SEMNE CĂ NE ÎNDREPTĂM SPRE VALUL DOI… AL CARANTINELOR TOTALE. Experți și epidemiologi care promovează LOCKDOWN-UL EXTREM, promovați de mass-media/ ISRAEL, prima țară care reintroduce carantina, MADRIDUL cheamă ARMATA pentru impunerea închiderii în unele cartiere, MAREA BRITANIE urmează trendul…

Digi 24:

Expert în sănătate publică – Carantina va reveni. Amenzile sunt cheia pentru a convinge populația să poarte măști

România va intra din nou în carantină, crede expertul în sănătate publică, Răzvan Cherecheș. Însă nu va mai fi vorba despre o carantină în toată țara, ci în anumite orașe sau chiar județe, unde numărul de cazuri de infectări cu noul coronavirus va înregistra o creștere semnificativă. De asemenea, specialistul atrage atenția asupra nerespectării regulilor impuse de autorități, comportament ce duce, spune el, către o transmitere mult mai accentuată a noului virus. Prin urmare, Răzvan Cherecheș afirmă că autoritățile ar trebui să dea amenzi usturătoare cu consecvență. Acum, această atitudine este împiedicată de contextul electoral, a explicat la Digi24 Răzvan Cherecheș, profesor în SUA și la Universitatea Babes-Bolyai din Cluj.

Abia peste o săptămână se va vedea efectul deschiderii școlilor și este de așteptat o creștere mult mai accentuată a cazurilor, spune profesorul. El consideră că măsurile luate au fost potrivite, dar din nefericire nu s-au impus suficient de ferm. (…)

„Din perspectiva unui expert în sănătate publică, cea mai bună măsură este lockdown-ul”, a afirmat Răzvan Cherecheș.

„Noi avem 91 de infecții la 100.000 de oameni la nivel de țară, în Melbourne, în momentul în care au ajuns la 60, au trecut la lockdown.Noi încă suntem relaxați pentru că avem alegeri, nu pentru că rata de infecție nu ne solicită măsuri mai drastice. De aceea spun că după alegeri trebuie să ne așteptăm la măsuri mai drastice. Nu avem de ales, rata de infecție crește continuu”, a arătat expertul în sănătate publică.

Pentru unii, măsurile trebuie să fie clare: amendă, amendă, amendă

„Vă spun ce aș face eu dacă aș fi politician și aș încerca să fiu ales, dar în același timp să protejez și populația: a doua zi după ce aș fi ales, aș începe să dau amenzi rău de tot pentru nepurtarea măștii. Timp de o săptămână. Să sperii populația. După care aș spune: situația este sub control, cum spun ei și acum, deși toate numerele spun ceva complet diferit. Și pe urmă, iar aș începe să trag mâța de coadă până la alegerile din decembrie și aș spera că situația nu se agravează”, a arătat expertul.

Cât de adecvat e „modelul suedez”

„Toată lumea spune că în Suedia uite ce bine au ajuns! Da, dar acolo au o populație disciplinată, educată și care păstrează distanța socială, pentru că au o cultură diferită. Noi suntem o cultură mult mai prietenoasă, mai pupăcioasă, ne îmbrățisăm mai mult, ne atingem mai mult unii pe alții, exact la fel ca italienii, de aceea riscul de transmitere este mai mare”, a spus profesorul universitar. „Părerea mea este că această strategie a fost adecvată pentru cultura și nivelul lor de educație”, a mai spus Răzvan Cherecheș în legătură cu „modelul suedez”.

Nu vom scăpa de acest virus

„Trebuie să fim conștienți: chiar dacă va ieși vaccinul, nu vom putea proteja toată populația, cu acest virus vom continua să trăim pe o perioadă lungă de timp. La șase luni, un an, probabil va trebui să ne revaccinăm.Virusul va continua să existe în populația nevaccinată. Deci, nu vom scăpa de acest virus, e aici să stea. De aceea, din acest punct de vedere, abordarea suedezilor a fost un pragmatică, în care au spus: OK, facem imunitate de grup, plătim acum un cost mai mare. Iar abordarea lor este una de responsabilitate individuală: dacă sunteți vulnerabili, vaccinați-vă”, a adăugat expertul.

Știrile false, cel mai mare impact negativ

El spune că cea mai bună măsură luată până acum a fost purtarea măștii, iar ce a afectat masiv transmiterea virusului a fost campania falsă de pe internet, care nu a fost contrabalansată cum trebuie de canalele oficiale. Trebuia să fie o campanie de informare continuă și persistentă. Campaniile de știri false au avut cel mai mare efect negativ, este de părere Răzvan Cherecheș.

Mitingurile ca cel de sâmbătă din Piața Universității sunt posibile pentru că nu există consecințe. Dacă s-ar fi dat amenzi usturătoare, n-am fi văzut acest gen de distribuire masivă a informațiilor, spune Răzvan Cherecheș. El a făcut un calcul și a arătat că dacă zece persoane erau infectate la un astfel de miting, infecția riscă să se propage ulterior la sute sau chiar mii de persoane.

Restaurantele vor ajunge să fie închise din nou

Dintre măsurile de relaxare luate până acum, deschiderea restaurantelor este cea mai riscantă, consideră expertul. „Reprezintă un risc masiv. Soluția nu era deschiderea restaurantelor, era sprijin pentru restaurante, un program de sprijin finanțat de stat, oferit pe termen lung, pentru că în momentul în care oamenii mănâncă și sunt în același spațiu, riscul de infecție crește masiv, crește de multe ori. Asta nu a fost o măsură bazată pe dovezi, a fost o măsură pur politică, pur ca să mulțumească industria HoReCa. Vor ajunge să fie închise din nou în momentul în care va crește numărul. Trebuie găsită o soluție pe termen lung, nu închidere-deschidere, în care greutatea rămâne tot pe operatorii privați”, a mai spus Răzvan Cherecheș.

Primele restricții vor fi exact ca data trecută: închiderea restaurantelor, închiderea școlilor și restricționarea mișcării populației în locurile aglomerate: malluri, cluburi, orice fel de spațiu public, orice fel de manifestare, a arătat profesorul universitar.

Libertatea:

INTERVIU Antoine Flahault, expert internaţional în COVID-19: “România trece deja prin al doilea val al epidemiei. Probabil va fi nevoie din nou de lockdown”

“Când vorbesc despre al doilea val, vorbesc de suprapunerea creşterii numărului de cazuri și a creşterii mortalității și severității cazurilor. Aș zice că România, cu siguranță, a intrat în al doilea val”, este de părere Antoine Flahault, directorul Institutului de Sănătate Globală al Universităţii din Geneva şi una dintre cele mai importante voci din Europa în domeniul COVID-19.

Medic în Paris, doctor în biomatematică, fondator de școli de sănătate publică, Antoine Flahault a devenit specialist în modelarea matematică a epidemiilor. Stabilit ca lider al unei echipe multidisciplinare la Geneva, Flahault, 60 de ani, a acordat un interviu telefonic publicului din România despre trendurile actuale în pandemie. Potrivit lui Flahault, mortalitatea și evoluția din România “nu sunt aşa departe de modelul american, dar la un nivel mult mai mic”. Asta pentru că cele mai multe state americane s-au organizat defectuos.

(…)

România şi Israel sunt la al doilea val, Spania este aproape acolo

– Cu venirea frigului, se vorbeşte mult despre al doilea val al pandemiei în Europa. Ce țări experimentează deja al doilea val sau se pot aștepta să treacă prin al doilea val?

– Aș zice România, cu siguranţă.Câteva țări au trecut deja prin al doilea val în timpul iernii –  în emisfera sudică. Probabil că Australia este cel mai bun exemplu în acest sens, s-a confruntat cu valuri de iarnă în care mortalitatea a fost de 3,5 ori mai înaltă decât în valurile anterioare din martie-mai şi a apelat din nou la lockdown.

O țară care trece prin al doilea val și, surprinzător, nu este în emisfera sudică este Israelul. Și România este printre țările din estul Europei, poate nu singura, care trece printr-un al doilea val. Când vorbesc despre al doilea val, vorbesc de suprapunerea creşterii numărului de cazuri și a creşterii mortalității și severității cazurilor. Nu putem spune, pentru moment, că vestul Europei: Spania, Portugalia, Franța, Marea Britanie, Suedia, Austria, Olanda, Belgia, Danemarca ar trece printr-un al doilea val. Pentru că aici, deşi a crescut numărul testărilor şi numărul de cazuri, nu a crescut semnificativ şi numărul deceselor şi al cazurilor severe. Dar sunt semnale negative și există, şi în aceste țări, zone unde sistemul medical este sub un mare stres.

– În Spania, în special.

– Cred că Spania se duce deja spre al doilea val, conform definiției mele despre ce înseamnă un al doilea val.Nivelul de mortalitate este acum mult mai mare decât era la final de lockdown. În Franța nu se întâmplă încă asta.

– Credeți că anumite țări vor putea evita un al doilea val?

– Este o întrebare dificilă. Noi, la Geneva, ne abținem de la a face predicții pe o perioadă mai mare de şapte zile. Avem un panou cu predicții zilnice pentru 209 ţări şi regiuni, inclusiv România. Dar nu prezicem pentru o perioadă mai lungă de şapte zile, pentru că nu credem că predicțiile pentru o perioadă mai amplă pot fi de încredere pentru COVID-19, cu modelele existente, chiar dacă lucrăm cu cele mai sofisticate metode disponibile în prezent, dezvoltate atât de echipa noastră, cât și de Politehnica din Zürich şi cea din Lausanne.

(…)

– La începutul pandemiei, strategiile de lockdown au fost eficiente în întârzierea epidemiei în estul Europei, inclusiv România. Vă așteptați  să se apeleze din nou la lockdown (carantină naţională) în România sau în țările vecine?

– Nu cred că vom putea evita un nou lockdown, la nivel național, în țările europene în această iarnă. De ce? Pentru că scopul acestei măsuri a fost să evite “scufundarea” sistemelor de sănătate și, în special, a terapiei intensive. Este posibil să ne confruntăm din nou cu un risc mare de a copleşi sistemele de sănătate şi, ca să permitem pacienților să fie tratați corect, nu doar pentru COVID-19, ci și și pentru celelalte afecțiuni, putem să apelăm din nou la lockdown, pentru că ştim că va fi eficient.

(…)

Europenii au reacţionat mai bine decât americanii, dar mai prost decât asiaticii

– Care sunt lecţiile pe care le putem învăţa din această pandemie şi cum pot fi ele oglindite într-o transformare a sistemelor europene de sănătate?

– Este clar că populaţiile asiatice au fost foarte vigilente privind riscul de boli infecţioase noi venind dinspre China continentală. Japonia, Hong Kong, Singapore, Taiwan, Coreea de Sud – dar şi Noua Zeelandă sau Australia– au fost foarte vigilente. În schimb, majoritatea ţărilor europene nu au fost atât de vigilente, ci un pic somnolente la început, faţă de riscul acestor boli infecţioase. Prima lecţie pe care am învăţat-o este că economiile noastre puternice, societăţile noastre educate nu sunt foarte bine pregătite să facă faţă unui virus respirator care se poate răspândi foarte rapid în întreaga lume, fără tratamente şi vaccinuri disponibile. Cei care au fost mai bine pregătiţi şi mai vigilenţi au avut o evoluţie mult mai bună.

Chiar şi-aşa, ţările europene s-au dovedit foarte rezistente la primul val şi au reacţionat foarte bine, cu impunerea rapidă de carantine naţionale. Faptul că Italia, Franţa, România au fost capabile să implementeze aşa rapid un “lockdown” a fost mai degrabă surprinzător.

– Practic, europenii au compensat rapid pentru lipsa de reacţie?

– Da, Europa nu a avut o performanţă atât de rea, în comparaţie cu SUA, India, Brazilia sau Argentina. Reacţia europeană a fost puţin întârziată şi nu aşa de proactivă şi potrivită ca a ţărilor asiatice menţionate, dar a fost de succes totuşi, cu aplatizarea curbei prin lockdown. În schimb, în SUA, majoritatea statelor au avut o performanţă slabă şi nu au reuşit să ţină epidemia sub control.

Digi24:

Boris Johnson anunță noi restricții anti-Covid care vor dura până la 6 luni: „Regatul Unit a ajuns la un periculos punct de cotitură”

Regatul Unit a ajuns la un „periculos punct de cotitură” în ce privește pandemia de coronavirus a spus prim-ministrul țării, Boris Johnson, în contextul în care guvernul pe care îl conduce va implementa un nou set de măsuri restrictive, în Anglia, care vor dura până la șase luni, relatează BBC. Premierul britanic a susținut discursul în Camera Comunelor a parlamentului de la Londra.

Printre noile restricții se numără purtarea obligatorie a măștii sanitare de către angajații magazinelor și restricționarea numărului de participanți la nunți la un maximum de 15 persoane. Amenzile pentru încălcarea acestora vor fi mărite la 200 de lire sterline la prima abatere.

Premierul britanic a avertizat, de asemenea, că „restricții semnificativ mai dure vor fi implementate dacă situația o va cere”. Premierul a mai spus și că măsuri similare vor fi luate și în celelalte țări care compun Regatul Unit după întâlnirea cu șefii executivelor din Scoția, Țara Galilor și Irlanda de Nord, marți dimineață.

„Am știut întotdeauna că posibilitatea unui al doilea val era reală. Îmi pare rău să spun, dar la fel ca Spania, Franța sau alte țări, și noi am ajuns într-un periculos punct de cotitură”.

Johnson a mai spus în cadrul discursului său din Camera Comunelor că va da poliției și autorităților locale finanțare adițională pentru a putea pune în aplicare mai ușor regulile, dar că ia în calcul și folosirea armatei pentru acest obiectiv. Persoanele care lucrează în birouri au fost, din nou, îndemnate să lucreze de acasă cât de mult este posibil.

În ultimele două săptămâni, numărul de internări în spitale s-a dublat. Marea Britanie ar putea avea 50.000 de noi cazuri de coronavirus pe zi până la jumătatea lunii octombrie, dacă nu se iau măsuri suplimentare, a avertizat consultantul guvernului pe probleme ştiinţifice, luni.

Printre noile măsuri adoptate se numără:

• Creșterea amenzilor la 200 de lire sterline pentru nepurtarea măștii s-au adunarea în grupuri mai mari de 6 persoane, la prima abatere.
• De joi, toate puburile, barurile și restaurantele vor fi restricționate la a servi doar la mese. Toate cele menționate se vor închide la ora 22:00.
• Măștile sanitare trebuie purtate, în mod obligatoriu, de toți angajații din magazine, șoferi de taxi și pasageri. Clienții barurilor, restaurantelor vor purta și ei măști, cu excepția perioadelor în care sunt la masă și servesc produsele.
• Evenimentele sportive se vor desfășura în continuare fără spectatori și după 1 octombrie.
• Angajații care pot lucra de acasă sunt îndemnați să facă acest lucru.
• Toate excepțiile la regula de maximum 6 persoane într-un grup nu vor mai fi în vigoare

Armata, mobilizată la Madrid, unde 850.000 de oameni sunt în carantină

Armata va fi mobilizată la Madrid. Guvernatorul regiunii a cerut ajutor pentru a gestiona evoluția alarmantă a pandemiei. 

Solicitarea a fost făcută în prima zi în care a fost reintrodusă carantina în mai multe cartiere din sudul capitalei spaniole. Măsura afectează 850.000 de locuitori, o cincime din populația regiunii Madrid.

Pentru a ține situația sub control, armata va fi trimisă în sprijinul forțelor de ordine. De asemenea, autoritățile iau în calcul înființarea unor spitale de campanie, la trei luni după ce au fost desființate.

Isabel Diaz Ayuso, guvernatorul regiunii Madrid: “Trebuie să ajutăm poliția locală cu întăririle pe care ni le-a oferit cu atâta amabilitate guvernul Spaniei pentru a putea pune în aplicare legea.

Noi nu avem competențele necesare pentru a limita circulația în comunități. Avem nevoie de ajutorul armatei și pentru operațiunile de dezinfecție și materialele sanitare, spre exemplu, dar mai presus de orice avem nevoie de ajutor pentru a ne asigura că măsurile pe care le aplicăm în aceste cartiere sunt corecte”.

***

TVR:

Noi restricții în regiunea Madridului. Măsurile au stârnit indignare și confuzie

De astăzi au intrat în vigoare noile restricții pentru regiunea Madridului. În ciuda faptului că zeci de cartiere din capitală și din câteva orașe învecinate au fost izolate, străzile au fost la fel de circulate. Și asta pentru că oamenii au avut voie să mearga la serviciu, la școală sau la cumpăraturi. 200 de polițiști au fost mobilizați pentru a face controale selective. Protestele au continuat și astăzi în fața Guvernului.

Dimineață a fost forfotă chiar și în zonele izolate. Localnicii pot ieși din perimetrele instituite de autorități pentru activități esențiale, iar cei care merg la serviciu au nevoie de o dovadă semnată de angajator. Doar în localuri a fost pustiu.

Oamenii acceptă restrictițiile, dar le este teamă.

Magazinele, teatrele, muzeele, restaurantele rămân deschise, dar cu accesul restricționat la 50 la sută din capacitate, iar reuniunile sunt permise cu maximum 6 persoane.

Parcurile de joacă și grădinițele publice vor fi închise în toată această perioadă. Măsurile nu au stârnit doar indignare, ci și confuzie.

Președinta Guvernului Regional a cerut sprijinul premierului Spaniei, Pedro Sanchez care a fost întâmpinat de sute de protestatari. 850 de mii de persoane, printre care și mii de familii de români din cartierele izolate vor fi testate pentru coronavirus în următoarele două săptămâni.

Noi măsuri au fost luate și în Insulele Baleare dar și în alte comunități autonome.

Peste 70 de municipii au aplicat noi restricții și au izolat zonele în care numărul infectărilor a crescut alarmant.

Patru orașe din Spania, printre care Girona și Salamanca au aceeași incidență a cazurilor de coronavirus ca în Madrid, unde autoritățile sanitare se gândesc să ridice din nou cel mai mare spital de campanie.

Carantina ajunge în cartierele cu români din Madrid. 37 de zone din capitala Spaniei, în izolare

Madridul a decis să impună carantina selectiv în 37 de zone, ca să stopeze extinderea contaminărilor din regiune și nu se mai permite accesul liber în aceste cartiere şi oraşe decât pentru a ajunge la locul de muncă.

Cartierele vizate de carantina de la Madrid sunt şi zonele de rezidenţă ale romanilor din capitala Spaniei. Mulţi trebuie să se adapteze acum la noile măsuri, dar nu cred ca vor opri infectările.

Locuitorii vizaţi de carantina selectivă spun că strategia administraţiei regionale este inutilă şi au protestat deja de mai multe ori împotriva controalelor pe zone.

Ultimele cifre le dau dreptate. Cel puțin 16 cartiere din Madrid au depăşit marți pragul de 1000 de infectări cu COVID-19 la suta de mii de locuitori.

Guvernul regiunii Madrid a recunoscut că nu pot aplica restricţiile pe zone şi are nevoie de poliţia naţională. Liderul regional, Isabel Díaz Ayuso, i-a cerut premierului Pedro Sánchez şi sprijinul medicilor militari ca să elibereze clinicile sanitare de cartier care sunt depăşite de situaţie.

„Oricum, oamenii din aceste zone au contact cu tot restul oraşului. În ultima vreme, am cunoscut foarte mulţi oameni din comunitatea romanească, care s-au îmbolnăvit de COVID. Au făcut forme uşoare, o singură persoană a fost internată în spital. Ei respectă izolarea, dar îmi pun problema: dacă pe aceşti oameni, pe care eu îi cunosc, nu nu i-a sunat nimeni (din sistemul sanitar), cum supraveghează 37 de de zone?”, afirmă Ica Tomi, preşedinte Asociaţia Salva din Madrid.

Pablo, locuitor al Madridului, spune că toți cetățenii sunt nemulțumiți.

„În timpul izolării din primăvară, cred că totul a funcţionat bine, pentru că măsurile au fost la fel pentru toţi, nu a fost lăsat nimeni deoparte. Cred că acum toţi suntem nemulţumiţi. Eu sunt foarte nemulţumit, dezamăgit, foarte, foarte supărat”, spune Pablo.

Sursa: Mediafax

 

***

ȘtirileProTV:

Israelul intră din nou în carantină națională. Președintele Israelului: „V-am dezamăgit”

Israelul a intrat în carantină la nivel naţional pentru a doua oară. Nu s-a mai întâmplat asta în nicio altă ţară a lumii.
Însă Israelul a trecut de 6.000 de noi infectări, ceea ce înseamnă enorm raportat la populație.

La randul ei, Franţa a înregistrat ieri cel mai mare bilanţ cotidian de la începutul pandemiei, peste 13.000 de îmbolnăviri.

În Israel, şcolile au fost închise încă de joi, iar noile restricţii au intrat în vigoare ieri, odată cu începerea sărbătorii Anului Nou evreiesc. Oamenii nu au voie să se îndepărteze la mai mult de 500 de metri de casă. Cu câteva excepţii: să cumpere alimente, alte articole esenţiale sau să meargă la muncă. Adunările sunt limitate la 10 persoane în interior şi 20 în exterior.

Israelul a devenit prima ţară din lume care impune din nou carantina la nivel naţional, după ce a ajuns să aibă cea mai mare rată a infectării pe plan mondial, raportată la populaţie. Iar responsabilii din sănătate au avertizat că spitalele asaltate de bolnavi de Covid ar putea atinge capacitatea maximă în câteva săptămâni.

Benjamin Netanyahu: „În faţa acestei morbidităţi, şi aşa cum mulţi experţi au recomandat, s-ar putea să nu avem altă opţiune decât impunerea acestor măsuri”.

Presedintele Reuven Rivlin a cerut scuze catre populaţie pentru că autoritatile nu au reusit sa oprească răspândirea coronavirusului, după încheierea primei carantine, în mai.

Reuven Rivlin: „Ştiu că n-am făcut destul, noi, conducătorii ţării. Aţi avut încredere în noi şi v-am dezamăgit. Voi, cetăţenii Israelului, meritaţi ca ţara să vă dea o plasă de siguranţă”.

Însă președintele le-a cerut israelienilor să ţină cont de noile restricţiii.

Reuven Rivlin: „Este a doua şansă şi nu trebuie s-o irosim, pentru că nu va fi şi o a treia şansă”. (…)