transatlantic-pentru-comert-si-investitii-263506/)

Un alt acord, similar, CETA (The Comprehensive Economic and Trade Agreementhttp://ec.europa.eu/trade/policy/in-focus/ceta/), a fost recent negociat între UE şi Canada.

O petiţie sub numele “European Citizens’ Initiative” (ECI) (“Iniţiativa cetăţenească Europeană”),care cere oprirea acordurilor TTIP (UE-SUA) şi CETA (UE-Canada), a strâns, între 7 Oct. 2014 şi 6 Oct. 2015, 3 milioane de semnături de la cetăţeni din cele 28 de state ale Uniunii Europene (mai exact3.263.920 de semnături), dintre care 25.247 din România (trebuiau minimum 24.000 de semnături).

Petiţia a fost lansată acum un an de campania Stop TTIP’ (https://stop-ttip.org/, după regulile UE (Articolul 11, alin. (4), din Tratatul privind Uniunea Europeană cere un minim de un milion de cetăţeni (din minimum 7 state ale Uniunii, care semnează o petiţie timp de un an) pentru o iniţiativă cetăţenească). Ea va fi prezentată Comisiei Europene.

Campania Stop TTIPeste susţinută de către o alianță de peste 480 de organizaţii ale societăţii civile, organizaţii de protecţie a consumatorului, grupuri de mediu şi sindicate din întreaga Uniune Europeană, din care 21 sunt din România (http://stopttip.ro/ ).

Organizaţiile din România, membre în Coaliţia Stop TTIP’, sunt: TERRA Mileniul III, Asociaţia Alburnus Maior – Campania Salvaţi Roşia Montană, ActiveWatch România, Comunitatea Uniţi Salvăm, Agent Green,România Vie, Grupul de Intervenţie Civică, Centrul pentru Resurse Civice, Miliţia Spirituală, Mining Watch România, România fără Ei, Asociaţia de Sprijin şi Întrajutorare Solidaritatea, Asociaţia Edelvais, Grupul Fără Fracturare, Neuer Weg, R9TM, Greenpeace Romania, Asociaţia Reper21, Asociaţia Turism Verde,Mişcarea de rezistenţă de la Pungeştişi Daţi-mi România Înapoi.

Campania de strângere de semnături contra TTIP şi CETA continuă şi după 7 octombrie 2015, sub un nume nou,“European Initiative” (“Iniţiativa Europeană”) (http://stopttip.ro/formular-de-semnat-online/ ).

Acţiunile de protest continuă şi ele. Pe 10 octombrie 2015, 250.000 de oameni au protestat împotriva TTIP şi CETA în Berlin.

Comisarul pentru comerţ, care negociază TTIP din partea UE, este doamna Cecilia Malmström. Întrebată recent cum va putea continua să promoveze acordul TTIP în faţa unei aşa masive opoziţii publice, doamna Malmström a răspuns rece: Eu nu am mandatul meu de la poporul european” (“I do not take my mandate from the European people”)!!!

Răspunsul doamnei comisar arată clar cât de “democratică” este Uniunea Europeană. De la cine oare are mandat doamna comisar? Răspunsul este evident.

Preşedintele, parlamentarii şi europarlamentarii români au mandat însă de la poporul român. Ştiu ei, însă, ce este bine pentru România în legătură cu TTIP şi CETA, când vor vota, dacă nu organizează dezbateri publice ample, la vedere?

Autorităţile din SUA au declanşat concomitent trei investigaţii împotriva Germaniei, prin anchetarea Volkswagen şi a Deutsche Bank, în vreme ce federaţia germană de fotbal este acuzată că a dat mită la FIFA pentru a primi organizarea Cupei Mondiale din 2006.

Germania se află în centrul a trei investigaţii deschise de Statele Unite ale Americii, Berlinul având de răspuns, pe lângă scandalul Volkswagen, suspiciunilor privind spălarea de bani pe care Deutsche Bank a făcut-o pentru doi oligarhi apropiaţi preşedintelui rus Vladimir Putin, dar şi acuzaţiilor că oficiali germani ar fi oferit mită în scandalul FIFA pentru găzduirea Cupei Mondiale din 2006.

Cele două mari puteri economice sunt prinse într-o luptă surdă pe mai multe fronturi, de la negocierile privind TTIP – tratatul de liber schimb între Uniunea Europeană şi SUA, până la susţinerea preşedintelui sirian Bashar al-Assad sau regimul sancţiunilor împotriva Rusiei, ca urmare a anexării Crimeei şi a sprijinului acordat de Kremlin separatiştilor din estul Ucrainei. La acestea se adaugă controversele privind spionarea cancelarului german Angela Merkel de către NSA şi protecţia datelor cu caracter personal pe internet.

Scandalul Volkswagen

Scandalul Volkswagen a izbucnit în luna septembrie, după ce grupul auto german a recunoscut instalarea unui soft care manipula rezultatele testelor de poluare pe 11 milioane de autovehicule diesel vândute în întreaga lume. Volkswagen a recunoscut problema ca urmare a presiunilor făcute de Agenţia americană pentru Protecţia Mediului (EPA), deşi mai bine de un an de zile a negat tot şi a dat vina pe erori tehnice. Grupul german riscă amenzi de 18 miliarde de dolari numai în SUA, fiind investigat şi de către procuratura americană, şi de o serie de autorităţi din Europa. Cancelarul german Angela Merkel a încercat, însă, să spele eticheta „Made in Germany“, având în vedere că industria auto face cele mai renumite produse de export ale Germaniei, vânzările în străinătate fiind de peste 200 de miliarde de euro anual.

Spălarea de bani făcută de Deutsche Bank

Gigantul financiar Deutsche Bank, cea mai mare bancă a Germaniei, este anchetată de către Departamentul Justiţiei din SUA. Mai mulţi apropiaţi ai preşedintelui rus Vladimir Putin ar fi beneficiat de o serie de tranzacţii făcute de către filiala din Rusia a Deutsche Bank, prin care s-au scos din ţară circa 6 miliarde de euro. Între beneficiari se află o rudă mai îndepărtată a preşedintelui rus Vladimir Putin şi doi prieteni vechi, Arkadi şi Boris Rotenberg, care s-au îmbogăţit prin contracte cu companii de stat ruse şi care sunt pe lista sancţiunilor SUA. Arkadi este fostul partener de judo al preşedintelui rus Vladimir Putin, în vreme ce Boris tocmai ce a jucat hockey cu Putin de ziua acestuia.

Cupa Mondială pe şpagă

Un alt „front“ al disputelor germano-americane îl constituie investigaţia derulată de către FBI în scandalul de corupţie care a învăluit FIFA, federaţia internaţională de fotbal. Scandalul a dus la demisia lui Sepp Blatter de la conducerea forului mondial. Atât Rusia, cât şi Qatarul sunt acuzate că au dat mită pentru a primi organizarea campionatelor mondiale din 2018, respectiv 2022.

Acum, însă, scandalul a ajuns şi la Germania. Aceasta este acuzată că ar fi mituit patru membri din Asia ai Comitetului Executiv al FIFA pentru a obţine organizarea Cupei Mondiale din 2006, în afacere fiind implicaţi înalţi reprezentanţi ai fotbalului german, precum Franz Beckenbauer, potrivit „Der Spiegel“. Mai precis, comitetul de candidatură ar fi instituit un fond special de mită, care a fost alimentat cu 10 milioane de franci elveţieni, cu care s-ar fi mituit oficialii FIFA. Banii ar fi fost împrumutaţi de către Robert Louis-Dreyfus, şeful de atunci al grupului german Adidas. Ulterior, banii s-ar fi întors la Dreyfus printr-o plată de 6,67 milioane de euro, având ca justificare organizarea unei gale pe Stadionul Olimpic din Berlin, dar care a fost anulată. Organizarea Cupei Mondiale din 2006 a fost atribuită Germaniei în anul 2000. Federaţia germană de fotbal respinge acuzaţiile, ca şi cea rusă.

Negocieri secrete pe TTIP

Cele trei scandaluri concomitente vin în momentul în care SUA şi Uniunea Europeană se pregătesc pentru începerea negocierilor finale privind TTIP, tratatul de liber schimb între cele două maluri ale Atlanticului. Acesta are foarte mulţi critici în Europa. Îngrijorările europenilor sunt că multinaţionalele vor avea un cuvânt mult prea greu de spus în faţa guvernelor prin clauzele de protecţie a investiţiilor, sindicatele se tem că tratatul va duce la o deteriorare a drepturilor angajaţilor, în vreme ce organizaţiile care militează pentru protecţia mediului argumentează că tratatul va slăbi standardele privind poluarea şi vor introduce alimentele modificate genetic.

Contre privind Rusia şi regimul din Siria

De asemenea, SUA şi Germania au avut mai multe contre în ultima vreme în privinţa regimului sancţiunilor aplicate Rusiei şi a războiului din Siria.

Germania este mai apropiaţă de Rusia din punct de vedere economic, iar două dintre marile sale grupuri energetice, E.ON şi Wintershall, au semnat lunile trecute un acord împreună cu Gazprom pentru construirea unui nou gazoduct pe sub Marea Baltică. Alături de acestea se mai află în proiect şi austriecii de la OMV, şi gigantul petrolier Shell. De asemenea, ieri, autorităţile ruse au aprobat preluarea unei subsidiare a Transneft de către compania germană International Trading Partners AG.

De altfel, Jean-Claude Juncker – preşedintele Comisiei Europene – denunţa recent, într-un discurs la Passau, Germania, ceea ce el numea „dictatul american“ şi cerea reluarea „relaţiilor practice“ cu Rusia. 

Şi în privinţa Siriei, cele două puteri au viziuni divergente. Aviaţia rusă a început recent să bombardeze poziţiile rebelilor „moderaţi“, susţinuţi de către SUA, în vreme ce cancelarul Angela Merkel a afirmat că preşedintele Bashar al-Assad trebuie să aibă un rol în discuţiile privind sfârşitul războiului civil din Siria. Aceasta este exact poziţia preşedintelui rus Vladimir Putin, dar este respinsă de către americani.

Protecţia datelor personale, subiect sensibil

Protecţia datelor personale este un alt subiect problematic în relaţiile dintre Germania şi SUA, după ce dezvăluirile lui Edward Snowden din anul 2013 au arătat că NSA a spionat direct telefonul cancelarului german Angela Merkel.

Curtea Europeană de Justiţie a anulat recent acordul „Safe Harbor“, care permitea giganţilor internetului ca Facebook sau Google să transfere date peste Ocean, între propriile servere. Argumentul instanţei a fost că datele personale ale cetăţenilor din Uniunea Europeană nu sunt protejate la un nivel adecvat, tocmai din cauza supravegherii în masă derulată de către NSA.

În 2015 averea globală se ridică la 250 trilioane de dolari (250.000 miliarde de dolari)  

Un raport complex, întocmit pentru a sublinia puternicele inegalităţi dintre cei mai bogaţi oameni ai lumii şi cei mai săraci, a arătat recent că 1% dintre cei mai înstăriţi oameni ai planetei vor deţine în 2016 o avere mai mare decât jumătate din averea înregistrată la nivel global, scrie The Independent.

Studiul întocmit de gigantul elveţian Credit Suisse a descoperit că dacă ordonăm crescător averile fiecărei persoane de pe planetă, bogaţia primei jumătăţi, adică a jumătăţii mai sărace, va reprezenta mai puţin de 1% din averea totală a globului, în vreme ce averile primilor 10% vor reprezenta circa 87,7% din bogăţia totală a planetei.

Potrivit aceluiaşi document care a examinat nivelul averilor în peste 200 de state, pentru prima dată în istoria sa, clasa mijlocie din China, care cuprinde în prezent 109 milioane de adulţi, a devenit cea mai mare din lume, depăşind Statele Unite – cu 92 de milioane de adulţi în aceeaşi categorie. 

În total, 664 milioane de adulţi alcătuiesc astăzi clasa de mijloc a planetei, aceştia reprezentând numai 14% din întreaga populaţie. Potrivit raportului, inegalitatea avuţiei a crescut în ultimele 12 luni şi în special spre prima jumătate a lui 2015.

Tidjane Thiam, CEO al Credit Suisse, spune că „deşi distribuţia averilor înclină balanţa în mod evident spre cei înstăriţi, importanţa economică a celor de la baza piramidei dar şi a claselor de  mijloc este considerabilă şi nu ar trebui în niciun caz pierdută din vedere. Cele două categorii reprezintă împreună 39 de trilioane de dolari din bogăţia planetei, iar o parte semnificativă a cererilor pentru bunurile de consum şi a serviciilor financiare vine tot din partea aceasta a populaţiei.”

Conform datelor despre baza piramidei, 71% din populaţie deţine o avere mai mică de 10.000 de dolari, 21% au între 10.000 de lire şi 100.000 de lire, iar 7,4% au averi cuprinse între 100.000 de dolari şi 1 milion de dolari. Cei 0,7%  din populaţie, aflaţi în vârful piramidei, au averi mai mari de 1 milion de dolari.

Mark Goldring, CEO-ul Oxfam, o fundaţie din Marea Britanie realizată pentru combaterea sărăciei, a declarat, în cadrul întâlnirii anuale a Forumului Economic Mondial, că „aceasta este cea mai recentă dovadă a faptului că inegalităţile extreme au scăpat de sub control”. Acesta a mai spus că liderii din întreaga lume trebuie să ia măsuri urgente pentru a rezolva problema acestor disproporţii. „Chiar suntem fericiţi cu faptul că trăim într-o lume în care cei 1% aflaţi în topul clasamentului sunt mai bogaţi decât jumătate din întreaga populaţie şi că jumătatea cea mai săraca deţine doar 1% din averea globală?”

Cu circa 2,4 milioane de milionari în dolari americani şi cam jumătate din populaţia adultă cu o avere de peste 100.000 de dolari, Marea Britanie deţine 4% din întreaga bogăţie a lumii, în spatele ei stând China cu 16% şi Statele Unite cu doar 12%, potrivit aceluiaşi raport.

„Cea mai mare parte din avuţia planetei încă se concentrează cu precădere în Europa şi Statele Unite. Cu toate acestea, creşterea averilor în rândul pieţelor emergente este impresionantă, în China înregistrându-se chiar sume de cinci ori mai mari decât cele de la începutul secolului”, a declarat Thiam.

În 2015, averea globală s-a ridicat la 250 de trilioane de dolari, cu 12,4 trilioane de dolari mai puţin decât anul trecut, acesta fiind primul declin de la criza economică cauzată de „mişcările nefavorabile ale cursului de schimb”. Previziunile raportului indică o creştere a averii mondiale cu 6,5 procente pe an, urmând să ajungă astfel, până în 2020, la 345 de trilioane de dolari – cu 38% mai mult decât actuala sumă. Principalul motor al acestei creşteri viioare par să fie, potrivit studiului, economiile emergente, China şi India fiind aşteptate să înregistreze creşteri anuale de 9%.

*


Categorii

1. DIVERSE, America, Corporatism, Germania, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

7 Commentarii la “RUSIA SARACESTE SI INCEARCA SA DEVINA AUTARHICA/ Propaganda americana: CINE E IMPOTRIVA TTIP E CU RUSIA/ Resortul geopolitic al scandalurilor de coruptie ce vizeaza Germania/ INEGALITATI EXTREME SCAPATE DE SUB CONTROL: 1% din populatia lumii detine peste jumatate din averea globala

  1. Problema nu e numai ca sunt multi saraci, ci ca sunt si spalati pe creier sa tina in spate pe altii fara sa cracneasca.

  2. Iertare, poate m-am exprimat aiurea. Ideea era ca patura de jos e tinuta in orbire intentionat, tocmai pentru a nu avea o imagine de ansamblu si pentru a ramane neajutorati si exploatati.

  3. DIN SLUJBA ÎNMORMÂNTĂRII:

    ,,Deşertăciuni sunt toate cele omeneşti. Câte nu rămân după moarte! Nu merge cu noi bogăţia, nu ne însoţeşte mărirea, căci venind moartea, toate acestea pier. Pentru aceasta, lui Hristos celui fără de moarte să‑I strigăm: pe acesta ce s‑a mutat de la noi odihneşte‑l unde este locaşul tuturor celor ce se veselesc.
    Unde este dezmierdarea cea lumească? Unde este nălucirea celor trecătoare? Unde este aurul şi argintul? Unde este mulţimea slugilor şi strigarea? Toate sunt ţărână, toate cenuşă, toate umbră. Ci veniţi să strigăm Împăratului celui fără de moarte: Doamne, veşnicelor Tale bunătăţi învredniceşte pe acesta ce s‑a mutat de la noi, odihnindu‑l întru fericirea cea neîmbătrânitoare.
    Adusu‑mi‑am aminte de proorocul ce strigă: eu sunt pământ şi cenuşă; şi iarăşi m‑am uitat în morminte şi am văzut oase goale şi am zis: oare, cine este împăratul sau ostaşul, bogatul sau săracul, dreptul sau păcătosul? Ci odihneşte, Doamne, cu drepţii pe robul Tău. ,,

  4. Pingback: PUTIN IN OFENSIVA: Scutul antiracheta din Romania si Polonia – o AMENINTARE pentru RUSIA/ Liderul rus acuza OCCIDENTUL de JOC DUBLU cu TERORISTII/ SUA si-a trimis NAVE MILITARE in MAREA CHINEI/ Netanyahu pune Holocaustul pe seama unui muftiu palesti
  5. “Illinois va amâna plata pensiilor din cauza deficitului de cash, titrează Bloomberg. Prima întârziere o reprezintă suma de 560 milioane dolari pe care planul de pensii al statului trebuie să o achite către pensionari. Decizia va fi să alegem între puținele opțiuni rele pe care le avem. Pentru toate intențiile și scopurile, suntem fără bani acum, a declarat Munger.”
    […]

    Sursa: http://vremuritulburi.com/2015/10/22/sua-in-cadere-libera-statul-illinois-nu-mi-are-bani-de-pensii/

  6. Pingback: Dezbatere despre Parteneriatul Transatlantic (TTIP). “Fiecare stat are interese, doar România văd că nu are niciun interes” | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare