Precedent periculos ascuns sub aparenta marturisirii Ortodoxiei: SINODUL BISERICII CIPRULUI considera SINODUL DE LA CRETA nimic mai putin decat….“CONTINUAREA CELOR SAPTE SINOADE ECUMENICE”!
“Acceptând deciziile Sfântului și Marelui Sinod ca INDICATOARE pentru viața noastră…”, Arhiepiscopul Hrisostom creeaza premisele unei SCHISME PANORTODOXE?
Romfea: Sfântul Sinod constituie continuarea celor șapte Sinoade Ecumenice
Urmează mesajul Sfântului Sinod către toată pliroma Bisericii Ciprului (31 iulie 2016):
Fiilor iubiți în Domnul:
Pentru că am fost miluiți de Dumnezeu să trăim în zilele convocării Sfântului și Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe și să participăm la lucrările lui, considerăm că este o îndatorire imperioasă de păstorașie pentru noi să vă informăm și pe voi, poporul credincios al lui Dumnezeu, atât despre deciziile care au fost luate, cât și despre însemnătatea lor pentru viața noastră, a tuturor.
Sfântul și Marele Sinod al Bisericii Ortodoxe constituie continuarea celor șapte Sinoade Ecumenice, după cum și a altor Sinoade mari Locale care au urmat, unele dintre ele având prestigiul celor Ecumenice.
De acest fel a fost cel adunat sub Marele Fotie, care a condamnat adausul eretic «Filioque» la Simbolul de credință, și cele din vremea Sfântului Grigorie Palama, care au precizat distincția dintre ființa dumnezeiască și lucrările dumnezeiești necreate în Dumnezeire.
Pregătirea Sfântului și Marelui Sinod a durat mult timp, dar s-a intensificat, după cincizeci și cinci de ani, din 1961, când a avut loc prima Conferință Panortodoxă în Rodos.
Convocarea Sfântului și Marelui Sinod a fost o nevoie stringentă pentru Biserica Ortodoxă din mai multe considerente: va trebui, mai întâi, să se propovăduiască cu limpezime că, în afara unor dificultăți care au apărut în două mii de ani de creștinism, Biserica Ortodoxă rămâne Biserica cea una, sfântă, sobornicească și apostolească, ce ține și păzește plinătatea Adevărului după cum l-a primit de la Hristos și de la Apostoli.
Va trebui, apoi, să precizeze tuturor că unitatea Bisericii nu este tulburată de articularea administrativă a ei în paisprezece Biserici Autocefale Locale, ci se vădește prin mărturisirea comună de credință și săvârșirea dumnezeieștii Euharistii și a celorlalte Taine. Și, în final, va trebui să facem clar faptul că Biserica Ortodoxă poate să surprindă mesajele și problemele vremurilor și să dea soluții la ele.
Textele, declarațiile și deciziile care privesc temele de care s-a ocupat Sfântul și Marele Sinod au fost cercetate în amănunt în ultimii cincizeci și cinci de ani, au fost de acord cu ele și semnate de toate Bisericile Ortodoxe.
Drept urmare, faptul de a nu veni în ultima clipă patru Biserici Locale din motive politice, dar și interne ale Bisericilor lor, nu diminuează deloc importanța și autoritatea deciziilor Sfântului și Marelui Sinod.
Pe de altă parte, și la Sinoadele Ecumenice nu au venit unele Biserici Locale fără să diminueze autoritatea lor. La al doilea Sinod Ecumenic, după cum este știut, nu a fost de față Biserica Romei, care era Ortodoxă atunci și, mai ales, primul scaun, iar la al treilea Sinod Ecumenic nu a fost de față Biserica Antiohiei.
Sfântul și Marele Sinod s-a ocupat:
1. Cu rezolvarea problemelor practice de organizare internă a Bisericii Ortodoxe și cu cercetarea din nou a ordinii [în diptice] care a fost considerată necesară pe motivul schimbărilor care au intervenit de când a fost decretată această ordine.
Astfel, a fost cercetată întâi tema postului. Când, dincolo de caracterul duhovnicesc al postului, au fost stabilite mâncărurile care vor fi întrebuințate în perioada lui, creștinismul se întindea în jurul Mării Mediterane. De aceea, ca și feluri de mâncare au fost alese acelea care se găseau din produsele acelei regiuni.
Astăzi Ortodoxia se întinde pe toată lungimea și lățimea pământului. De aceea Sfântul și Marele Sinod, de vreme ce a întărit din nou caracterul duhovnicesc al postului și nevoia păzirii lui, ca unealtă pentru lupta duhovnicească a credincioșilor, a dat dreptul fiecărei Biserici Autocefale să-și armonizeze rânduielile ei cu locul, în acord cu clima și alte condiții din regiune.
A fost cercetată, apoi, Taina Nunții și impedimentele la aceasta. Astăzi ortodocșii nu trăiesc numai în comunități ortodoxe compacte, ci trăiesc și printre neortodocși și de alte religii.
Sfântul și Marele Sinod, după ce a confirmat poziția în timp a Bisericii că nunta este «o taină mare», care se referă la relația dintre Hristos și Biserică, a considerat să ofere iarăși fiecărei Biserici Autocefale dreptul de a considera, după condițiile locale, dispozițiile pentru oficierea nunții între ortodocși și neortodocși.
A fost abordată, de asemenea, existența necanonică a mai multor Episcopi ortodocși în loc de unul într-o singur oraș, după cum se întâmplă în diasporă, temă care a decurs din migrația credincioșilor ortodocși în ultimele secole.
2. Sfântul și Marele Sinod s-a ocupat, de asemenea, cu misiunea Bisericii Ortodoxe în lumea contemporană, accentuând vrednicia și unicitatea fiecărui om ca și creatură a lui Dumnezeu «după chipul și asemănarea» Lui și rolul pe care este chemat fiecare să-l joace ca membru al Bisericii.
A fost accentuată, de asemenea, nevoia evanghelizării oamenilor care nu au auzit încă mesajul Evangheliei și a evanghelizării din nou continue a celor ce deja cred. S-a ocupat, de asemenea, și a studiat unele principii evanghelice vizavi de știință și tehnologia vremii noastre, a aprofundat teme de educație creștină, de artă universală, războaie catastrofale, după cum și problema refugiaților, care – din nefericire – capătă amploare în zilele noastre.
La sfârșit, a apelat la cei ce pot să elimine motivele care conduc la emigrarea oamenilor și să lucreze la întoarcerea tuturor la locurile lor în condiții de dreptate.
A ridicat, de asemenea, glasul pentru a da mărturie de exilarea creștinilor din leagănele lor străvechi din Orientul Mijlociu, a căutat sprijin pentru libertatea religioasă pentru fiecare om și a condamnat fanatismul religios.
S-a ocupat și de problemele ecologice și a chemat pe toți la păzirea mediului înconjurător, ca și cum ar fi porunca lui Dumnezeu. S-a adresat mai cu seamă către tineri, care sunt purtătorii tradiției Bisericii Ortodoxe și i-a chemat să fie păzitori ai tradiției ei.
3. Sfântul și Marele Sinod s-a ocupat și de relațiile Bisericii Ortodoxe cu restul lumii creștine. În textul pe care l-a aprobat se arată de la început conștiința de sine a Bisericii Ortodoxe, că adică ea constituie Biserica cea una, sfântă, sobornicească și apostolească.
Este accentuat, de asemenea, foarte clar că dialogurile pe care le duce Biserica Ortodoxă cu alte Confesiuni nu vizează vreun compromis, în subiecte de credință, ci readucerea celor câți s-au separat de Biserica Ortodoxă la credința pe care o are și o păzește ea.
Sfântul și Marele Sinod recunoaște denumirea istorică de «Biserică» și pentru comunitățile care s-au separat de Ea, fără să însemne că recunoaște dreptatea credinței lor. Aceasta a făcut și Marele Vasile cu arienii, Sfântul Nectarie cu romano-catolicii, mulți alți Părinți ai Bisericii, după cum a considerat și practica Bisericii de secole.
Marele Vasile se adresează lui Dumnezeu, în dumnezeiasca sa Liturghie, și Îl imploră: «Încetează schismele dintre Biserici». Imnografia noastră într-un tropar din Marea Luni imploră pe Dumnezeu: «să întărească sceptrurile împărăției și să adune Bisericile întru una (laolaltă, nu într-o Biserică n.tr.)».
După ce v-am comunicat cele de mai sus, fii iubiți în Domnul, să ne încurajăm toți să reflectăm la responsabilitățile noastre în mijlocul creației lui Dumnezeu și în special în mijlocul Bisericii! Acceptând deciziile Sfântului și Marelui Sinod ca indicatoare pentru viața noastră, suntem chemați să fim slujitori ai voii lui Dumnezeu și împreună-lucrători ai Lui la zidirea Bisericii.
Toate textele, ca și Enciclica și Mesajul Sfântului și Marelui Sinod către lume vor fi publicate într-o broșură a revistei «Apostolul Barnaba», care va fi distribuită către credincioși.
Harul Domnului nostru Iisus Hristos și dragostea lui Dumnezeu și Tatăl și împărtășirea Sfântului Duh să fie cu voi toți!
traducere pentru Cuvantul Ortodox de m.l.
Nota noastra:
Cateva observatii asupra acestui mesaj al Sinodului Bisericii Ciprului:
- Este primul Sinod dintre Bisericile participante care a dat un mesaj oficial despre Sinodul Panortodox si importanta acestuia. Lucrul e bizar, avand in vedere ca Sinodul Patriarhiei Ecumenice inca nu a facut-o. Practic, Sinodul cipriot fura startul in ceea ce priveste evaluarea post-Creta a Sinodului, de pe o pozitie apologetica, promovand lucrarile acestuia drept “indicatoare” pentru viata bisericii. Ramane de vazut daca motivatia acestui gest pripit e de ordin intern (ceva reactie fata de opozitia interna) sau extern (pusi de Constantinopol sa laude Sinodul Panortodox, ca sa nu para ca singurul “fan” al acestuia e PF Bartolomeu).
- E o apologie a Sinodului din Creta, insa una care cauta sa demonstreze ca totul a fost conform “dreptei credinte”, ca a fost vorba despre a marturisi adevarul de credinta. Este de amintit, ca o alta ciudatenie cipriota, faptul ca au existat mai multi episcopi din delegatia lor care NU au semnat documentul ecumenist (Relatiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii crestine), iar doi dintre ei au explicat prin pozitii publice aceasta decizie.
- Probabil acestor critici din urma se adreseaza si incercarea de justificare a folosirii termenului de “biserici” pentru confesiunile crestine; o incercare care speculeaza asupra unor formule lingvistice folosite de Sfintii Parinti. Ceea ce “uita” sa mentioneze Sinodul cipriot este faptul ca folosirea acestor sintagme de catre Sfintii Parinti, nu se facea in abstract, ci in context. Asadar, nu conteaza prea mult daca Sf. Vasile cel Mare folosea termenul de “biserici” pentru gruparile schismatice, ci contextul si scopul pentru care o facea. Este contextul si scopul semantic patristic identic cu contextul si scopul documentului ecumenist in care e folosita expresia “biserici eterodoxe”? In mod evident, NU. In documentul ecumenist este vorba despre sfortarea de a gasi un limbaj cat mai atenuat fata de erezii si cat mai legitimant fata de “dialogul” ecumenist.
- Ofensiva, agresiva este si atitudinea fata de bisericile absente. Ele, chipurile, au absentat din “motive politice”. Politice sau nepolitice, fapt e ca patru biserici autocefale nu recunosc statutul de Sinod Panortodox pentru intalnirea de la Creta, deci, cu atat mai putin, statutul de continuator al celor sapte sinoade ecumenice. Deci, nu avem nici consens, nici unitate. Faptul ca si la alte sinoade ecumenice nu au fost prezente alte biserici locale nu schimba cu nimic situatia: pentru ca esentiala nu a fost participarea fizica, ci daca respectivele biserici absente au primit sau nu deciziile respectivului Sinod.
- Asadar, sinodalii ciprioti fac treaba murdara a Ecumenicului. In acest context, o intrebare: a auzit cineva sa fie intrerupta pomenirea Arhiepiscopului Hrisostom de catre IPS Athanasie de Limassol, IPS Neofit de Morphou si ceilalti opozanti acerbi ai documentului ecumenist?
- O reactie inadmisibila. IPS IRINEU DE ALBA IULIA DESPRE SINODUL PANORTODOX: “Este o blasfemie sa numesti acest Sinod eretic”
- Precizarile PS MACARIE, Episcopul român al Europei de Nord, privitoare la documentul cel mai controversat adoptat la SINODUL DIN CRETA: “Cred ca ar trebui supus in continuare dezbaterilor si modificarilor”
*
- A aparut traducerea oficiala a documentului panortodox ”RELATIILE BISERICII ORTODOXE CU ANSAMBLUL LUMII CRESTINE”
- Opinia Sfantului Sinod al BORu despre SINODUL PANORTODOX/ MAJORITATEA EPISCOPILOR SARBI NU A SEMNAT DOCUMENTUL CONTROVERSAT DIN CRETA. Mitropolitul Irineu de Baska: DOCUMENTUL ECUMENIST ESTE NEVALID/ Biserica Rusiei nu se pronunta, inca, asupra documentelor SINODULUI PANORTODOX, deoarece nu a primit variantele OFICIALE
- MITROPOLITUL HIEROTHEOS face analiza amanuntita a SINODULUI DIN CRETA, apreciind recunoasterea “autoritatii universale” a Sinoadelor care au condamnat EREZIILE APUSENE, dar aratandu-se “PROFUND INGRIJORAT” de documentele rezultate, criticand MANIPULAREA INFORMATIILOR, demontand SOFISMELE ECUMENISTE si vadind CONFUZIILE TEOLOGICE: “Am vazut foarte limpede o ABORDARE RELATIVISTA in pozitiile exprimate in cadrul Sinodului. TEORIA RAMURILOR A FOST VEHICULATA, fara a fi numita ca atare”
- BISERICA RUSIEI RESPINGE STATUTUL PANORTODOX AL SINODULUI DIN CRETA/ Patriarhia Ecumenica va studia tema AUTOCEFALIEI BISERICII UCRAINEI
- MITROPOLITUL IRINEU DE BASKA, membru al delegatiei Bisericii Sarbe la Sinodul din Creta: NU AM SEMNAT DOCUMENTUL “Relatiile Bisericii Ortodoxe cu ansamblul lumii crestine” DIN CAUZA CONTINUTULUI AMBIGUU ECLEZIOLOGIC
- MITROPOLITUL AMFILOHIE AL MUNTENEGRULUI, membru al delegatiei Patriarhiei Serbiei, declara ca nici el nu a semnat documentul ecumenist “RELATIILE BISERICII ORTODOXE CU ANSAMBLUL LUMII CRESTINE”
- MARTURISIREA MITROPOLITULUI NEOFIT de Morfou, care a refuzat semnarea documentului panortodox “RELATIILE BISERICII ORTODOXE CU ANSAMBLUL LUMII CRESTINE”, intemeiata pe marturiile Sfintilor contemporani PORFIRIE KAVSOKALIVITUL, PAISIE AGHIORITUL, SOFRONIE SAHAROV si altii. “SUSTIN CU SMERENIE CA TEXTUL SUFERA DE AMBIGUITATE TEOLOGICA INTENTIONATA”
- IPS ATANASIE de LIMASSOL explica de ce nu a semnat documentul “RELATIILE BISERICII ORTODOXE CU ANSAMBLUL LUMII CRESTINE”: NU EXISTA ALTE BISERICI, CI NUMAI EREZII SI SCHISME. “Nici Sinodul fără popor, plinătatea Bisericii, nici poporul fără Sinodul Episcopilor nu pot să se considere pe ei înșiși trup al lui Hristos și să exprime în mod corect viața și dogma Bisericii”
- Interviu cu IPS HIerotheos Vlachos despre SINODUL PANORTODOX (video si Rezumat). Admite Patriarhia Ecumenica STATUTUL PROVIZORIU al DOCUMENTELOR SINODALE? / Mitropolitul Ieremia al Gortinei RESPINGE documentul ecumenist al “Sinodului”: “Când și unde au numit Sfinții Părinți ereziile și schismele ”BISERICI”?”/ Patriarhia Antiohiei REFUZA sa recunoasca intalnirea de la Creta drept “SFANTUL SI MARELE SINOD”
- IPS HIEROTHEOS VLACHOS denunta PRESIUNILE la care au fost supusi ierarhii Bisericii Greciei de catre tabara PATRIARHULUI ECUMENIC la dezbaterile asupra documentului referitor la relatiile cu celelalte culte: “Eu insumi m-am confruntat cu un COMPORTAMENT ABUZIV”
Domnul să ne lumineze duhul, ca să putem vedea și înțelege ca atare viclenia vrăjmașului și extremele la care îi îndeamnă pe creștini…
Domnul să ne miluiască să rămână cât mai mulți pe Calea Împărătească a dreptății lui Dumnezeu, a Adevărului!
Se pregateste Biserica Ortodoxa Romana?Tacerea ierarhilor nostri nu prevesteste nimic bun 🙁
Intr-adevar,nici in Grecia,nici in Cipru nu s-a recurs inca la intreruperea pomenirii ierarhilor.Totusi gestul extrem al PS Longhin a cantarit mult in decizia de a absenta a Bisericii Ortodoxe Ruse.
@ Cristi G:
Asta totusi este o mica naivitate. UN episcop vicar din Ucraina chiar e ultima problema a Patriarhiei Moscovei, care are ratiuni mult mai complicate (si, in general, mai lumesti) pentru deciziile de acest gen.
@ cristi: extrem mi se pare a fi gestul osandirii si ocararii ierarhilor nostri in Duminica Rusaliilor, inainte de inceperea Sinodului, nu intreruperea pomenirii Patriarhului.
@ adimin: Cred totusi ca are dreptate cine spune ca neparticiparea celor patru Biserici la Sinod are motive politice. In primul rand politice.
Primesc sa fiu naiv…Dar UN episcop vicar din Ucraina e singurul ierarh care a prevazut grozavia din Creta si care lupta prin toate mijloacele pentru dreapta credinta.Desigur sunt si alti ierarhi care vin cu contraargumente teologice si tin piept puhoiului ecumenist.Insa atitudinea transanta a PS Longhin este aceea a unui adevarat marturisitor,chiar daca uneori nu foloseste un limbaj diplomatic,atat de drag ierarhilor nostri.
@Carmen: Nu vreau sa o fac pe atotstiutorul,dar poate aceste gesturi extreme inaintea Sinodului mai salvau ceva.Mi-e teama ca de acum se va intra intr-un razboi surd si o schisma va fi inevitabila.Dupa ce au semnat ierarhii nostri au prins…curaj.Inmormantarea Reginei Ana dovedeste acest lucru.
@cristi:
Ce legatura are inmormantarea cu sinodul?
E greu de spus ce ar fi salvat extremismele…
http://www.facebook.com/l.php?u=http%3A%2F%2Fepr.ro%2Fparastas-pentru-membrii-familiei-regale-romaniei-trecuti-la-domnul-la-catedrala-arhiepiscopala-din&h=iAQH1Ytlp
La intrebarea dvs pt Cristi_g ,ce legatura are inmormantarea Reginei Ana cu Sinodul, risc urmatorul raspuns ;
Are legatura. Aceeasi atitudine laxa in privinta dogmelor ortodoxe.
@AnaR, Cristi_g:
http://basilica.ro/participarea-bisericii-ortodoxe-romane-la-funeraliile-regale-ale-reginei-ana-a-romaniei/
Foarte buna precizare. Pozitia sinodului cipriot sustine o minciuna. Minciuna stim a cui este…
In plus, acest sinod din cate stiu nu s-a preocupat de dogme, si atunci, unitate sau nu, cum poate sa fi alaturat celor 7 Sinoade Ecumenice…? Absurd.
@admin
Basilica,acelasi limbaj diplomatic…
@ Cristi:
Totusi cel putin nu con-slujire, totusi referinta explicita la decizia din 2008… Si exista o explicare a aplicarii iconomiei, care totusi credem ca are in vedere in primul rand relatia cu Casa Regala.
PS: Acuma nici diplomatic nu o fi bine, dar parca nici cu cuvinte tari folosite nepotrivit, care parca doresc anume sa escaladeze emotionalul in directia furiei, precum “dementa” si “extremism” nu e bine.