“Propaganda rusa” – pretextul pentru STIGMATIZAREA VOCILOR INDEPENDENTE/ Lucian Mandruta vrea RAZBOI/ Psihologia neutralitatii. Ce poate impiedica DISTRUGEREA TOTALA a omenirii?

16-02-2015 11 minute Sublinieri

România este deja supusă unui război informațional, nu de mare intensitate, dar el există, spune fostul consilier prezidențial pe probleme de securitate, Iulian Fota, care atrage atenția că este un război cu care noi nu ne-am mai confruntat, cel puțin din 1989 încoace. „Poate n-ar fi rău de adus niște specialiști mai bătrâni și întrebați un pic cum se contracarează chestia asta, că ne-am cam pierdut un pic know-how-ul”, a declarat Iulian Fota la Digi24.

Zilele trecute, pe unele posturi de televiziune, am văzut o dezbatere legată de modul în care cetățenii ucraineni de origine română de la granița cu România sunt folosiți drept carne de tun. Exact a doua zi, citeam niște analize ale unor institute occidentale și unul dintre ele atrăgea atenția că deja este în desfășurare în Ucraina, dar nu numai, o campanie care încearcă să descurajeze cetățenii ucraineni să accepte încorporarea, evident, slăbind capacitatea de apărare a Ucrainei. Părerea mea e că deja, inconștient sau nu, și la noi cineva cuplează la această campanie și la acest război informațional”, a arătat fostul consilier prezidențial, invitat în emisiunea „Imparțial” de la Digi24.

El a amintit și de declarațiile de intimidare ale unui cercetător rus și atrage atenția că trebuie să existe niște proceduri la nivelul statatului. „Ceea ce mi se pare ciudat este că atunci când un tip, un individ, fie el și cercetător, îți spune un lucru, nu te apuci să-i dai replica cu șeful Statului Major. Aia mi s-a părut o chestiune deplasată”, a spus Iulian Fota. „Avem și noi institute de cercetare, avem și noi cercetătorii noștri, dă-i o replică la același nivel, dar nu te apuca să angajezi dezbaterea prin șeful Statului Major! Mie mi s-a părut reacția puțintel pripită. Problema mare la noi este că în momentul acesta, suntem confuzi în ceea ce ține de războiul ăsta informațional și n-ar fi rău să ne punem la punct procedurile și tacticile, că nu ne confruntăm cu el decât de ceva timp”, este de părere Iulian Fota.

Vladimir Evseev, directorul Centrului pentru Studii Politico-Militare din Moscova, un apropiat al Kremlinului, a declarat, pentru postul public de televiziune, că în România se poate crea şi “potenţial ofensiv”, motiv pentru care Rusia ar urma să atace şi să distrugă inclusiv flota militară românească. General-locotenentul Nicolae Ciucă, șeful Statului Major, a declarat într-un interviu pentru Realitatea TV că nu ar trebui să fim îngrijoraţi, mai ales că, atât baza de la Deveselu cât şi Centrele Operaţionale de Comandă NATO au doar roluri defensive.

Propaganda rusească

În opinia europarlamentarului Cristian Preda, ceea ce Iulian Fota denumește „război informațional” este, de fapt, propagandă rusească, foarte prezentă în mai multe locuri din Europa.Au tot felul de entuziaști care încearcă să construiască – asta mi se pare o aberație periculoasă – un soi de solidaritate cu Rusia, pentru că și noi, și rușii am fi ortodocși. Bat câmpii tot soiul de tipi. Unii sunt și populari, a declaratCristian Preda la Digi24.

Avem un sprijin în opinia publică pentru mișcări politice care îi sunt favorabile lui Putin. E oribil din punct de vedere politic, mai spune europarlamentarul Cristian Preda, care a exemplificat cu Syriza în Grecia sau Prodemos în Spania.

Campania împotriva negocierilor cu americanii pentru tratatul de liber-schimb (TTIP) vine tot de la ruși, susține Cristian Preda. Va fi în următoarele săptămâni și următoarele luni o întreagă campanie de dezinfomare legată de sensul negocierii cu americanii. Deja în lumea universitară s-a lansat zvonul că dacă această negociere se încheie, toate universitățile din România vor fi în mod necesar private și vor fi dați afară oameni, atrage atenția Cristian Preda.

În ceea ce privește înarmarea ucrainenilor, fostul consilier prezidențial Iulian Fota spune că Europa nu va avea curajul să facă pasul acesta. Singura țară care în momentul acesta ia în evaluare această posibilitate este SUA, unde, de altfel, nu administrația, cât opoziția republicană este cea care presează mult.

În noua strategie de securitate națională a președintelui Obama, Rusia este definită, pentru prima dată, ca agresor. Dar în Statele Unite lucrurile stau altfel. Europa nu va îndrăzni. „Știu foarte bine toți europenii că aceasta este o linie roșie pe care Rusia o va trata cu maximă exigență. Nu va avea nimeni curajul să treacă această linie roșie. Nu prea poți să-i ajuți pe ucraineni. Dacă se vor ajuta ei înșiși, bine, dacă nu, vor pierde o bucată de țară. De fapt, au pierdut-o deja”, spune Iulian Fota.

Cred că există un drept la rezistență al popoarelor și cred că ucrainenii trebuie sprijiniți.Personal, sunt pentru înarmarea ucrainenilor. Din păcate, acest punct de vedere este marginal în Europa”, a arătat europarlamentarul Cristian Preda. Nu sunt convins că în America se va ajunge până la măsura efectivă a transmiterii de arme, fie ele și arme defensive, a mai spus Preda.

Suntem în fața unei tragedii și ți se rupe sufletul, dar România nu are capacitatea de a plăti astfel de mijloace, a adăugat europarlamentarul.

  • ActiveNews/

Iulian Capsali: Acoperiții contraatacă

Tocmai am fost prezentat la B1 tv ca un soi de vârf de lance al unei mişcări anti-NATO şi, dacă pe vremea lui Băsescu eram pontist-varanist, acum sunt putinist. Mentalitatea de tranşee este aceeaşi: nu poţi fi neutru sau să vii cu o critică de pe poziţii naţionale, fiindcă pentru propagandişti te situezi în tabăra adversă, a „duşmanului”. De asemenea, mentalitatea obedientă face ca să fii obligat sa exiști în lume prin alții: prin americani, prin ruși, prin UE, prin oricine altcineva, nu prin ceea ce ești; weltanschauung-ul tău (concepția despre lume) este al celui pe care trebuie să-l slujești.

Să devoalăm metodele. La emisiunea în cauză a fost amestecată, în mod perfid, dorinţa mea ca România să nu fie implicată într-un conflict armat previzibil în Ucraina cu mişcările anti-frack (împotriva gazelor de şist), care sunt considerate de neoliberalii români un război împotriva „suveranităţii politice a României”, război finanţat, ca şi mişcările verzi din timpul Războiului Rece, de sovietici. Acum, mişcările anti-fracking sunt susţinute de „Putin” – prin el înţelegându-se o prelungire a regimului sovietic –, care nu vrea o Românie independentă energetic, ci depinzând de Rusia. Dacă nu ar fi manipulatori, aş zice că sunt naiv-simpatici: deşi România îşi acoperă, în bună măsură, producţia de petrol şi gaze, noi am avut, de când a fost privatizat PETROM, printre cele mai mari preţuri la benzină din Europa, mai mari decât cele din state care NU AU EXPLOATĂRI PETROLIERE, ca Bulgaria sau Grecia. Profiturile de miliarde de euro au plecat din ţară spre sediul central al OMV de la Viena, proprietarul câmpurilor petrolifere si a exploatărilor din ţara noastră. Însă OMV o plăteşte pentru „servicii medicale” pe soţia lui MRU, şefului SIE de atunci, cu 7000 de euro pe lună, aceasta acumulând în doi ani 170.000 de euro, conform propriei declaraţii de avere. Capitalism şi/pe pâine pentru ei, nu pentru plebe.

Deci, cum se procedează? Se iau citate din articolele mele „subversive”, publice de altfel, în care condamn belicoșenia tâmpă a unor manipulatori din presă și din lumea politică, se pun poze de la marşurile anti-RMGC în care publicul vede lozincile anti-capitaliste ale anarhiştilor (uşor de verificat, întrucât ei scriu pe pânză neagră cu alb) şi este decretată „starea de urgenţă”! Putin şi Dughin îşi activează oamenii din România împotriva capitalismului susţinut de NATO!

Ca o paranteză – o repet a nu ştiu câta oară pentru că sunt mulţi care nu au participat şi cred tot felul de aiureli –, la marşuri găseai tot ce îţi doreşti (şi ce nu îţi doreşti): anarho-marxişti (cei cu bannerele negre), socialişti, conservatori, neolegionari, corporatişti, studenţi, intelectuali şi oameni simpli, neafiliaţi politic în cea mai mare parte. Tema gazelor de şist este una atacată de diverşi oameni, inclusiv pe facebook – care are şi el acoperiţii lui, se vede foarte clar. Ei reiterează aceeaşi idee, și anume că aceia care se opun sunt plătiţi de ruşi. S-au zbătut mulţi să demonstreze asta, preoţii din zonă au fost supuşi, laolaltă cu BOR în general, unui atac media teribil care ar fi trebuit să arate conexiunile ortodoxiei cu „ţarul Puţin” şi politica sa asupritoare. Site-ul extremist „În linie dreapta”, girat de V. Tismăneanu, s-a remarcat mereu prin poziţia net anti-ortodoxă şi prin implicarea în campaniile împotriva Bisericii Ortodoxe. Nu au scăpat nici de data aceasta ocazia de a se remarca în „lupta” pentru propășirea Chevron în România, cu sprijinul bastoanelor Jandarmeriei. Au avut şi în emisiunea în discuție un reprezentant în studio. Întrebarea mea este următoarea: este atât de puternic Putin încât să-şi permită interzicerea, care a avut loc de curând, a fracturării hidraulice în statul New York, stat a cărui mărime este de aproape 2/3 din România? Dar în Franţa, unde fracking-ul este interzis prin lege şi se aplică pedeapsa cu închisoarea?

Ce m-a amuzat însă la realizator şi la invitaţi a fost faptul că au considerat atacul meu la „oligarhia corporatist-bancară”, care doreşte extinderea „pieţei libere” în Ucraina şi Rusia prin forța armelor, ca pe un atac la…CAPITALISM. Pe principiul „dai în Soros, dai în fabrici şi uzine”! Aceasta cu toate că eu citam un interviu din presa internațională dat de oligarhul cu ONG-uri care sapa ca niște cârtițe la rădăcina Tradiției și își dorește desființarea statelor, transformat în apologetul războiului împotriva Rusiei, „deoarece reprezintă de pe acum modelul unei societăți post-democratice care zguduie valorile fondatoare ale Europei, mizând pe naționalism. (…) Țarism versus democrație. Renașterea „Sfintei Rusia”.

Ca fost om de televiziune, care a lucrat întâmplător tot la B1 tv unde am avut şi o emisiune de spiritualitate, desfid modul în care se înţelege să se facă presă în emisiunea la care am făcut referire. Trei invitaţi şi un „moderator” (sic!) se întrec în a demonstra „vinovăţia” celor care gândesc „altfel” decât mainstream-ul, ca într-o şedinţă de demascare bolşevică, cu metodele manipulatoare evidente. Să asculţi şi opinia celuilalt este deja un exerciţiu democratic pe care nu l-au deprins încă, însă este o chestiune de minimă deontologie profesională pe care „băieţii” o calcă în picioare nici măcar în mod „acoperit”, ci la vedere, fără nicio jenă.

Pentru ca tot suntem in Duminica Înfricoșătoarei Judecăți, înaintea Marelui Post al Paștilor, sa ne reamintim ce se ascultă la Triod: “O, ce ceas va fi atunci, şi ce zi înfricoşătoare, când va şedea Judecătorul pe scaunul cel înfricoșător! Cărţile se vor deschide, şi faptele se vor vădi, şi cele ascunse ale întunericului se vor arăta…”

Aşa să ne ajute Dumnezeu!

Mihai Somanescu: Dragă Lucian Mîndruţă,

Sunt unul din tinerii între 20 şi 35 de ani cărora te-ai adresat prin intermediul scrisorii postate pe blogul tău.

Eşti supărat pentru că ţi se pare că nu am vrea să ne apărăm ţara. E dreptul tău să crezi asta. Dar e şi dreptul nostru să-ţi spunem că greşeşti. Cred cu tărie că majoritatea tinerilor români vrea să-şi apere ţara, dacă ar fi atacată. Şi subliniez dacă ar fi atacată. Cred că ei îşi iubesc părinţii, bunicii, soţiile şi copiii şi nu ar fugi. Nu am fost niciodată un popor laş.

Dar suntem un popor inteligent, în ciuda spălării intensive de creiere pe care tu şi postul tău de televiziune aţi practicat-o atâta amar de vreme. Vedem că nu suntem chemaţi să ne apărăm ţara, ci să mergem să ţinem partea unui imperiu într-un război economic cu alt imperiu.

Poate că scrisoarea ta ar fi credibilă, dacă nu ar abunda în manipulări ieftine şi minciuni obscene. Şi mai ales dacă nu ar fi scrisă de tine.

Tu te-ai găsit să vorbeşti de teroarea anilor ’50 şi de ruşi? Tu, care l-ai promovat pe Silviu Brucan, criminalul care cerea în Scânteia pedeapsa cu moartea pentru Iuliu Maniu şi Ion Antonescu?

Tu te-ai găsit să vorbeşti de Ştefan cel Mare şi războaiele sale? Nu suntem toţi la fel de ignoranţi, unii am mai citit şi istorie şi ştim că Ştefan cel Mare nu a apărat niciodată Vestul. Sau Estul. „Vom lupta până la moarte pentru legea creştinească, noi cu capul nostru”, le scria Sfântul Voievod principilor Occidentali sperând să primească ajutor. A primit…încurajări. Vorbe.  Tu lupţi pentru legea creştinească, Lucian?

Încetează deci cu minciunile aşa cum ai făcut-o de 20 de ani. Singurul care s-a târăt pe jos şi a pupat bocancii ai fost tu. Întâi pe cei ai evazionistului Sârbu şi apoi pe cei ai turnătorului Felix Voiculescu. Şi tu vii să ne vorbeşti nouă de târât pe asfalt? Tu, cavalerul de Corbu” al lui Adrian Năstase?

Te-aş întreba dacă nu ţi-a fost puţin jenă când ai scris toate astea, dar mi-am dat seama că nu eşti familiar cu acest sentiment.

Dacă îl cunoşteai, nu aveai tupeul să vorbeşti de apărarea neamului, când de 20 de ani nu ai făcut altceva decât să ataci, direct sau indirect, tot ce a avut mai sfânt această ţară. Coverage, yuck, hamburger? Serios? Cu astfel de cuvinte vrei să stârneşti în noi iubirea de neam? Ai uitat de asistaţii social şi de românii buni vs românii răi. 

Stai liniştit. Ne iubim ţara, şi o să ne-o apărăm dacă vine cineva cu „gând mişel”, aşa cum spune poezia. Dacă vine.

Dar dacă există oameni sătui de ţara asta şi care nu vor să o apere, dacă există oameni pentru care tot ce contează e facebook-ul, cluburile sau berea, dacă există oameni care îi preferă pe ruşi, e pentru că ai existat tu şi cei ca tine, care de 25 de ani i-aţi îndoctrinat non-stop să urască tot ce e românesc. Tu şi cei ca tine i-aţi promovat pe toţi interlopii şi desfrânaţii, pe politicienii vânzători, pe „oamenii de bine”, spunându-ne că sunt „elita ţării” , sau generaţia yup„. În timp ce voi ne vorbeaţi de „integrarea europeană”, de „occidentalizare” am rămas fără industrie, fără agricultură, fără pământ, fără resurse, fără păduri. Doar aerul nu i l-aţi luat acestui popor.

Poporul „primitiv”, „înapoiat”, „pupător de moaşte”, „naţionalist” pe care l-aţi intoxicat cu manele şi kitsch, de a ajuns să se urască pe sine şi să plece în străinătate. Unii nu mai au ce familie să apere…aţi destrămat-o voi, iubitorii de globalizare. Dar e şi vina noastră, recunosc.  Am picat prea uşor în faţa vorbelor voastre mieroase şi a promisiunilor fără fond.

Dragă Lucian, destul de mulţi oameni din ţara asta s-au prins că suntem de fapt o sub-colonie administrată din altă parte. Am priceput că drepturile noastre fireşti ni se restrâng în fiecare zi pentru tot felul de pretexte şi suntem trataţi ca nişte criminali apriori. Ştim. Şi mai ştim că acum aveţi de nevoie de noi.

Aşa că mesajul meu de încheiere este acesta: vom muri pentru cine şi pentru ce vrem noi, nu pentru „miopia şi neghiobia altora, cum zicea Mircea Eliade. E ultima libertate care ne-a mai rămas.

Cu noi este Dumnezeu. Şi nu mă refer la pagina de facebook a prietenului tău rătăcit.

Nota: Probabil ca, pentru acesti domni ieftini, si o opinie cea citata mai jos, semnata de Hotariu Pepine, face parte tot dintr-un razboi informational, pentru simplul motiv ca nu e delirant-razboinica, ci rational-neutra.

Ar fi o lipsă de luciditate să ignorăm că există în societatea românească o rezistenţă mută faţă de stilul ofensiv al politicii americane, care nu este deloc totuna cu acceptarea autoritarismului de la Kremlin.

Negocierile de la Minsk pun încă o dată în evidenţă conduita discretă a diplomaţiei româneşti. Românii manifestă ceea ce am putea numi psihologia neutralităţii. În ciuda faptului că sunt nevoiţi de parteneriarul lor cu SUA să ia poziţii mai ofensive, ei nu pot imagina o Ucraină desprinsă cu totul de spaţiul culturii slave răsăritene şi antagonică cu Rusia. Samuel Huntington a avut dreptate: apartenenţa civilizaţională este un factor determinant. Problema României este, într-un mod mult atenuat, chiar problema Ucrainei: interesele sale de stat, definite prin tratate şi afilieri strategice o aşează în câmpul occidental, în timp ce stratul vechi de cultură creştină răsăriteană o îndeamnă să ia o anumită distanţă şi să privească aspiraţiile Rusiei cu mai multă înţelegere.

Ar fi o lipsă de luciditate să ignorăm că există în societatea românească o rezistenţă mută faţă de stilul ofensiv al politicii americane care nu este deloc totuna cu acceptarea autoritarismului de la Kremlin. Prudenţa, şi poate mai exact incapacitatea obiectivă de a decide tranşant într-o direcţie sau alta, se trage din ceea ce am numit psihologia neutralităţii pe care românii au încercat-o pentru prima dată la începutul Primului Război Mondial. Dilema acelui moment era cu siguranţă mult mai dramatică, căci pretindea o alegere în termeni de război şi destin naţional, dar modelul general este asemănător.

Este interesant ce a declarat recent Traian Băsescu la o întrunire a PMP, cu privire la motivele propriei neangajări. Fostul preşedinte a spus că România nu s-a implicat în conflictul din Ucraina deoarece nu are o ”forţa de tractare” necesară pentru a duce Ucraina către vest. Dar această analiză pare mai curând să vină dinspre lumea occidentală care, aşa cum am văzut, a oferit rolul central Poloniei, conştientă că românii se află pe o linie de demarcaţie civilizaţională care nu le îngăduie să opteze fără rezerve.

Atunci când se vorbeşte despre ”ciocnirea civilizaţiilor”, cei mai mulţi oameni par să creadă că e vorba de ideologia ofensivă a neoconservatorilor americani, de o justificare a războiului din Irak şamd. În mod surprinzător s-a încetăţenit opinia că Samuel Huntington ar căuta să justifice ofensiva Occidentului împotriva restului lumii, aşa cum o descria de pildă A. Toynbee într-un cuprinzător tablou istoric al lumii moderne; iar în particular să legitimeze lupta împotriva Islamului. În realitate, Samuel Huntington e preocupat preponderent de dorinţa de a înţelege evoluţia lucrurilor la scara lumii şi de configurarea unui model explicativ cât mai cuprinzător şi capabil totodată să întemeieze predicţii. Vorbind despre ”ciocnirea civilizaţiilor”, el spunea doar că cele mai periculoase conflicte vor fi cele de la frontiera marilor configuraţii culturale (”civilizaţii”), după care s-ar împărţi lumea de astăzi. În ce priveşte conflictul aproape inevitabil dintre Rusia şi Ucraina, el credea (acum 20 de ani) că acesta va fi nu amplificat, ci, dimpotrivă, temperat ”de legăturile culturale personale şi istorice care leagă Rusia şi Ucraina ca şi de amestecul de ruşi şi ucraineni care trăiesc în cele două ţări”.

Am îndrăzni să spunem, astăzi, că predicţia autorului american a fost uimitor de exactă, deşi el nu spunea şi nici noi nu ştim cum se vor încheia lucrurile. Dar poate că lucrul cel mai preţios pe care îl oferă această carte de acum aproape două decenii este înţelegerea rolului major pe care culturile lumii (”civilizaţiile”) îl vor avea în conservarea unui echilibru fundamental şi în evitarea unei catastrofe totale. Dacă ataşamentele ”civilizaţionale” vor reprezenta, în opinia sa, factorul cel mai virulent în conflictele care se vor declanşa la scară globală după prăbuşirea lumii bipolare a Războiului Rece, tot ele vor fi cele care vor împiedica prăbuşirea lumii într-o totală barbarie. Atunci când ”adevărata ciocnire” va ameninţa lumea, avertiza S. Huntington, şi anume ciocnirea dintre ”Civilizaţie” (majuscula este decisivă) şi barbarie, civilizaţiile care au cunoscut împliniri preţioase în domeniile religiei, literaturii, filosofiei, ştiinţei, tehnologiei şi compasiunii vor fi chemate să redevină solidare. Căci, scria autorul american, „oricare ar fi modul în care umanitatea este divizată, religiile cele mai importante ale lumii, – creştinismul occidental, religia ortodoxă, hinduismul, budismul, islamul, confucianismul, taoismul, iudaismul – au valori fundamentale comune”. Iar cum un imperiu global este imposibil, mai spunea el, lumea (şi americanii mai cu seamă) ar trebui să accepte modelul acesta al pluralităţii modelelor culturale, căci este singurul care poate pune stavilă unei distrugeri totale a umanităţii.

Am auzit multe critici la adresa poziţiei româneşti în chestiunea ucrainiană. Se manifestă în România un filon pur prooccidental (proamerican), care, purtat de radicalismul său, ignoră faptul că afinităţile răsăritene ale majorităţii româneşti nu sunt forme regresive şi ostile lumii civilizate, ci poate tocmai stratul civilizaţional care poate împiedica declanşarea unui război nimicitor în această parte a lumii. De altfel, cei care critică moliciunea (sau duplicitatea) poziţiei româneşti sau europene nu oferă niciodată soluţii, căci ezită, fireşte, să instige pe faţă la război.

Există, prin urmare, temeiuri profunde pentru care politica de la Bucureşti şi-a refuzat accentele ofensive, fapt care o apropie mai curând de prudenţa germană şi franceză (europeană) decât de stilul dreptei americane. Ar fi preferabil de aceea ca România, sub conducerea noului preşedinte Klaus Iohannis, să îmbine pe mai departe politica prooccidentală cu această psihologie a neutralităţii, căci din această convergenţă de planuri se poate trage o moderaţie salvatoare.

*

 


Categorii

1. DIVERSE, Dezinformari, hoaxuri, diversiuni, manipulari, Iulian Capsali, Rusia, SUA versus Rusia, Ucraina, Video

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

4 Commentarii la ““Propaganda rusa” – pretextul pentru STIGMATIZAREA VOCILOR INDEPENDENTE/ Lucian Mandruta vrea RAZBOI/ Psihologia neutralitatii. Ce poate impiedica DISTRUGEREA TOTALA a omenirii?

  1. Fota si cu Preda se fac ca nu vad padurea din cauza uscaturilor – Ce ar fi avut de comentat referitor la raspunsul primit de Mandruta pe blogul sau din partea generatiei 20-35 si nu numai – Sau si acolo e vorba tot de razboi informational si propaganda?

  2. Pingback: SENSUL RAZBOIULUI IMPOTRIVA STIRILOR FALSE: nu filtrarea critica a stirilor, ci monopolul asupra VIZIUNII “CORECTE” despre lume, instalarea discreta, cu ajutorul GOOGLE si FACEBOOK, a “MINISTERULUI ADEVARULUI” la nivel global. Este
  3. Pingback: PROPAGANDA RUSA IN ROMÂNIA - adevaruri si mituri
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare