DIVERSIUNEA SCANDALULUI DE “SPIONAJ” MOSSAD vs. KOVESI. Ce ascunde “filmul” cu acoperire atat de grosolana prin care SEFA DNA poate intra in “HALL OF FAME”-ul anticoruptiei? Comedia “spionilor” evrei salvati de mame planse. CUM A ASASINAT PROFESIONIST “CONSULTANTUL” TAL SILBERSTEIN BOLIVIA… SI ROMANIA (video)

13-04-2016 28 minute Sublinieri

BLACK CUBE: “Secretele” scandalului de spionaj MOSSAD-KOVESI


BLACK CUBE: Secretele scandalului de spionaj… de medialert

FILMUL GROTESC CU SPIONI ISRAELIENI la sefa DNA Kovesi comentat de Ciutacu si Cristoiu


FILMUL GROTESC CU SPIONI ISRAELIENI la sefa DNA… de medialert

OM LA OM: Nistorescu si Tanase despre SCANDALUL-DIVERSIUNE: “SPIONAJ” LA KOVESI- MOSSAD


OM LA OM: Nistorescu si Tanase despre SCANDALUL… de medialert

“Spionii” din Israel, aresatati, cu mamele plangand la Curtea de Apel – comenteaza Adina Anghelescu si Ovidiu Zara


“Spionii” din Israel, aresatati, cu mamele… de medialert

Exces de putere: TAL SILBERSTEIN, asasinarea metodica a Boliviei, agentii MOSSAD si SPIONAREA CODRUTEI KOVESI


Exces de putere: TAL SILBERSTEIN, asasinarea… de medialert

Black Cube, firma care i-a angajat pe agenții care o spionau pe Laura Codruța Kovesi a precizat că a acționat pe teritoriul țării noastre cu autorizație de la „cel mai înalt nivel posibil”, potrivit The Times of Israel.

„Fără îndoială, Black Cube a acţionat în România în conformitate cu legile locale şi având autorizația și permisiunea de la cel mai înalt nivel posibil. Black Cube va face tot posibilul să se pună capăt acestei chestiuni astfel încât Ron şi David să se întoarcă acasă cât mai repede posibil” ,mai spun reprezentantii firmei. 

Curtea de Apel București a decis, astăzi, că cei doi israelieni acuzați că au spionat-o pe șefa DNA vor rămâne în arest, dar le-a redus mandatul de la 30 la 20 de zile.

Procurorii spun că Weiner Ron si Geclowicz David au efectuat multiple apeluri telefonice cu caracter amenințător, precum și atacuri de tip phishing în vederea sustragerii de informaţii din conturi de email.  

Anchetatorii susţin că Ron Weiner este cel care răspundea efectiv de partea informatică a operațiunii, în timp ce David Geclowicz contacta persoane din anturajul și familia Laurei Codruţa Kovesi. Aceasta ar fi fost monitorizată pe parcursul lunii martie, timp în care au spart trei dintre conturile de email ale apropiaților şefei DNA.

Un film american proaspăt realizat ar putea deține cheia alegerii lui Traian Băsescu în 2004, ceea ce a marcat începutul unei ere extrem de agitate pentru România, nici azi încheiată. Una în care s-a cimentat relația cu SUA și, în egală măsură, s-au pus bazele unei campanii naționale anticorupție, călduros salutată, inițial, dar din ce în ce mai controversată, cu trecerea timpului.

Spre finele anului trecut are premiera producția hollywoodiană ”Our brand is crisis”, în traducere liberă ”Suntem experți în crize” ori ”Suntem buni la ”vîndut” crize”, cu Sandra Bullock și Billy Bob Thornton în rolurile principale. Subiectul, pe scurt: o echipă americană de strategi e angajată să ducă la președinția Boliviei, în alegeri, un politician, Castillo. Cam bătrîn, cam expirat, suspectat de pro-americanism într-o țară nu tocmai leșinată după Unchiul Sam, arogant, agresiv, inabordabil, rupt de viețile oamenilor de rînd și care, pe deasupra, mai fusese președinte în trecut, fără să fi rupt gura tîrgului.

Înțelegînd că omul nu are șanse în fața contracandidaților mai proaspeți și mai dinamici, echipa pornește de la ideea ”nu schimbi omul după poveste, schimbi povestea după om”. ”Cînd alegătorii caută speranță se îndreaptă întotdeauna spre tipul cel nou. Dar cînd le e teamă, caută un lider pentru vremuri de război” spune personajul Sandrei Bullock, unul dintre consilieri. Cu alte cuvinte, un politician dur, gata se luptă, care nu are timp de prostii și de finețuri. Pentru că țara e în criză. Și în criză, trebuie să lupți.

Era Bolivia în ”criză”?

Nu mai mult decît oricînd, nu mai mult decît alte țări din jur. O țară latino-americană săracă de cînd se știe se cheamă că e în criză perpetuă, deci, nimic nou sub soare.
Dacă știi, însă, cum să împachetezi mesajul respectiv, ceea ce e la ordinea zilei poate căpăta caracterul de ”extraordinar”.
Și americanii au știut cum să o facă, folosind toate canalele la îndemînă, televiziunea, ziarele, radiourile, internetul, mitingurile etc.
Cetățenilor li s-a înfipt în cap ideea că Bolivia se află pe marginea prăpastiei și numai omul providențial o scoate de acolo. Iar Castillo e omul providențial, spre deosebire de adversarul său care ”nu are substanță”-. Cînd îl pocnește pe un cetățean care îi aruncase ouă, echipa de campanie îl prezintă ca pe un dur care nu ezită să riposteze. Un luptător.

”You may not like him, but he’s got balls and he is the only choice”.

În egală măsură, americanii îl instruiesc pe Castillo să meargă pe cartea unei sincerități brutale în fața camerelor de luat vederi, să recunoască probleme pe care le avusese în trecut și, mai ales, să plîngă în direct la TV.
În plus, el trebuie să-și ia angajamentul că nu va semna acorduri cu FMI, pe care populația le respinge vehement. Și o face fără ezitări.
Spre stupoarea întregii lumi, Castillo cîștigă. Meritele super-echipei de consilieri americani. Punct final.

Asta, pentru spectactorii americani ai filmului. Cei români sunt rugați să mai rămînă nițel în fotolii, că apar surprize.
Cum ar fi informația că filmul e bazat 100% pe o poveste reală, chestie pe care, acum 10 ani, s-a făcut un documentar cu același nume, relatînd povestea de succes a echipei de americani care, în 2002, l-a dus la victorie, în Bolivia, pe Gonzalo Sanchez de Lozada.

O echipă din care făceau parte, țineți-vă bine, Tal Silberstein, Stanley Greenberg ori Jeremy Rosner.

Oameni care au lucrat, într-o formă sau alta, în ultimii 14 ani pentru Traian Băsescu.

Ar putea exista o legătură între alegerile din Bolivia și vreunele din România?

În opinia noastră, da.
Să o luăm metodic.
La foarte scurt timp după marele succes de la alegerile din Bolivia, din 2002, Băsescu și Silberstein au o întîlnire la Viena, în urma căreia al doilea acceptă să lucreze pentru primul.
Alegerile din 2004 îl găsesc, mai apoi, pe Silberstein în echipa lui Năstase, motivul despărțirii de Băsescu fiind, zice se, banii.
Nu e imposibil ca Silberstein să fi fost un pion otrăvit infiltrat de americani în tabăra lui Năstase, în realitate lucrînd, pe mai departe, pentru Băsescu. Asta ar explica și împăcarea fără probleme după ce Băsescu a ajuns președinte și continuarea colaborării poate și în ziua de azi.
Chiar și dacă Silberstein ar fi trecut, însă, pe bune în tabăra lui Năstase, e cert ca strategia pentru Băsescu și Alianța DA, din 2004, a  fost elaborată cu mult timp înainte.
Iar acea strategie a însemnat, ca și în Bolivia, conturarea impresiei publice că România e într-o criză profundă, care reclamă măsuri urgente și hotărîte.

În 2004, România încheiase cu succes negocerile de integrare în UE, economia mergea bine, protecția socială la fel, dovadă că pînă și Băsescu a recunoscut, mereu, că guvernul Năstase a fost unul eficient economic.
Ca să aibă succes, Băsescu și ADA au avut nevoie de altceva.
De o ”criză”.
O criză provocată de corupție.
O corupție care ar fi ajuns la cote amețitoare, inimaginabile, devastatoare și care amenință existența și viitorul țării. O corupție reală, dar care să fie mult exagerată, pentru a servi scopurilor unei anumite grupări politice.
Mesajele politice în acest sens au început încă de la finele anului 2003 și s-au accelerat în debutul lui 2004.
Angajamentul Aliantei PNL-PD, semnat de Stolojan și Băsescu, stipula că:

– majoritatea romanilor traieste in saracie si nesiguranta
– increderea in sistemul democratic slabeste;
– coruptia a devenit un flagel;
– pe fundalul coruptiei generalizate, al esecurilor reformei economice si al saracirii populatiei, demagogia nationalista este in plina ascensiune;
– guvernarea PSD, ineficienta si corupta, genereaza inegalitate sociala, mentine deficitele economice si adanceste decalajele fata de tarile europene.

Presa se plia, vertiginos, pe noul mesaj, începînd cu celebrul serial dedicat lui Ciucurel Pasha, alias Năstase, publicat de Evenimentul zilei, cel mai important ziar al vremii. Un ziar abonat pînă atunci la publicitatea guvernamentală.
Mesajele lui Băsescu ținteau aproape exclusiv corupția, de la slogane gen ”Arde-i pe corupți” la atacurile din zori în seară la ”băieții deștepți” ai afacerilor, la ”mafia personală a lui Năstase” etc. (Mai toți re-evaluați ulterior)
În timp ce, la Cluj, Emil Boc punea pancarte la primărie ”Aici nu se ia mită”, la București, Băsescu vorbea de țepele din Piața Victoriei în care îi va înfige pe corupți și de miniștri PNL-PD pe care îi va strînge, ca președinte, cu mîna lui de gît dacă îi prinde cu șpăgi.
Ca și candidatul bolivian, Băsescu a plîns în direct la TV, ori a avut crize de sinceritate autocritică, deplîngînd soarta românilor nevoiți să aleagă între doi foști comuniști, el și Năstase. Ca și sud-americanul, era prezentat ca avînd ”c…ie”.

Sunt similitudini mult prea evidente cu strategia de campanie din Bolivia ca să nu ridicăm din sprîncene.
E foarte probabil ca, în filmul artistic, Sandra Bullock să fi fost chiar interpreta consilierului Silberstein. Nu este în prima linie a conducerii echipei, dar are idei tăioase și eficiente. E genul de consilier care agreează strategia atacurilor directe, inclusiv la persoană, al scotocirii nemiloase în trecutul opozanților, al mesajelor dure, într-un cuvînt, calcă pe cadavre. Ori, se știe, exact asta e tipologia lui Silberstein. Documentarul ”Our brand is crisis” îl surprinde pe consilier, bunăoară, în toată splendoarea explicînd echipei de strategi despre ce trebuie, dar mai ales, despre ce nu trebuie să se vorbească în mitingurile clientului lor, pentru a putea păcăli electoratul.

Spuneam că, după episodul Năstase, Silberstein a revenit la colaborarea cu Băsescu, împreună cu Stanley Greenberg și Jeremy Rosner, membri, și ei, ai fostei echipe ”boliviene”. În mai 2014, noul partid al lui Băsescu, Mișcarea Populară, defila cu o serie de cercetări sociologice realizate de echipa americană“Greenberg Quinlan Rosner Research”, în timp ce Băsescu însuși figura, ca președinte, drept client al firmei pe siteul oficial al acesteia.

În prezent, Silberstein e căutat cu mandat de arestare de către DNA pentru afaceri oneroase de zeci de milioane de euro făcute în România în mandatul lui Băsescu. Am crede, dacă am avea imaginație bogată, că s-a găsit o cale ca strategul să fie recompensat corespunzător pentru aducerea lui Băsescu la Cotroceni. Dar nu avem atîta imaginație.

Ne vom mulțumi, doar, să spunem că, imediat după victorie, bolivianul Lozada a bătut palma cu americanii spre a le vinde ieftin gazul țării sale. Un an mai tîrziu, a trebuit să demisioneze pe fondul revoltelor de stradă.
Băsescu a bătut și el palma cu licuriciul american, dar și-a dus mandatele pînă la capăt.
Chiar dacă versiunea lui de anti-corupție a ajuns, conform Stratfor, să amenințe stabilitatea politico-economică și socială a țării, iar capitalul autohton e, practic, lichidat.

Românii, spre deosebire de bolivieni, se lasă mai greu convinși să iasă în stradă. (Bogdan Tiberiu Iacob)

În mod normal, ori de cîte ori apare un colet suspect, organele specializate ale SRI trebuie să intervină chiar dacă ulterior se dovedeşte că a fost vorba despre o alarmă falsă. Situaţia din lume şi expansiunea terorismului justifică astfel de operaţiuni. „Coletul cu izmene” din faţa Ambasadei Israelului pare a fi însă altceva!

Motivul pentru care acest colet cu bulendre, lăsat de cineva chiar în faţa Ambasadei Israelului, trezeşte suspiciuni este faptul că apariţia lui a venit exact în aceste zile cînd toată presa vorbeşte despre foştii ofiţeri ai Mossadului care o spionează pe şefa DNA, Laura Codruţa Kovesi. După ce toată operaţiunea aceasta cu Mossadul a căzut în desuetudine, născînd deja bancuri, era previzibil ca „structurile” să organizeze ceva pentru a ieşi din situaţia aceasta penibilă! Mai ales pentru că episodul acela cu telefoanele date în miez de noapte procurorului Lascu, tatăl Codruţei Kovesi, a generat hohote de rîs de nestăvilit, fiind greu de înţeles cui i-a trecut prin cap astfel de nerozie.

A pus apoi gaz pe foc şi Traian Băsescu, care a declarat că i-au fost distruse sau furate „zeci de mii de fişiere” din calculator! N-am nici o îndoială că Băsescu are în păstrare multe informaţii adunate în cei zece ani de preşedinţie, dar chiar „zeci de mii de fişiere” nu cred să aibă în computerul său decît dacă a devenit maniac şi a stocat absolut tot, la fel ca acei senili în apartamentele cărora s-au găsit tot felul de gunoaie adunate ani de zile!

A mai venit şi Elena Udrea, care nu era să rămînă mai prejos, anunţîndu-ne că şi ei i s-a „spart” calculatorul! Iar „pe surse” aflăm că alte 19 persoane din anturajul guvernamental erau filate de agenţii Mossad!

Practic, imediat după ce gogoriţa cu Mossadul a fost aruncată pe piaţă nu printr-un Comunicat oficial al DIICOT, ci pe site-ul Rise Project, „scenariştii” au gafat continuu, adăugînd „pas cu pas”, vorba clasicului în viaţă, alte şi alte grozăvii, era cît se poate de clar că va urma o operaţiune vizibilă care să deturneze atenţia oamenilor, astfel încît spionajul cu telefoanele de la miezul nopţii să fie uitat!

Aşa a apărut, în opinia mea, „TERORISTUL CU IZMENE”, care şi-a „uitat” plasa cu bulendre chiar în faţa Ambasadei Israelului! Episodul s-a consumat sîmbătă la prînz, toate televiziunile organizînd Breaking News, cu transmisii în direct de la faţa locului, cu comunicate „în dungă” din partea SRI, care vorbeau ba despre o geantă, ba despre o plasă! În final, ne-am liniştit: nu era vorba decît despre nişte banale „textile” uitate de cineva!

Oricine s-ar putea întreba: şi ce s-ar fi urmărit printr-un asemenea scenariu? Răspunsul este simplu: mesajul că România are grijă de Ambasada Israelului, că episodul Mossad vs. Codruţa Kovesi nu este interpretat ca un atac al serviciului secret israelian împotriva autorităţilor din România, ci ca un accident nefericit! Nu era, însă, mai bine să se prevadă astfel de consecinţe înainte de a pune la cale operaţiunea spionajului contra Codruţei Kovesi, care, în ultimul interviu dat ProTV, spunea că nimeni din anturajul ei nu a vorbit cu cei care i-ar fi sunat şi nici măcar nu i s-a spart e-mail-ul?

Dar poate că evenimentele acestea penibile ar fi trecut neobservate dacă ele n-ar veni în succesiunea altora, la fel de jenante, care par regizate de nişte amatori. Nu ne ducem cu gîndul pînă în martie 1990, cînd „cineva” a alimentat cu bună ştiinţă tensiunile dintre români şi maghiari, astfel încît imediat după evenimente să se înfiinţeze SRI. Luăm în calcul aici doar ultimele evenimente:

– după atacul terorist de la „Charlie Hebdo”, ne-am băgat şi noi în seamă cu „teroristul cu petarde”, un dezaxat care pusese la cale să strice Ziua Naţională a României prin petardele pe care voia să le pună într-un coş de gunoi. În loc să fie taxat pentru tulburarea liniştii publice şi, eventual, pentru batjocorirea simbolurilor naţionale, autorităţile de la noi s-au grăbit să-l numească „terorist”!

– a venit apoi rîndul „teroristului cu grenăzi” de la Craiova, demascat chiar de bunica lui. În loc ca puştiul depresiv să fie dus la spital pentru a fi tratat de specialişti, iarăşi s-a bătut monedă pe terorism.

– după atacul terorist de la Bruxelles, însuşi prim-ministrul Dacian Cioloş a aruncat bomba mediatică: teroriştii au folosit cartelele PrePay pentru a organiza atacuri teroriste în Uniunea Europeană! SRI a vrut iniţial să dreagă busuiocul, spunînd că astfel de cartele sînt folosite de românii din Iraq şi Siria, dar că nu există vreo legătură între acestea şi atacurile teroriste, însă mai tîrziu şi-a dat seama că-l pun în dificultate pe Cioloş şi a anunţat că, totuşi, va lua în considerare „tîmpeniile” prim-ministrului!

Pe acest fond au apărut şi spionajul Mossadului contra Codruţei Kovesi şi atacul terorist cu izmene de la Ambasada Israelului! Oricît am întoarce aceste evenimente pe o parte sau pe alta, nu putem omite laitmotivul ultimilor ani: LEGEA BIG BROTHER, pe care o doreşte din răsputeri SRI, sprijinit de preşedintele Klaus Iohannis, care se poartă în această privinţă ca şi cînd el însuşi ar fi fost numit oficial director al SRI!

Faptul că însuşi preşedintele este în stare să-şi dea viaţa pentru Big Brother, deşi caietul de sarcini de la Cotroceni spune că ar trebui să se ocupe de protejarea cetăţenilor în faţa instituţiilor statului, ne arată că n-avem nici o şansă ca scenarii de genul celor de mai sus să dispară cu totul. Din cînd cînd, la momentul potrivit, ne vor bîntui tot felul de prostii pînă cînd ne vom supune „Fratelui cel Mare”, căci, în fond, asta înseamnă „Big Brother”!

Exact asta mai trebuia pentru decredibilizarea totală a operaţiunii „Mossad vs. Kovesi”: să fie folosiţi agenţii de la site-ul EurActiv. Şi iată că acest lucru s-a întîmplat. Devenit acum portavocea procurorilor DIICOT, site-ul EurActiv anunţă ştirea senzaţională că unul dintre spionii Mossad a fugit peste graniţă cu un Taxi!

[…] Tot site-ul EurActiv este cel care a anunţat cu mult timp înainte numirea lui Dacian Cioloş ca prim-ministru, prin Georgi Gotev, fost Secretar II al Ministerul Afacerilor Externe din Bulgaria.

Acum, un articol nesemnat de pe site-ul EurActiv anunţă cu seninătate: „Un suspect în cazul spionajului asupra apropiaților Laurei Codruța Kovesi a fugit din România”! Iată şi şapoul care deschide articolul: „Unul dintre suspecții urmăriți de autorități pentru spionaj asupra Laurei Codruța Kovesi și a familiei sale a reușit să fugă de sub supraveghere și să treacă granița. Un alt suspect, arestat, a mărturisit că a fost plătit cu 5.000 de euro”.

Este citată chiar o sursă judiciară pentru susţinerea enormităţii: „Unul dintre ei a reușit să iasă din țară, cu un taxi, pe la Giurgiu, spre Bulgaria. În acel moment erau reținuți deja doi dintre suspecți, Ron Weiner și David Geclowitz”, au declarat pentru EurActiv.ro surse judiciare”.

De ce se insistă că ar fi vorba de o operaţiune de spionaj?

Este uimitor că aşa-zişii jurnalişti de la EurActiv, deşi citează „surse judiciare”, nu ţin cont de comunicatele oficiale ale acestora, bătînd calul să priceapă iapa că în acest caz este vorba despre o operaţiune de SPIONAJ! Culmea este că, exact în articolul acesta, citîndu-i pe procurori, chiar ei scriu:

„De altfel, procurorii i-au reținut pe Ron Weiner și David Geclowicz, despre care susțin că “au constituit un grup organizat în vederea comiterii mai multor infracțiuni de hărțuire și infracțiuni informatice constând în efectuarea de multiple apeluri cu caracter amenințător (…) precum și atacuri de tip phishing (înșelătorii electronice – n.n.) în vederea sustragerii credențialelor de acces și ulterior compromiterii conturilor de poștă electronică, activități urmate de violarea secretului corespondenței, copierea și transferul fără drept al conținututului acestuia.

Şi asta nu e tot, căci tot în acest articol este reprodus un pasaj din Sentinţa judecătorilor la arestarea a doi dintre suspecţi:

Mobilul întregii activităţi infracţionale a grupării a constat în încercarea de compromitere a imaginii procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din România, prin încercarea de a găsi activităţi de corupţie”, susțin judecătorii români care i-au arestat pe doi dintre suspecți”.

După cum se vede, nici în declaraţiile procurorilor, nici în sentinţa judecătorilor nu apare cuvîntul SPIONAJ, ci doar infracţiuni de drept comun, cum ar fi „hărţuirea”, „infracţiuni informatice”, „violarea corespondenţei”, „compromiterea imaginii”. Toate faţă de şefa DNA Laura Codruţa Kovesi. Este cît se poate de evident faptul că, în mod insistent, cineva vrea cu tot dinadinsul să impună acţiunea de spionaj împotriva Laurei Codruţa Kovesi, deşi nimic din ceea ce se comunică public nici măcar nu se apropie de ceea ce ştie toată lumea că înseamnă „spionajul”!

Cei doi „spioni” rămaşi liberi – fondatorii „Black Cube”!

Numele celor 4 „spioni” sînt cunoscute: Ron Weiner, David Geclowitz (ambii sînt arestaţi), Dan Zorellași Avi Yanus. Prin deducţie simplă, rezultă că „spionul” care a fugit cu un taxi prin vama Giurgiu este fie Dan Zorella, fie Avi Yanus. O simplă consultare pe Wikipedia arată că tocmai Dan Zorella și Avi Yanus sînt fondatorii „Black Cube”! Iată textul de pe Wikipedia la secţiunea „Black Cube”:

„Black Cube (in Hebrew: בלאקקיוב) is a private intelligence agency, which operates out of London and Tel Aviv, and is the trading name of BC Strategy Ltd. The company was founded in 2010 by former Israeli intelligence officers Dan Zorella (in Hebrew: דןזורלא) and Avi Yanus (in Hebrew: אביינוס)and draws its manpower from elite and secretive Israeli intelligence units. The company’s personnel are known to maintain close ties to the Israeli government and intelligence agencies”!

Ne întrebăm: dacă este vorba despre o operaţiune serioasă, cum a fost posibil să fie lăsaţi liberi TOCMAI fondatorii „Black Cube”, dintre care unul ar fi cel care a fugit peste graniţă cu un taxi, şi să fie arestaţi doi puşti, unul avînd mai puţin de 25 ani? Să fi crezut anchetatorii că acel tînăr ştia mai multe despre finanţatorul acţiunii sau despre scopul operaţiunii decît fondatorii înşişi ai agenţiei de spionaj? Sau această ciudată selectare a celor reţinuţi de autorităţile române face parte din acest scenariu care ni se bagă forţat pe gît, în care ar fi vorba de spionaj?

Kovesi neagă că i s-a spart e-mail-ul, dar procurorii şi „acoperiţii” o contrazic

În interviul de la ProTV, Laura Codruţa Kovesi a fost întrebată de jurnalistul Cristian Leonte despre telefoanele primite de cunoscuţii săi şi despre spargerea e-mail-ului. Iată transcrierea acestui pasaj:

„Kovesi: Au fost telefoane insistente, repetate, dar nereuşite. Pentru că nimeni nu a intrat în dialog cu aceste persoane.

Cristian Leonte: În limba română, în altă limbă? Erau persoane care vorbeau româneşte?

Kovesi: Nu pot să spun acest amănunt.

Cristian Leonte: Contul dvs. de mail a fost atacat în vreun fel?

Kovesi: Nu.

În privinţa e-mail-ului, răspunsul Codruţei Kovesi este fără dubiu: nu a fost spart e-mail-ul şefei DNA, deci orice insistenţă pe acest subiect este o dezinformare. Şi în privinţa telefoanelor primite de tatăl lui Kovesi sau alţi cunoscuţi, şefa DNA contrazice spusele de prin emisiuni, căci dacă „nimeni nu a intrat în dialog cu aceste persoane”, în mod evident nu s-a discutat despre nimic, deci nici despre acea „invitaţie” adresată procurorului Lascu de unul dintre „spioni”! Logica este cea care ne îndeamnă să credem că, dacă apelatul nu a intrat în dialog cu apelantul, dialogul a fost inexistent, fiind greu de crezut că „spionul” continua să vorbească de unul singur, deşi cel sunat nu spunea nimic!

La toate acestea, se adaugă întrebarea-cheie: de ce trebuiau să vină în ţară cei 4 „spioni” pentru a da telefoane sau pentru a sparge o căsuţă de e-mail, ştiindu-se că pentru astfel de chestiuni pot fi făcute la fel de bine şi în deplină siguranţă de oriunde de pe planetă?

Faptul că primele informaţii despre „spionajul Mossad vs Codruţa Kovesi” nu au fost date printr-un Comunicat oficial, ci prin intermediul celor de la Rise Project, iar ultimele amănunte ne sînt furnizate deEurActiv nu face altceva decît să sporească bănuiala că toată tărăşenia are alt scop decît prinderea unor spioni.

  • Ion Cristoiu:

În Afacerea Spionarea Codruței, Serviciile n-au catadicsit să ofere o Poveste de acoperire cît de cît inteligentă, atît de proastă e părerea lor despre Presa română

Orice Operaţiune cu cîntec pusă la cale de un Serviciu Secret cuprinde şi ceea ce se numeşte Poveste de acoperire. Dacă echipa unui Serviciu Secret e prinsă intrînd prin efracţie într-un imobil pentru a planta telefoane, ea trebuie să aibă o Poveste de acoperire. De exemplu, cei prinşi se dau şi chiar se lasă reţinuţi ca nişte hoţi care voiau să fure ceva din casă.

Poveştile de acoperire vizează şi presa ţării căreia îi aparţine Serviciul Secret. Pentru ca Presa să nu descopere o Operaţiune la limita legii, se născoceşte o Poveste de acoperire. Ea, Povestea de acoperire, e livrată Opiniei publice grației:

  1. Colaboratorilor din presă ai Serviciului secret.
  2. Setei de senzaţional a oricărei publicaţii.

Subtilitatea unei Poveşti de acoperire e semnul respectului nutrit de Serviciile secrete ale unei ţări faţă de presa ţării respective.
Născocind Povestea, cei de la Servicii se preocupă în fiecare clipă de reacţia presei.
Ei își zic:
Punem în Poveste următoarea explicaţie. Şi dacă presa se prinde şi ne-o descoase, arătînd opiniei publice făcătura?

De 26 de ani, de cînd urmăresc România postdecembristă, observ Poveştile de acoperire ale Serviciilor secrete din România.
Le observ şi le judec gradul de inteligenţă, de subtilitate.
Nu de puţine ori, luînd seama la o Poveste de acoperire, nu mi-am putut reprima aprecierea invidioasă:
Ai dracului, ăştia sînt mai buni decît regizorii de la Hollywood.

În ultimul timp, nu pot să nu constat că Poveştile de acoperire ale celor două Servicii secrete principale din ţara asta – SRI şi SIE, sînt de o prostie exemplară.
Locul Poveştilor inteligente, credibile, pentru a căror deconspirare îţi trebuia efortul unei redacţii întregi, le-au luat locul Poveştile butucănoase, de bodegă, fantasmagorice, vedere, incredibile şi pentru un netot.

Explicaţia trebuie căutată într-o realitate cumplită a ultimilor ani.
Ca şi în cazul Procurorilor DNA, cei de la Servicii sînt atoatestăpîni în România tot mai bananieră.
Şi cînd eşti puternic, cînd exerciţi o adevărată dictatură, ca şi în cazul Securităţii din comunism, SRI şi SIE, ca şi DNA, nu se mai preocupă nici măcar de salvarea aparenţelor.

În cazul DNA, nota de răfuială politică mediatică a dosarelor anticorupţie e de o evidenţă sfidătoare.
Pe vremuri, DNA-ul lui Daniel Morar se mai preocupa, măcar de ochii lumii, să nu arate implicarea în bătăliile politice interne.
Acum, DNA-ul Codruţei Kovesi, Cea mai iubită Fiică a Poporului după execuţia Elenei Ceauşescu, nu numai că nu se preocupă de minima păstrare a aparenţelor, dar, prin implicarea făţişă, grosolană în campania electoral pentru locale, pare că se preocupă de a dovedi că da, se implică, şi puţin îi pasă dacă se vede asta.

Cine să-i atragă atenţia?
Parlamentul, alcătuit alcătuit din căcăcioşi care se întrec în a o cînta pe Codruţa Kovesi?
Klaus Iohannis, speriat că Afacerea Casa i-o poate pune în cătuşe pe Răvăşitoarea?
Presa, tot mai săracă şi mai şantajată?

În cazul SRI şi SIE lipseşte minima preocupare de respectare a aparenţelor.
Jurnaliştii bănuiţi a fi ofiţeri acoperiţi nu fac un minim efort pentru a nu li se vedea epoleţii.
Site-urile, ziarele şi televiziunile Diviziei Presă nu-şi mai ascund finanţarea de către firmele paravan ale Serviciilor.
Cînd vine vorba de Servicii, se grăbesc să fie gazetele lor de perete.

La fel se întîmplă şi cu Poveştile de acoperire!
Ele au decăzut pînă la nivelul de prostire pe faţă a opiniei publice, ştiindu-se că n-are cine să le tragă de mînecă şi să le atragă atenţia că deapănă poveşti.
Un exemplu convingător de dispreţ al Serviciilor faţă de opinia publică îl reprezintă Povestea de acoperire în cazul reţinerii şi arestării celor doi cetăţeni israelieni sub acuzaţia de infracţiuni informatice.

Comunicatul DIICOT, singurul Document oficial pe care-l avem despre Afacere, spune clar:
Cei doi cetăţeni sînt acuzaţi c-au accesat conturile de e-mail ale unui număr de trei persoane, după care au copiat şi transferat în propriul sistem informatic conţinutul acestor e-mailuri.
Tot Comunicatul DIICOT spune clar că pentru obţinerea „adreselor exacte de e-mail” ale „persoanei publice vizate” au fost contactate telefonic „persoane din familie şi anturajul acesteia”.

Orice presă din lume, inclusiv cea din Insulele Capului Verde, şi-ar fi concentrat atenţia asupra aflării următoarelor date exacte:

  1. Cine e persoana publică vizată pentru a cărui adresă exactă de e-mail i s-a contactat telefonic familia şi anturajul?
  2. Cine erau cele trei persoane ale căror emailuri au fost accesate şi copiate?
  3. Ce conţineau acele e-mailuri de a meritat osteneala unei Operaţiuni?
  4. Ce s-a urmărit prin copierea şi transferarea respectivelor e-mailuri?
  5. De ce au procedat Autoritățile noastre în stil hei-rupist milițienesc în cazul celor doi cetățeni? Ce și pe cine au speriat conținutul e-mailor copiate de s-a riscat chiar un conflict diplomatic?

Desigur, Autorităţile noastre, în frunte cu DIICOT, dovedind încă o dată că România e un strălucit stat poliţienesc, au transformat o acţiune juridică banală – descoperirea şi sancţionarea unor infracţiuni de violare de corespondenţă într-o Afacere de stat.

Cu excepţia Comunicatului despre reţinerea şi arestarea a doi cetăţeni străini, Operaţiune ce poate fi oricînd considerată un abuz tipic Procurorilor noştri securişti, Autorităţile au refuzat să dea orice altă informație într-un caz de uriașă rezonață în opinia publică.

Ce-a făcut presa română pentru a afla Adevărul, aşa cum o obligă condiţia de presă în democraţie?
Şi-a pus în mişcare toate sursele şi resursele pentru a afla o dată exactă?
Ca de exemplu, unde e depus denunţul tatăl Cele mai iubite fiice a Poporului şi cum de-au fost reţinuţi şi condamnaţi cei doi cetăţeni fără a clipi?
L-au somat pe şeful DIICOT, un anume Horotniceanu, personaj gen Tiberiu Niţu, din specia Nea Caisă, să dea mai multe amănunte?
S-au dus televiziunile de ştiri la uşa DIICOT anunţînd-şi telespectatorii în direct că nu pleacă de acolo pînă nu obţin date de interes public?
Fireşte că nu.
Presa română s-a grăbit să dea intoxicările livrate de Servicii presei româneşti ştiind că ea, presa, le va înghiţi pe nemestecate.

Aşa am aflat că au fost spionate 20 de persoane şi nu trei, cum spune Comunicatul DIICOT.
Că Serviciile Secrete israeliene (care, că sînt mai multe?) au transmis presei noastre că cei doi n-au lucrat la Mossad.
Că e vorba de comanda dată de un om de afaceri român, care om, desigur o ura pe Codruța Kovesi, mai ceva decît ura dușmanul de clasă pe lucrătorul de la Securitate, cel care apăra cuceririle noastre revoluținonare.
Că s-a încercat intimidarea şefei DNA, Eroina între eroi a neamului nostru, dar că ea ( se putea altfel?!) nu s-a lăsat intimidată.

Multe dintre cele apărute în presă ca fiind din surse ţin de Povestea de acoperire născocită de Servicii.
Indiscutabil, aceste lucruri se remarcă prin tembelismul lor funciar.
Semn că Serviciile nu se mai preocupă să născocească Poveşti de acoperire inteligente, credibile.
Semn că Serviciile nu dau doi bani pe presa română.

Dacă iubitul vrea să-i spună Codruței Kovesi Dezbracă-te! trebuie să ceară în prealabil acordul Curții Constituționale?!

Într-un amplu comentariu din Evenimentul zilei, am arătat că singurele informații pe care le poate lua în calcul analistul în cazul Scandalului stîrnit de reținerea și arestarea preventivă a doi cetățeni străini, angajați ai firmei Black Cube, sub acuzația de infracțiuni informatice, sunt cele date de documentele asumate oficial. Informațiile vîndute ca obținute din surse trebuie date deoparte, fie ca intoxicări din partea sergenților majori din Servicii, fie ca născociri gen Caracudi al lui Caragiale din Cișmigiul Bucureștilor.

Documentele considerate de mine ca demne de a fi punct de plecare pentru analiza Scandalului sunt cinci.
Citez din Evenimentul zilei:

„1. Comunicatul DIICOT de miercuri, 6 aprilie 2016.

2. Interviul acordat de Codruța Kovesi Pro tv și difuzat duminică, 10 aprilie 2016.

3. Mandatul de arestare preventivă nr. 123 emis în ziua de 3 aprilie 2016 de judecătoarea de Drepturi și libertăți, Elena Pușcaș, de la Tribunalul București pe numele lui David Declowicz, născut în Belgia, domiciliat în Anglia, deținător al unui pașaport belgian.
Informaţia principală din acest Document e următoarea:

„În fapt, s-a reținut că pe parcursul lunii martie 2016, Dan Zorella și Avi Yanus (ale căror date complete de identificare nu au putut fi stabilite în acest moment), persoane care ocupau poziții de conducere în cadrul unei firme israeliene, Balckcube, cu puncte de lucru atît în Tel Aviv/Israel cît și Londra/UK, împreună cu mai mulți angajați ai firmei, printre care și inculpați, Weiner Ron și Geclowicz David, au inițiat și constituit un grup infracțional organizat în scopul comiterii mai multor infracțiuni, respectiv infracțiuni de hărțuire și infracțiuni informatice, constînd în fapt în efectuarea de multiple apeluri telefonice cu caracter amenințător și hărțuitor, producătoare de temeri, precum și atacuri de tip phishing, în vederea sustragerii credențialelor de acces și ulterior compromiterii de conturi de poștă electronică, activități urmate de violarea secretului corespondenței, copierea și transferul fără drept a conținutului acestora.
Mobilul întregii activități infracționale a grupării a constat în încercarea de compromitere a imaginii procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție din România, prin încercarea „de a găsi activități de corupție”.

4. Declarația lui Daniel Horotniceanu, procuror șef al DIICOT, dată RiseProject marți, 5 aprilie seara:

„La momentul acesta e clasificată toată verificarea. Este doar o investigație, nu o cercetare penală ca atare. E destul de dificilă să vă dau date în această cauză”.

5. Comunicatul firmei Black Cube, reprodus de presa română după presa israeliană.

Potrivit acestui comunicat, Operațiunea a vizat „obţinerea de dovezi despre corupţia din interiorul Guvernului României şi din Agenţiile sale”. În acest sens, continuă Comunicatul, „Doi dintre angajaţii companiei au făcut descoperiri semnificative”.

Așa cum arătam în Evenimentul zilei, toate Documentele au un lucru comun:
Informația potrivit căreia cei doi au fost reținuți și arestați pentru infracțiuni informatice comise în vederea copierii și transferului de date informatice din sistemele informatice ale unui număr de trei persoane.

Cei doi au făcut aceste operațiuni sub semnul scopului întregii Operațiuni a firmei Black Cube:
Încercarea de a găsi activități de corupție la Codruța Kovesi, șefa DNA.
Prin astfel de activități trebuie să înțelegem, potrivit Noului Cod Penal, și abuzul în serviciu, constînd în inițierea unor dosare și blocarea altora după interese politice sau personale.

Potrivit acestor documente, Operațiunea a vizat intrarea ilegală în conturile de e-mail aparținînd unor trei persoane „din familia şi anturajul” Codruței Kovesi.

De ce în cazul altor trei persoane decît Codruța Kovesi?

Pentru că – o știe orice ziarist de investigație, dacă persoanele respective corespondează cu Codruța Kovesi, poți afla dacă una dintre ele sau chiar toate trei au intervenit la șefa DNA pentru un Dosar.

Documentele oficiale arată că cei doi au fost reținuți și arestați preventiv pentru încălcarea legilor românești pe parcursul culegerii de informații despre Codruța Kovesi. De precizat că victimele infracțiunii au fost alte persoane decît Codruța Kovesi. Nici un Document nu precizează că infracțiunile comise de cei doi au adus atingere Siguranței naționale. Dacă unei rude a unui simplu cetățean al României sau unui prieten al acestuia i se accesează illegal conturile de e-mail, nu cred că se pune în mișcare ditamai DIICOT. Nu cred, în același timp, că reținerea și arestarea preventive ale infractorilor (asta în credința că după ce omul nostru depus la circa de Poliție plîngerea, la nici o zi, cei care i-au spart e-mailul au și fost descoperiți, reținuți pentru 24 de ore, prezentați unui judecător și arestați prevenitiv pentru 30 de zile) devin secret de stat. Neamurile și amicii Codruței Kovesi sînt simpli cetățeni ai României. Simplu cetățean e și Codruța Kovesi. Nicăieri în Constituție nu scrie că tatăl Șefei DNA se bucură de drepturi diferite față de ceilalți cetățeni ai țării cînd e vorba de o infracțiune informatică.

Și cu toate acestea, Şeful DIICOT susţine marţi, 5 aprilie 2016, că e vorba doar de o investigaţie şi nu de o cercetare penală. Mandatul de arestare preventivă, reprodus de RiseProjet arată însă că cei doi au fost reţinuţi în noaptea de 2 spre 3 aprilie 2016, duşi la Tribunal şi arestaţi preventiv pe 3 aprilie 2016.
E ditamai cercetarea penală!
De unde şi pînă unde simplă investigaţie?

Deşi din Documente se desprind doar acuzaţii de infracţiuni informatice, atît declaraţia lui Daniel Horotniceanu, cît şi felul în crae se desfăşoară Procesul, ne arată că afacerea a fost considerată de DIICOT ca ţinînd de Siguraţa naţională.

Ce legătură e între Siguranţa naţională şi spargerea a trei conturi de e-mail ale unor neamuri și amici ai Codruței Kovesi ?
„Toată cercetarea e clasificată”. E o propoziţie care ar fi trebuit să stîrnească o furtună de proporţii în presă, în Parlament, în Societatea civilă.
Din datele oficiale de pînă acum, nu rezultă c-ar fi vorba de un caz de Siguranţă Naţională.

Doar dacă, nu cumva Făptura fizică a Codruţei Kovesi a fost proclamată prin Constituţie, fără ca noi s-o ştim, Simbol al Istoriei naţionale.
N-ai voie, ca iubit, să-i spui Dezbracă-te!
Pentru aşa ceva, trebuie să te adresezi Curţii Constituţionale!

Alegerea drept ţintă a Codruţei Kovesi n-are nimic ieşit din comun şi cu atît mai puţin conotaţia de atac la independenţa şi integritatea patriei, aşa cum au primit ordin de la sergenţii majori să scrie locotenenţii din presă. Codruţa Kovesi, dincolo de cultul deşănţat al personalităţii, atingînd paranoia, nemaiîntîlnit în cazul unei femei de la Elena Ceauşescu încoace, e un demnitar. Ia salariu baban, beneficiază de privilegii deosebite, pentru îndeplinirea condiţiei de demnitar. Din acest punct de vedere, Codruţa Kovesi nu e deasupra oricărei bănuieli, ca nevasta Cezarului. Nu numai pentru că nici o persoană publică nu poate fi considerată automat perfectă, dar şi pentru că în cazul Codruţei Kovesi, mai ales de la incidentul cu Bercea Mondial, au circulat în spaţiul public zvonuri destul de ciudate, rămase la nivel de şoaptă, după binecunoscuta tradiţie a spuselor pe la colțuri de pe vremea lui Nicolae Ceauşescu. Nimeni din România n-a avut curajul să le verifice. Și asta pentru că prin patronii de presă, lesne șantajabili, prin politicieni speriați, Codruţa Kovesi exercită o veritabilă dictatură asupra presei şi asupra politicii.

Reținerea și arestarea preventivă a celor doi cetățeni străini într-o manieră de hei-rupism milițienesc, clasificarea dosarului ca fiind de Siguranță națională, intoxicarea presei de către Servicii, refuzul de a da amănunte dintr-un dosar de infracțiuni ținînd de dreptul comun, sunt tot atîtea dovezi că după 26 de ani de așa zisă democrație Sindromul Cum adică? Au îndrăznit s-o spioneze chiar pe Tovarășa?! funcționează din plin la Autoritățile noastre.

  • B1TV: 

Cornel Nistorescu, în emisiunea Om la Om, despre Laura Codruța Kovesi: Nu cred că avem de-a face cu un spionaj. Spionii proști sunt doar în filmele pentru copii (VIDEO)

Jurnalistul Sorin Avram, realizatorul emisiunii Om la Om de la postul de televiziune B1 TV, a vorbit cu invitații săi, scriitorul, istoricul şi jurnalistulStelian Tănase şi directorul cotidianul.ro, jurnalistul Cornel Nistorescu despre declarațiile șefei DNA, Laura Codruța Kovesi. Aceasta susține că a fost spionată de către câteva persoane.

“A fost sau n-a fost?” i-a întrebat jurnalistul Sorin Avram pe cei invitați în platoul emisiunii. Cornel Nistorescu a spus că acesta nu ar putea fi văzut ca spionaj, atunci “când (n.r. “spionul”) a întrebat de adresa de mail”.

“De unde să fie domne’ de la Mossad? Nu se poate… Orice om poate să întrebe de adresa de mail. I-a și reținut pe ăștia. Nu au nicio legătură cu Mossadul. Și asta s-a umflat.. <> Terminați cu prostiile. Astea nu sunt spionaje”, a încheiat Cornel Nistorescu.

Cornel Nistorescu, în emisiunea Om la Om, despre Laura Codruța Kovesi: Nu cred că avem de-a face cu un spionaj. Spionii proști sunt doar în filmele pentru copii

Cel de-al doilea invitat, Stelian Tănase a spus că aceste lucruri puteai fi făcute din Israel direct, nefiind nevoie de cei doi, prezenți în România.

“Numele de care se leagă acest lucru, bănuiala spre care se duce, este vorba de persoane investigate de către DNA. Legătura este cu filiera Israel. Ori pe această filieră, se află oameni importanți, cu afaceri uriașe. Tot aici a apărut și numele lui Beny Steinmet. Acesta Beny Steinmet, care are o avere uriașă, care are afaceri peste tot, și în minerit, la Roșia Montană, și este legat și de Panama Papers, poate fi implicat în acest caz”, a mai spus Stelian Tănase.

Cornel Nistorescu a contrazis spusele din presă. El a afirmat că aceasta ar putea fi o diversiune pentru a crește imaginea șefei DNA.

“Dar dacă se vrea ridicarea Laurei Codruța Kovesi?! Teoria mea este că nu avem de-a face cu un spionaj. Nu există spioni proști. Spionii proști sunt doar în filmele pentru copii”.

Surse judiciare: Cei care au spionat-o pe Koveși, plătiți de doi moguli media din România (VIDEO)

Între timp, date incredibile ies la iveală în dosarul spionării procurorului şef al DNA. Potrivit unor surse judiciare, citate de Hotnews, în spatele acţiunilor de ameninţare asupra Laurei Codruţa Koveşi ar sta doi moguli media din românia, care i-ar fi plătit pe spionii din Israel, informează B1 TV.

Potrivit jurnaliştilor de la hotnews, doi dintre mogulii media anchetaţi de către Direcţia Naţională Anticorupţie au angajat echipa de israelieni care au spionat-o pe şefa DNA.

“În acest moment, Adrian Sârbu, Dan Adamescu, Sebastian Ghiţă, Dan Voiculescu, Dan Diaconescu şi Sorin Ovidiu Vântu sunt anchetaţi la DNA sau trimişi în judecată sub diferite acuzaţii în alte dosare, ultimii trei fiind deja condamnaţi. Nu este limpede dacă pe lângă cei doi moguli media sunt şi alte nume implicate în angajarea israelienilor. Reamintim că DIICOT a anunţat oficial (…) că doi angajaţi ai firmei israeliene Black Cube au fost reţinuţi şi arestaţi preventiv sub acuzaţia că au încercat să o spioneze pe şefa DNA.”

Weiner Ron si Geclowicz David au desfaşurat un întreg arsenal de operaţiuni menit să o intimideze pe Laura Codruţa Koveşi: apeluri telefonice ameninţătoare şi atacuri informatice în vederea sustragerii de informaţii din conturi de e-mail ale acesteia. Cei doi au fost arestaţi preventiv săptămâna trecută

Weiner Ron, unul dintre cei doi israelieni angajaţi de firma Black Cube pentru intimidarea procurorului şef al DNA Laura Kovesi, a primit 5.000 de euro pentru această misiune, au declarat surse judiciare.

Potrivit surselor citate Weiner Ron a luat 5.000 de euro pentru misiunea din România, care reprezenta salariul primit de la firma Black Cube. Cei doi israelieni au primit o listă cu opt persoane pe care trebuaiu să le urmărească, printre care se afla procurorul şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi şi alte persoane apropiate acesteia, scrie Mediafax.

Cei doi au mărturisit în faţa procurorilor de unde sunt, cine i-a trimis, însă au spus că nu ştiu cine i-a angajat deoarece contractul lor s-a desfăşurat prin firma Black Cube, au mai spus sursele judiciare.

Potrivit aceloraşi surse, cei doi au fost iniţial citaţi de Parchetul General, care au dispus măsura controlului judiciar, ulterior dosarul fiind trimis la DIICOT.

Weiner Ron şi Geclowicz David se află, marţi, la Curtea de Apel Bucureşti unde contestă arestarea preventivă dispusă de Tribunalul Bucureşti.

Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a anunţat că în data de 3 aprilie procurorii au dispus reţinerea lui Weiner Ron şi Geclowicz David pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, acces ilegal la un sistem informatic, transfer neautorizat de date informatice, alterarea integrităţii datelor şi operaţiuni ilegale cu dispozitive şi programe informatice. Ulterior, Tribunalul Bucureşti a emis mandate de arestare preventivă pe numele celor doi.

Sursa citată anunţă că există suspiciunea rezonabilă că pe parcursul lunii martie 2016, două persoane care ocupau poziţii de conducere în cadrul unei firme israeliene, cu puncte de lucru atât în Tel Aviv/Israel cât şi în Londra/UK, împreună cu mai mulţi angajaţi ai firmei, printre care şi cei doi inculpaţi, Weiner Ron şi Geclowicz David, au constituit un grup infracţional organizat în scopul comiterii de infracţiuni de hărţuire şi infracţiuni informatice.

“În fapt în efectuarea de multiple apeluri telefonice cu caracter ameninţător şi hărţuitor, producătoare de temeri, precum şi atacuri de tip phishing, în vederea sustragerii credenţialelor de acces şi ulterior compromiterii de conturi de poştă electronică, activităţi urmate de violarea secretului corespondenţei, copierea şi transferul fără drept a conţinutului acestora”, transmit procurorii DIICOT.

Reţeaua era bine organizată, iar potrivit datelor furnizate de procurori, căsuţele de e-mail ale unor apropiaţi ai Laurei Codruţa Kovesi au fost sparte .

“Weiner Ron răspundea de partea tehnico-informatică a activităţii şi de compromiterea efectivă a conturilor de e-mail, după ce, în prealabil, Geclowicz David era cel care răspundea de contactarea telefonică a persoanelor din familia şi anturajul persoanei publice vizate şi de obţinerea datelor de contact necesare, mai precis adresele exacte de e-mail.

În continuarea demersului infracţional, inculpatul Weiner Ron , introducând fără drept credenţialele titularilor legitimi, a accesat în mod repetat şi fără drept, respectiv prin încălcarea măsurilor de securitate (id-uri şi parolele de autentificare) căsuţele de e-mail (spaţiul alocat de furnizorul de servicii conturilor clienţilor), sisteme informatice aparţinând unui număr de trei persoane vătămate”, se arată în comunicatul DIICOT.

Persoanele care ar fi exercitat “actele de hărţuire în vederea intimidării” ar fi foşti agenţi ai serviciului de informaţii externe al Israelului, Mossad, şi aveau instrucţiuni clare să nu o contacteze direct pe Kovesi, au precizat surse judiciare, potrivit Mediafax.

Procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticoruţie, Codruţa Kovesi, a declarat,  că presiunile foştilor agenţi Mossad au reprezentat “o încercare nereuşită de intimidare”

Surse apropiate anchetei au declarat că persoanele interesate de informaţii care o privesc pe Codruţa Kovesi ar fi vizate în dosare penale şi ar fi angajat firma Black Cube pentru a afla date despre procurorul şef al DNA. Black Cube este o companie care activează în domeniul Intelligence, fondată în anul 2010 de foştii ofiţeri de informaţii israelieni Dan Zorella şi Avi Zanus.

Curtea de Apel Bucureşti a admis, azi, contestaţiile făcute de cei doi israelieni la decizia iniţială a Tribunalului Bucureşti. Magistraţii de la Curte au rejudecat cauza şi au dispus ca durata arestului preventiv să fie redusă la 20 de zile, în loc de 30.

“Desfiinţează în parte încheierea contestată şi, în fond, rejudecând: Reduce durata arestării preventive faţă de inculpaţii GECLOWICZ DAVID şi WEINER RON, de la o perioadă de 30 de zile, la 20 zile, respectiv începând cu data de 03.04.2016 până la data de 22.04.2016, inclusiv. “, se arată în decizia comunicată de instanţă. Decizia luată de Curtea de Apel Bucureşti este una definitivă şi nu va mai putea fi contestată de niciuna dintre părţi.

Interesant de remarcat, neobișnuita scurtare de mandat preventiv de arestare de la 29 la 20 de zile, face ca cei doi ”spioni” israelieni să fie eliberați fix în prima zi a Paștelui evreiesc, care are loc în perioada 22-30 aprilie. (B.I.)

“Spionii” Black Cube prinşi după ce i-au hărţuit pe apropiaţii Laurei Codruţa Kovesi şi le-au spart e-mailurile în încercarea de a găsi orice ar putea-o discredita pe şefa DNA rămân în arest, potrivit deciziei definitive luate de Curtea de Apel Bucureşti.

Magistraţii Curţii de Apel Bucureşti le-a redus însă durata arestului preventiv de la 30 de zile, la 20 de zile.

“Desfiintează in parte încheierea contestată şi, în fond, rejudecând: Reduce durata arestării preventive faţă de inculpaţii Geclowicz David şi Weiner Ron, de la o perioadă de 30 de zile, la 20 zile, respectiv începând cu data de 03.04.2016 până la data de 22.04.2016, inclusiv. Menţine restul dispoziţiilor încheierii contestate”, se arată în minuta deciziei.

Ron Weiner și David Geclowicz au fost aduşi la Curtea de Apel Bucureşti la ora 09:00 pentru discutarea legalităţii şi temeiniciei mandatelor de arestare preventivă emise pe numele lor de Tribunalul Bucureşti. Reporterii EVZ prezenţi la faţa locului au reuşit să obţionă primele imagini cu “spionii” israelieni care o urmăreau pe Laura Codruţa Kovesi, şefa DNA.

Cei doi şi-au pledat cauza în faţa magistraţilor Curţii de Apel Bucureşti, într-o şedinţă secretă. Televiziunile de ştiri au relalat că rudele acestora s-au prezentat la instanţă. Mama unuia dintre arestaţi ar fi izbucnit în plâns când şi-a văzut fiul în cătuşe.

După proces, la ora 10:20, Weiner şi Geclowicz au fost preluaţi de o dubă şi transportaţi înapoi în arestul Poliţiei Capitalei.

La audieri, Ron Weiner și David Geclowicz au recunoscut violarea căsuțelor de mail și telefoanele nocturne date apropiaților Laurei Kovesi

Astăzi se judecă la Curtea de Apel București contestația depusă de israelienii Ron Weiner și David Geclowicz împotriva arestării dispuse de Tribunalul București, la 3 aprilie.

Cei doi sunt acuzați de mai multe infracțiuni, legate de spargerea cutiilor poștale și de telefoane date în miez de noapte unor persoane apropiate de șefa DNA Laura Codruța Kovesi.

Astăzi suntem în măsură să furnizăm câteva informații din ancheta care a pus România pe jar. Toate datele sunt pe surse, ele urmând a fi confirmate sau infirmate de ancheta ulterioară.

Trei zile de foc

Weiner și Geclowicz au 25 de ani și sunt angajați ai firmei Black Cube. Au ajuns în România pe 30 martie, s-au cazat la hotelul Marriott. „Lucrul” efectiv l-au început pe 31 martie, executând întocmai ordinele primite de la directorii companiei, Dan Zorella și Avi Yanus și ei suspecți în dosarul DIICOT.

Misiunea pare una sinucigașă. Ron trebuia să spargă adresele de email ale tatălui și fratelui procuroarei. Se pare că pentru această treabă era plătit cu 5000 de euro. David trebuia să dea trei telefoane, le-a dat, în cursul nopții. La telefon a vorbit în engleză sau germană, dar nu s-a înțeles cu interlocutorii.

Al cincilea israelian

Cei doi fuseseră instruiți ca orice date obțin să nu le scoată din țară, din România și să le predea unui alt israelian.

Această a cincea persoană din dosar se pare că a reușit să se sustragă urmăririi penale, imediat după reținerea lui Ron și David. Siteul Euractiv susține că el a ieșit din țară cu un taxi luat până în Bulgaria.

După ce Ron și David au dat telefoanele, s-a pornit o adevărată mașinărie, care a acționat într-o zi și jumătate. Informația a pornit de la SPP, a ajuns la SRI, apoi la Parchetul General și, fiind vorba și de infracțiuni informatice, a sfârșit la DIICOT.

Localizați și identificați, israelienii au fost ridicați din hotel, fiecare după ce și-a făcut check-out-ul. Ron la ora 7.15 și David la ora 9.30.

Se pare că de la prima audiere, ei au recunoscut faptele, spunând că nu îl cunosc pe beneficiarul informațiilor.

Pe măsură ce zilele trec şi zvonurile bâzâie harnic, cazul spionaşilor Procurorului Şef al DNA intră într-un proces de blackboxing, în care despre Black Cube (firma ”foştilor” agenţi Mossad care i-a trimis) se vorbeşte tot mai puţin şi mai vag.

Cine a comandat operaţiunea? Aceasta a fost întrebarea, din noaptea în care DIICOT a început să răspândească informaţii inepte. Cine a comandat operaţiunea? Nu cred că vom primi vreodată răspuns. Singurii care ar putea să ni-l dea sunt cei de la Black Cube, care au cam făcut ciocul mic. A ne dezălui cine a plătit ar însemna ca firma să se desfiinţeze pre limba ei.

Perfizii Ron Weiner şi David Geclowicz cer cărţi de poveşti, recunosc orice şi se smiorcăie după gratii.

Astăzi, la Curtea de Apel, au venit într-un suflet mamele lor. Mi-am amintit, văzându-le, un cântec, Mayn Yidishe Mamme, ale cărui versuri, în original, sună cam aşa: ”Trece prin apă şi foc pentru copilul ei/ (…)/ Cât e de fericit e omul/ Care are un atât de preţios dar de la Dumnezeu/ precum o mamă evreică…”

… Le-am văzut pe cele două femei şi mi s-au aburit ochelarii.

Nota noastra:

Ne intrebam, in postarea precedenta, care o fi sensul acestui scandal-diversiune. Un eventual raspuns il putem afla din acest articol din QMagazine, o revista apropiata de cercurile SRI. Dupa ce autorul ne explica de ce nu are legatura Mossadul cu actiunea, incheie astfel:

Cu toate acestea Laura Codruța Koveși intră într-un „hall of fame” onorific, al procurorilor anti-mafia amenințați și vânați, fapt ce ar realimenta lupta anti-corupție cu o legitimitate și determinare adițională. În același timp, ar putea fi un indice pentru societatea civilă că tot acest demers anti-corupție încă nu a atins indivizii cei mai înalți, dar în același timp, invocă o certitudine: că vor urma.

Cine sa fie acesti indivizi “inalti”? Unii ne sugereaza ca Silberstein, Steinmetz sau altii din acel cerc de mari rechini globali ar fi incheiat contractul cu Black Cube, altii sugereaza ca ar fi vorba de mogulii rai autohtoni care conduc televiziuni, iar raspunsul real, probabil, nu-l vom sti niciodata. Certe sunt doar efectul si maniera in care ne este livrata povestea – prin eroizarea, mitizarea sefei DNA, fabricarea unei aure nationaliste, ca doar e la moda. 


Categorii

1. DIVERSE, Articolele saptamanii, Dezinformari, hoaxuri, diversiuni, manipulari, Justitie, Razboiul impotriva Romaniei, Servicii secrete, Video

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

7 Commentarii la “DIVERSIUNEA SCANDALULUI DE “SPIONAJ” MOSSAD vs. KOVESI. Ce ascunde “filmul” cu acoperire atat de grosolana prin care SEFA DNA poate intra in “HALL OF FAME”-ul anticoruptiei? Comedia “spionilor” evrei salvati de mame planse. CUM A ASASINAT PROFESIONIST “CONSULTANTUL” TAL SILBERSTEIN BOLIVIA… SI ROMANIA (video)

  1. http://www.gandul.info/puterea-gandului/cine-distruge-imaginea-procurorului-sef-al-dna-15260401

    E mai important Marian Munteanu, candidatul cules de PNL din tenebrele neo-legionarismului, sau Procurorul Şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie? Mai important e Munteanu, de vreme ce Preşedinţia României îşi găseşte timp (cred că e vorba, totuşi, despre chef, fiindcă timp are berechet) pentru o dezminţire directă, clară şi concisă, nu una aruncată pe surse, ca în cazul Black Cube.

    Povestea de acoperire a firmei israeliene e cât se poate de bine ticluită şi a fost furnizată opiniei publice într-un crescendo inteligent construit, imediat după ce responsabilii DIICOT s-au grăbit să raporteze opiniei publice un succes despre nici ei n-au prea înţeles mare lucru.

    Au capturat doi spioni, spionii sunt foşti agenţi Mossad sau au legătură cu firma unor foşti agenţi Mossad, dar – aici ne-au făcut cu ochiul, ca în filmele indiene – foştii agenţi Mossad nu sunt niciodată foşti. Mossad, Mossad, Mossad. Numele celui mai puternic serviciu secret din lume a fost rostit până la delir. Subtextul: agenţii noştri i-au dovedit pe ai lor. Au urmat alte câteva demonstraţii de “profesionalism” – alarme cu bombă la ambasada Israelului.

    După pripeala DIICOT, a început şi Black Cube să vorbească aşezat.

    Întâi, a trimis către Associated Press un comunicat în care arăta că spionaşii gogomani (cum fuseseră prezentaţi în povestea DIICOT) sunt parte a unui proiect menit “să strângă probe despre corupţia profundă din Guvernul României şi agenţiile sale”. O dezvăluire de o gravitate excepţională, dar autorităţile statului au tăcut.

    Autorităţile statului au continuat să tacă şi atunci când Black Cube a adăugat: “proiectul anticorupţie” desfăşurat în România are “autorizarea şi permisiunea celor mai înalte eşaloane posibile”.

    Povestea de acoperire e completă: o înaltă autoritate a statului român sau mai multe au autorizat o firmă de intelligence a unor foşti agenţi Mossad ca să probeze corupţia Procurorului Şef Anticorupţie, corupţie care şi-a întins tentaculele asupra Guvernului şi a agenţiilor sale!

    Autorităţile statului român tac netulburate în continuare, Iar DIICOT nu face decât să le întărească spusele, arătând că ţinţa operaţiunilor a fost Laura Codruţa Kövesi şi cercul său de apropiaţi.

    Într-un târziu, apare pe surse, ca să nu deranjeze pe nimeni, o declaraţie de la Cotroceni: “Preşedintele Klaus Iohannis nu deţine informaţii legate de autorizarea de vreo instituţie a statului a acţiunilor angajaţilor Black Cube în România”. Nu spune că ar fi o minciună sfruntată, nu că va fi convocat CSAT-ul (pentru că alegaţiile patronilor Black Cube iscă o problemă de siguranţă naţională), nu că firmei Black Tube i se va cere socoteală, mergând până la a fi desfiinţată în justiţia internaţională care i-a dat aviz de funcţionare, ci pur şi simplu, moale, că Preşedintele României nu are cunoştinţă despre aşa ceva.

    Mi-e teamă că nu nişte spionaşi care s-au lăsat ostentativ prinşi, după ce au venit până aici cu ciocanele ca să spargă parole de mail, după ce au hărţuit oameni noaptea cu telefoanele, ci tăcerea de neexplicat a autorităţilor române distruge imaginea Procurorului Şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

  2. http://www.gandul.info/puterea-gandului/operatiunea-gogomanii-continua-15255851

    S-a cerut Tribunalului Bucureşti, la începutul săptămânii, un mandat de arestare în lipsă pentru ”un al treilea israelian”, care a reuşit să părăsească România în noaptea când au fost reţinuţi ceilalţi doi. Judecătorii urmează să analizeze solicitarea… la sfârşitul lunii viitoare, pentru că – ni se spune – procedura de citare în afara teritoriului ţării durează minimum 40 de zile.

    Pe acest al treilea personaj (ba chiar şi pe un al patrulea) zvonistica îl invocase de săptămâna trecută, dându-i diverse identităţi şi locuri în care s-ar fi putut ascunde.

    Atunci a apărut straniu în poveste şi numele oraşului Chişinău – omul ar fi şters-o pe la Giurgiu şi de acolo la Chişinău. De ce nu în braţele firmei-mamă, la Tel Aviv? (Cu Israelul, România nu are tratat de extrădare).

    Numele individului şi vârsta au apărut deja, pe diverse canale, fără a fi oficial confirmate: Yossi Barkshtein (27 de ani). Sună israelian, dar apare pe o listă din august 2011, de “persoane care solicită redobândirea cetăţeniei române cu menţinerea domiciliului în Republica Moldova”. Dacă e una şi aceeaşi persoană, ar fi avut atunci 22 de ani, însă povestea cu fugitul la Chişinău ar căpăta o oarecare noimă.

    Să ne înţelegem: nu intră în practica nici unui stat să furnizeze informaţii complete despre un caz aşa cum se conturează a fi acesta. Important e să dea ce are de dat într-un moment inteligent ales şi să lege cât mai veridic povestea. Altfel face loc unor speculaţii aiuritoare, cum ar fi (cea mai recentă) că operaţiunea a fost comandată de un ”înalt oficial din SRI”!

    Aşa cum ni s-a servit până astăzi, se poate numi foarte bine Operaţiunea ”Gogomanii”. Cu sublinierea că nu e clar încă de care parte sunt gogomanii.

  3. Pingback: FILMUL SPIONILOR BLACK CUBE ARE SI O POVESTE ROMANTICA. Auto-contrazicerile sefei DNA, Laura Codruta Kovesi | Cuvântul Ortodox
  4. Pingback: MITUL JUSTITIEI SI CUCUVELELE VOPSITE. Ministrul Justitiei, Raluca Pruna, recunoaste ca MINTIT CEDO cu privire la CONDITIILE DIN PENITENCIARE/ Scandalul “albirii” PLAGIATULUI sefei DNA, Codruta Kovesi | Cuvântul Ortodox
  5. Pingback: MITUL JUSTITIEI SI CUCUVELELE VOPSITE. Ministrul Justitiei, Raluca Pruna, recunoaste ca a MINTIT CEDO cu privire la CONDITIILE DIN PENITENCIARE/ Scandalul “albirii” PLAGIATULUI sefei DNA, Codruta Kovesi | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare