SIMULARE OFICIALA: ESTIMAREA EFECTELOR UNUI CUTREMUR DE 8 GRADE IN BUCURESTI. Zeci de mii de victime, blocaj, panica, posibile tensiuni sociale si violente
- DCNEWS:
Direcția de Sănătate publică a Municipiului București a realizat un scenariu simulat pe calculator al exercițiului de intervenție medicală în caz de cutremur în Municipiul București.
Iată cum s-ar desfășura lucrurile în Capitală în cazul unui seism de 8 grade pe scara Richter:
La 10.04.2014 – 02:51 în zona Municipiului Focşani-Vrancea a avut loc un cutremur cu epicentrul la 450 40` latitudine N şi 26o 30` E, de magnitudine 9 grade pe scara Richter, la o adâncime de 141 de km şi o durată de 15 secunde.
– 02:54:00 – Centrul de înştiinţare şi alarmare al Municipiului Bucureşti este înştiinţat de către Institutul Naţional de Seismologie şi Fizica Pământului despre caracteristicile mişcării seismice produse şi că magnitudinea resimţită pe teritoriul Municipiului Bucureşti a fost de 8 grade pe scara Richter.
– 02:57 – Ofiţerul de serviciu al Centrului de înştiinţare şi alarmare al Municipiului Bucureşti pune în aplicare măsurile de apărare împotriva efectelor seismului cuprinse în Planul de apărare împotriva dezastrelor al Municipiului Bucureşti astfel:
- – verifică situaţia membrilor Secretariatului tehnic permanent al Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă a Municipiului Bucureşti ;
- – informează pe membrii Secretariatului tehnic permanent al Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă al Municipiului Bucureşti despre situaţia existentă, pe măsura sosirii acestora la sediu;
- – centralizează informaţiile privind efectele seismului primite prin sistemul Protecţiei Civile;
- – verifică situaţia membrilor Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă.
- – anunţă Comitetului de Management a situaţiilor de urgenţă din cadrul unităţilor sanitare relevante din Municipiu.
03:00 – Intră în acţiune echipele de cercetare ale Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, care până la ora 03:15 raportează Secretariatului tehnic următoarele date preliminare:
- – raionul de distrugeri nr.1 al locuinţelor din Municipiul Bucureşti delimitat de străzile ;
- – avarierea parţială a unor spitale, dar fără limitarea capacităţii de spitalizare şi primire a victimelor.
03:25 – Secretariatul tehnic permanent, după ce a fost informat pe scurt asupra situaţiei prezumate a efectelor cutremurului, prezintă Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă estimarea preliminară a efectelor cutremurului.
Distribuţia totalului victimelor probabile pe sectoarele din Municipiul Bucureşti:
Sectorul Total victime probabile
Urban Rural total
SECTOR 1 826
0
826
SECTOR 2 1298
0
1298
SECTOR 3 1427
0
1427
SECTOR 4 1091
0
1091
SECTOR 5 1039
0
1039
SECTOR 6 1304
0
1304
ILFOV 71
134
205
Total 7056
134
7190
Distribuţia victimelor din categoria Decedaţi pe sectoarele Municipiului Bucureşti şi Jud. Ilfov:
Sectorul Decedaţi
Urban Rural total
SECTOR 1 130
0
130
SECTOR 2 205
0
205
SECTOR 3 225
0
225
SECTOR 4 172
0
172
SECTOR 5 164
0
164
SECTOR 6 206
0
206
ILFOV 11
18
29
Total 1113
18
1131
Distribuţia victimelor din categoria încarceraţi pe sectoarele Municipiului Bucureşti şi Jud. Ilfov:
Sectorul Încarceraţi
Urban Rural total
SECTOR 1 164
0
164
SECTOR 2 258
0
258
SECTOR 3 284
0
284
SECTOR 4 217
0
217
SECTOR 5 206
0
206
SECTOR 6 259
0
259
ILFOV 14
9
23
Total 1402
9
1411
Supravieţuirea victimelor încarcerate pe sectoarele Municipiului Bucureşti şi Jud. Ilfov:
Sectorul Supravieţuitori
După o zi După două zile După trei zile
SECTOR 1 131
4
2
SECTOR 2 206
7
3
SECTOR 3 227
8
3
SECTOR 4 173
6
3
SECTOR 5 164
6
2
SECTOR 6 207
7
3
ILFOV 18
0
0
Total 1126
38
16
Din analizarea datelor prezentate putem remarca că din totalul de 215 victime încarcerate, după 48 de ore supravieţuieşte doar una, ceea ce face obligatorie intervenţia de căutare salvare, pentru că altfel, cele 1411 victime prinse în dărâmăturile provocate de prăbuşirea locuinţelor afectate de cutremur vor pieri în primele 48 de ore, crescând mult decesele provocate de cutremur.
Distribuţia victimelor Sinistrate pe sectoarele Municipiului Bucureşti şi Jud. Ilfov:
Sectorul Sinistraţi
Urban Rural total
SECTOR 1 534
0
534
SECTOR 2 840
0
840
SECTOR 3 923
0
923
SECTOR 4 706
0
706
SECTOR 5 672
0
672
SECTOR 6 843
0
843
ILFOV 46
28
74
Total 4564
28
4592
Analizarea numărului de sinistraţi care se produc ca urmare a distrugerii clădirilor afectate de cutremur face necesară stabilirea a mai multor tabere de sinistraţi în principal în Municipiul Bucureşti şi Judeţul Ilfov, în care vor fi cazate victimele sinistrate din aceste localităţi. Celelalte victime sinistrate vor fi cazate în facilităţile neorganizate existente.
Pe baza acestor date, Secretariatul tehnic permanent propune Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă următoarele măsuri, preliminare:
- – intervenţia imediată a tuturor echipelor de căutare-salvare uşoară din subordinea Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă în zonele mai sus menţionate, conform Planului de Apărare împotriva dezastrelor;
- – solicitarea intervenţiei imediate a echipelor de căutare-salvare a Comandamentului Protecţiei Civile;
- – continuarea operaţiunilor de cercetare a zonelor afectate de seism, pentru evaluarea cât mai completă a pierderilor umane şi a distrugerilor materiale, în vederea limitării efectelor şi a reabilitării post-dezastru;
- – instalarea taberelor de sinistraţi în raioanele stabilite Municipiul Piteşti şi Câmpulung Argeş.
03:35 – Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă aprobă măsurile propuse şi numeşte echipa de coordonare a intervenţiei din raionul de distrugeri nr. 1 în Municipiul Bucureşti.
04:00 – Directorul Direcţiei de Sănătate Publică prezintă Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă evaluarea preliminară a efectelor seismului asupra populaţiei şi impactul acestuia asupra facilităţilor medicale ale Municipiului Bucureşti.
Totalul victimelor transportabile cu autosanitara pe sectoarele Municipiului Bucureşti şi Jud. Ilfov:
Sectorul Urgenţe absolute Victime depăşite Total victime transportabile SECTOR 1 228
158
405
SECTOR 2 363
350
639
SECTOR 3 395
274
702
SECTOR 4 305
209
536
SECTOR 5 290
198
509
SECTOR 6 363
250
641
ILFOV 56
38
99
Total 2000
1477
3531
Modul de ajungere a victimelor la spitalele de primire pe sectoarele Municipiului Bucureşti şi Jud. Ilfov:
Sectorul Dacă nu sunt luate măsurile de intervenţie medicală Dacă sunt luate măsurile de intervenţie medicală
Fără anunţarea spitalelor Cu ambulanţa
Cu veh. poliţie
Cu vehicule proprii
Pe picioare
Cu mijloace de transp. în comun
SECTOR 1 272
218
64
64
16
40
SECTOR 2 428
345
102
102
205
63
SECTOR 3 470
379
112
112
112
70
SECTOR 4 360
289
85
85
85
53
SECTOR 5 342
274
81
81
81
50
SECTOR 6 430
346
102
102
25
64
ILFOV 67
53
15
15
3
9
Total 2369
1904
561
561
527
349
Din analiza datelor prezentate reieşind că mijloacele de evacuare din dotarea Serviciului de Ambulanţă al Municipiului Bucureşti şi Ilfov (SABIF) sunt suficiente cu anumite manevre de mijloace, se propune trecerea la acţiunile de evacuare propriu zise ale victimelor, întrucât durata medie de evacuare a victimelor pe judeţ este de cca. 6 ore şi 37 de minute.
Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă aprobă propunerile prezentate şi transmite solicitările către autorităţile în drept şi transmite prin mass media locală un comunicat către populaţie privind stadiul măsurilor preliminare întreprinse.
04:26 – Continuând analiza informaţiilor primite pe linie medicală de către Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă, Directorul Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti prezintă evaluarea situaţiei capacităţii totale şi reale de spitalizare în spitalele judeţului a victimelor rezultate în urma cutremurului simulat şi analiza nevoilor de evacuare secundară a victimelor ce depăşesc capacitatea de spitalizare, care se prezintă în tabelele următoare:
Capacitatea totală de spitalizare a spitalelor de urgenţă din Municipiul Bucureşti pe sectoarele Municipiului Bucureşti şi Jud. Ilfov:
Spitalul şi zona arondată Paturi chirurgie Paturi ortopedie Paturi interne Paturi neurochirurgie Paturi de arşi SECTOR 1 218
138
182
40
24
SECTOR 2 88
72
129
40
10
SECTOR 3 184
120
317
0
0
SECTOR 4 162
64
115
0
0
SECTOR 5 100
100
200
30
60
SECTOR 6 170
35
230
40
60
ILFOV 25
0
35
0
0
Total 947
529
1208
150
154
Spitalul şi zona arondată Paturi ATI Paturi arşi Paturi toxicologie Paturi psihiatrie Total SECTOR 1 24
24
25
0
697
SECTOR 2 25
10
0
0
559
SECTOR 3 42
0
0
0
930
SECTOR 4 42
0
0
0
605
SECTOR 5 20
60
0
0
1200
SECTOR 6 25
60
0
1230
1579
ILFOV 0
0
0
0
316
Total 178
154
25
1230
5886
Capacitatea reală de spitalizare a spitalelor din Municipiul Bucureşti pe sectoarele Municipiului Bucureşti şi Jud. Ilfov:
Spitalul şi zona arondată Paturi chirurgie Paturi ortopedie Paturi interne Paturi neurochirurgie SECTOR 1 109
104
137
30
SECTOR 2 44
54
97
30
SECTOR 3 92
90
238
0
SECTOR 4 81
48
86
0
SECTOR 5 50
75
150
23
SECTOR 6 85
26
173
30
ILFOV 13
0
26
0
Total 474
397
907
113
Spitalul şi zona arondată Paturi ATI Paturi arşi Paturi toxicologie Paturi psihiatrie Total Capacitatea de spitalizare SECTOR 1 18
18
19
0
435
20
SECTOR 2 19
8
0
0
252
16
SECTOR 3 32
0
0
0
452
27
SECTOR 4 32
0
0
0
247
18
SECTOR 5 15
45
0
0
358
36
SECTOR 6 19
45
0
923
1301
47
ILFOV 0
0
0
0
39
9
Total 135
116
19
923
3084
24.7
Numărul victimelor care trebuie operate în primele 24 de ore pe sectoarele Municipiului Bucureşti şi Jud. Ilfov:
Spitalul şi zona arondată
Total
SECTOR 1 22 SECTOR 2 35 SECTOR 3 39 SECTOR 4 30 SECTOR 5 28 SECTOR 6 35 ILFOV 5 Total 194 Din analizarea datelor prezumtive prezentate în acest tabel rezultă că necesarul de operaţii pentru primele 24 de ore nu ridică probleme, situaţia impunând mobilizarea tuturor echipelor operatorii care să poată executa numărul de 194 intervenţii în primele 24 de ore.
Victimele transportabile secundar pe spitalele şi pe sectoarele Municipiului Bucureşti şi Jud. Ilfov:
Spitalul şi zona arondată Victime transportabile secundar
Chirurgie ortopedie interne şocuri neurochir.
SECTOR 1 1
0
0
24
0
SECTOR 2 131
96
1
46
0
SECTOR 3 100
74
0
40
21
SECTOR 4 65
77
0
23
17
SECTOR 5 90
45
0
37
0
SECTOR 6 90
124
0
46
0
ILFOV 14
23
0
10
3
Total 491
439
1
226
41
Analiza numărului de victime transportabile secundar reieşite din simularea unui cutremur cu caracteristicile ate arată că sunt necesare 105 autosanitare care vor executa evacuarea secundară a victimelor care nu pot fi internate în facilităţile medicale ale judeţului în cca. 6 ore.
Victimele transportabile secundar pe spitalele şi pe sectoarele Municipiului Bucureşti şi Jud. Ilfov:
Spitalul şi zona arondată Victime transportabile secundar
arşi toxicologie psihiatrie total
SECTOR 1 7
1
20
53
SECTOR 2 31
33
33
371
SECTOR 3 43
35
35
348
SECTOR 4 33
28
28
271
SECTOR 5 0
26
26
224
SECTOR 6 0
33
0
293
ILFOV 6
5
5
66
Total 120
161
147
1626
Din analiza datelor prezentate reiese cu pregnanţă necesitatea următoarelor măsuri propuse de Directorul Serviciului de Ambulanţă a Municipiului Bucureşti şi Ilfov:
Forţele şi mijloacele existente pe teritoriul Municipiului Bucureşti pot face faţă intervenţiei medicale în caz de cutremur cu următoarele precizări: se vor suplimenta echipele operatorii chirurgicale şi ortopedice de la Spitalele de Urgenţă, pentru a putea face faţă numărului de operaţii din primele 24 de ore, se vor suplimenta paturile în secţiile de ATI şi ortopedie, pentru a se reduce nevoia de evacuare secundară a victimelor care nu pot fi internate din lipsă de locuri.
Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă aprobă măsurile propuse şi trece la materializarea acestora.
– 06:00 – Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă este informat de grupa operativă că a început amplasarea şi dotarea taberelor de sinistraţi.
– 07:30 – Directorul Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti prezintă Comitetului Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă analiza privind costul estimativ al spitalizării victimelor seismului, al transportului victimelor cu autosanitarele şi necesarul preliminar de materiale sanitare, produse biologice, materiale de pansament şi imobilizare necesare pe timpul intervenţiei prespitaliceşti:
Capacitatea de spitalizare, de transport şi numărul de autosanitare necesare pentru evacuarea secundară pe sectoarele Municipiului Bucureşti şi Jud. Ilfov:
Sectorul Capacitatea de spitalizare pe oră
Capacitatea de transport pe oră
Număr de autosanitare transport secundar
Durata transport
secundar
/ore
SECTOR 1 20
43
5
5
SECTOR 2 16
320
25
6
SECTOR 3 27
13
13
16
SECTOR 4 18
56
15
10
SECTOR 5 36
66
21
4
SECTOR 6 47
66
20
8
ILFOV 9
4
6
17
Total 24.7
81.1
105
9.4
Durata totală de spitalizare şi costurile spitalizării şi a transportului pe spitalele şi pe sectoarele Municipiului Bucureşti şi Jud. Ilfov:
Spitalul şi zona arondată Durata totală de spitalizare/zile
Costul total al transportului/lei
Costul total al spitalizării/lei
SECTOR 1 3683.2
137619
1274756
SECTOR 2 5854.5
217132.2
2026242
SECTOR 3 5789.2
238639.6
2003642
SECTOR 4 4451.5
182132.8
1540664
SECTOR 5 4223.9
172958.2
1461892
SECTOR 6 5312
217811.8
1838483
ILFOV 813.8
34263.9
281656.2
Total 30128.1
1200558
10427335
Comitetul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă hotărăşte solicitarea fondurilor necesare de la Comitetul Naţional (din fondurile special alocate pentru dezastre), în vederea acoperirii cheltuielilor medicale.
La terminarea intervenţiei medicale, Directorul Direcţiei de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti va prezenta analiza detaliată a impactului seismului produs asupra sănătăţii publice şi asupra facilităţilor medicale judeţene.
DCNews lansează un demers jurnalistic fără precedent, prin care încearcă să atragă atenția instituțiilor statului asupra urmărilor pe care le-ar avea un cutremur puternic resimțit în București. DCNews solicită Guvernului, Președinției și CSAT să recunoască situația din Capitală drept o problemă de siguranță națională și să ia măsuri urgente pentru a evita ca un seism major să producă mii de victime în București și să afecteze zeci de anidezvoltarea Capitalei.
Un raport științific publicat în 2013 anticipează un număr de 22.159 victime la nivel național, la următorul seism de peste 7 pe scara Richter. Probabilitatea ca acesta să se producă în următorii doi ani este de 80%. Calculele sunt făcute pentru un seism de 7,2 grade, produs la ora 2 noaptea. Specialiștii avertizează, însă, că sunt mari șanse ca un cutremur major să aibă o intensitate de 8 grade în București.
O simulare a efectelor unui astfel de seism, de 8 grade pe scara Richter, realizată de ISU, arată că în Capitală s-ar înregistra după cutremur 8.786 de răniți, 1.723 de încarcerați și 1.387 de persoane decedate.
Aceste calcule sunt făcute în baza experienței din 1977. Din păcate, situația s-a deteriorat de la precedentul dezastru. Clădirile cu risc seismic care au supraviețuit cutremurului din 1977 nu au fost consolidate, ci degradate de trecerea timpului și de seismele de mică intensitate care se petrec cu regularitate. Numărul spațiilor publice aflate în clădiri neconsolidate a crescut. Numărul autovehiculelor s-a multiplicat de zece ori, din 1977 până în prezent.
Orașul va fi blocat după seism. Intervenția, imposibilă
Comportamentul cetățenilor, care se refugiază în mașini sau se duc la rude, după momentul zero al dezastrului, va determina blocarea totală a traficului în zona centrală, cea mai afectată de prăbușirea imobilelor. Ca urmare, operațiunile de căutare și salvare vor fi întârziate ore în șir, ceea ce va spori numărul victimelor. În plus, simularea este făcută pornind de la premiza că se respectă normativele de dotare ale spitalelor. În realitate, stocul de medicamente și materiale sanitatare pentru situații de urgență este insuficient sau absent. Depozitele nu vor putea aproviziona spitalele, din cauza problemelor de transport și de infrastructură. De asemenea, simularea nu a luat în calcul alte situații extreme, care ar crește numărul victimelor: ger puternic și viscol, în noaptea producerii seismului sau o epidemie/pandemie de gripă, care aglomerează spitalele în săptămâna cutremurului.
În aceste condiții, un studiu realizat de Direcția de Sănătate publică a Municipiului București arată că dacă în primele 48 de ore de după seism nu va începe intervenţia de căutare salvare pentru cele aprox 1.500 de victime prinse în dărâmături, acestea riscă să decedeze.
Violențe la serviciile de medicină legală
Serviciile de medicină legală nu sunt pregătite să facă față unui cataclism major. Mii de victime vor fi transportate la IML sau la morga spitalelor, într-un interval de trei-patru zile. În București nu există condiții pentru depozitarea cadavrelor. Lipsesc nu doar frigiderele, ci și sacii de plastic, în cazul unui seism care va devasta Capitala.
Numărul morților a fost mai mic în timpul Revoluției, iar în decembrie 1989 identificarea cadavrelor nu ridica mari probleme. După cutremur, legiștii vor trebui să stabilească identitatea a mii de persoane strivite de dărâmături, proces care poate dura câteva săptămâni. În acest timp, rudele victimelor vor asedia IML și spitalele care triază cadavrele, exercitând presiuni psihologice infernale asupra medicilor. Tensiunea socială poate duce la acte de violență, mai ales că nu există reguli de comunicare și nici specialiști care să gestioneze relația cu familiile afectate.
Procesele pentru despăgubiri și drepturi de succesiune se vor întinde pe zeci de ani
Centrul Capitalei va rămâne în ruine zeci de ani, până vor fi soluționate miile de procese de succesiune și litigiile de proprietate, pentru sutele de apartamentele din blocurile afectate de seism. Probabil, va fi nevoie de o lege specială, prin care statul să intervină și să preia terenurile în litigiu, urmând apoi să-i despăgubească pe proprietari. Ca de obicei, daunele vor fi imense, iar bugetul va fi păgubit. În cazul neimplicării statului, orașul va arăta zeci de ani ca după bombardament.
Problema despăgubirii familiilor celor uciși va genera alte mii de procese. Cei care vor fi surprinși de dărâmături în restaurante, săli de spectacol, farmacii sau magazine vor solicita daune de la firmele implicate, iar acestea de la proprietari. În cazul blocurilor cu mai mulți proprietari, cei care au solicitat consolidarea vor da vina pe cei care au refuzat-o, sau pe stat, care a naționalizat clădirile și le-a retrocedat într-o stare precară. Bugetul public va fi obligat să suporte, până la urmă daunele, fiindcă autoritățile au permis desfășurarea unor activități comerciale în clădiri cu risc seismic.
Cuantumul despăgubirilor va fi imen, dacă ne gândim că pentru un simplu caz de malpraxis, instanțele impun plata unor daune de circa 500.000 de euro.
Statul refuză să acționeze înainte de producerea catastrofei umanitare
Dacă tot statul va plăti, și va fi obligat să naționalizeze terenuri, pentru a nu bloca zeci de ani reconstrucția, se pune întrebarea de ce nu intervine înainte ca o tragedie națională să se producă?
De ce nu este recunoscută situația din Capitală drept o problemă de siguranță națională, care să merite atenția CSAT? De ce nu este discutată legea pentru accelerarea consolidării imobilelor, depusă la Cameră din 2013? De ce așteaptă impasibile autoritățile să fie uciși mii de oameni, generând un cataclism social și o traumă majoră la nivelul mentalului colectiv, care va afecta națiunea pe termen lung?
Prin prezentul demers jurnalistic, DCNews sesizează atât Guvernul, cât și Președinția asupra riscurilor unui seism major în zona Vrancea. Nici sutele de parlamentari, nici Traian Băsescu, nici Victor Ponta nu vor putea spune că n-au știut de riscul unui dezastru umanitar de proporții.
Iată un scurt rezumat al situației actuale:
– Clădirile cu risc major de prăbușire la cutremur nu au fost integral identificate. Experții estimează că numărul clădirilor care riscă prăbușirea este de două ori mai mare decât al celor identificate prin ”bulină”.
– În multe clădiri ”cu bulină” funcționează teatre, cinematografe, restaurante, farmacii, școli, magazine, sau sedii de firme. Dacă seismul se produce în timpul orelor de program, numărul victimelor explodează.
– Pietonii sau automobiliștii vor fi surprinși sub dărâmături.
– Infrastructura va fi distrusă pe axa centrală a orașului, în Capitală.
– O inițiativă legislativă prin care se acordă ajutor la consolidare și se interzice funcționarea spațiilor publice în clădiri neconsolidate este ignorată în Parlament.
– Guvernul a ”uitat” în sertar Ordonanța de Urgență prin care interzicea activitatea firmelor în clădiri neconsolidate și prin care începea să finanțeze consolidarea.
– Programe europene nu sunt accesate pentru consolidări.
– Stocurile de urgență ale spitalelor nu sunt verificate. Chiar dacă se vor aloca bani pentru medicamente și materiale sanitare, vor ajunge cu întârziere la victime.
– Exercițiile de alarmare nu antrenează și șoferii, care se vor repezi în trafic generând ambuteiaje, după seism.
– Serviciul de medicină legală nu este pregătit pentru conservarea cadavrelor și identificarea unui număr atât de mare de victime.
– Nu sunt pregătite suportul psihologic și nici înmormântarea demnă a victimelor.
– După catastrofă vor urma mii de procese pentru despăgubiri, iar litigiile vor bloca restaurarea centrului orașului.
Pentru realizarea acestui articol au fost realizate interviuri cu prof. Dr. Nicolae Steiner și prof. dr. Dan Mănăstireanu, experți internaționali în Medicina de Dezastru, prof. dr. Alexandru Rafila, epidemiolog, prof. Adrian Lungu, expert în siguranța structurilor, și au fost consultate studiile prof. Mănăstirea și Steiner, și ing. Andriciuc Radu, comisar ISU.
- CUTREMURUL DIN 4 MARTIE 1977 (video “In premiera”, TVR, plus alte marturii)
- Seismologul Mircea Radulian: AM INTRAT INTR-O PERIOADA DE CUTREMURE MARI
- Din nou DESPRE CUTREMUR. Seismologul Dan Rau: “nu trebuie sa mire pe nimeni DACA VINE UN SEISM PUTERNIC” (VIDEO)
- SEISME FARA PRECEDENT AMENINTA EUROPA. Romania este pe harta de RISC MAXIM
1) Se omite un lucru IMPORTANT: multi bucuresteni si-au ‘modificat apartamentele’, concret au distrus ziduri dintre camere – pt a le amenaja dupa modele arhitecturale occidentale. Evident ca a fost vorba si de structuri de rezistenta. GRAV ESTE CA SUNT APARTAMENTE LA ETAJELE 2 – 3 pt blocuri cu 9 etaje.
ESTE FOATE NECESARA O ANCHETA LA NIVELUL MUNICIPIULUI BUCURESTI CU TOATE MODIFICARILE CARE AU IMPLICAT DISTRUGERI DE ZIDURI DESPARTITOARE.
NU STIU SA EXISTE BLOC IN BUCURESTI CARE SA NU FI SUPORTAT ASEMENEA MODIFICARI !
2) Nimeni nu a mai verificat la blocurile construite dupa 890, standartele de calitate, materialele folosite. Inainte de 90, existau laboratoare la care se analiza compozitia betonului folosit – sa nu se puna nisip in loc de ciment.
Fac toate firmele private asa ceva ?
iar bucurestiul nu este singular, aceias soarta vor avea si alte orase mari din tara