Sinod in Grecia: intre tentatiile autoritariste ale Patriarhului Bartolomeu si dialogul cu catolicii

12-10-2009 9 minute Sublinieri

sinod-grecia

UPDATEAzi, 15/10/2009, conform unui comunicat de presă al şedinţei de azi a Ierarhiei, Sfântul Sinod al Bisericii Greciei a abordat tema participării Bisericii Greciei la Dialoguri. Comunicatul de presă spune: „Sfântul Sinod al Ierarhiei îşi va continua lucrările astăzi după-amiază la orele 17.30, pentru a studia tema participării Bisericii noastre la dialogurile inter-ortodoxe şi inter-creştine. Preşedintele şi membri Comisiei Sinodale pentru teme inter-ortodoxe şi inter-creştine vor aduce la cunoştinţă Ierarhiei cele referitoare la această temă.” Vom reveni cu detalii.

12.10.2009

ASTĂZI S-A ÎNTRUNIT SINODUL BISERICII ORTODOXE A GRECIEI

Sinodul Ierarhiei Bisericii Greciei se întruneşte astăzi. Între temele care au fost date publicităţii printr-un comunicat de ştiri tematic nu este cuprinsă nici o dezbatere despre reprezentanţa Bisericii Greciei la Dialogul dintre ortodocşi şi catolici în Cipru, nici tema răspunsului către Patriarhul Ecumenic referitor la „Mărturisirea de Credinţă împotriva ecumenismului”. Cu toate acestea, ambele teme se aşteaptă a fi expuse Ierarhiei pentru că evoluţiile nu mai permit tăcerea în jurul celor două chestiuni legate între ele. Poporul credincios aşteaptă o poziţie clară şi lipsită de echivoc din partea episcopilor săi în chestiunile dialogului cu romano-catolicii şi la intervenţia provocatoare a patriarhului Bartolomeu referitoare la „Mărturisirea de Credinţă împotriva ecumenismului”. Miile de semnatari ai „Mărturisirii de Credinţă…” şi mulţi alţii împreună cu ei aşteptăm să auzim glasurile ierarhilor luptători şi să vedem Ierarhia unită pentru a trata aceste teme ale credinţei printr-un cuvânt patristic şi lipsit de spirit servil faţă de ecumeniştii din Fanar (Constantinopol).

Ca teologi aşteptăm – chiar dacă nu se pare că se va dezbate o astfel de problemă – ca Ierarhia să se ocupe şi de tema predării religiei în şcoală, cerând clar retragerea enciclicelor lui Stelianidis şi păstrarea caracterului ortodox patristic al orelor de religie. Administraţia noului guvern a exprimat în trecut multe opinii duşmănoase referitoare la ora noastră de religie. Aşadar este necesar ca dintru început să primească un mesaj puternic despre faptul că Biserica Administrativă priveghează şi nu va mai permite de acum încolo o degradare mai mare a orelor de religie şi a caracterului creştin al educaţiei noastre.

Începem săptămâna cu atenţia tuturor îndreptată spre hotărârile ierarhilor noştri. De aceea este necesară şi rugăciunea fiecăruia dintre noi, ca Dumnezeu să-i lumineze pe ierarhii noştri să ia hotărâri ortodoxe, lipsite de echivoc şi clare.

(traducere din greacă: ierom. Fotie; sursa: http://thriskeftika.blogspot.com)

04.10.2009

***

6b162a994d

„SANCTITATE, CARE HOTĂRÂRE PANORTODOXĂ?”

A fost publicată Scrisoarea Patriarhului Ecumenic adresată arhiepiscopului Atenei, scrisoare în care patriarhul protestează energic pentru redactarea şi punerea în circulaţie a „Mărturisirii de Credinţă împotriva ecumenismului”, care a fost semnată de o mulţime de laici şi de clerici şi de anumiţi arhierei. Sanctitatea Sa nu se referă la „Mărturisire”, dar îi consideră vinovaţi pe redactori şi pe semnatari, pentru că:

1. În „Mărturisire” se menţionează, potrivit patriarhului ecumenic, că „toţi cei ce întreţin legături cu eterodocşii… se aşează pe ei înşişi automat în afara Bisericii”.

2. Toţi aceia care refuză dialogul intercreştin se opun „hotărârilor sinodale ale tuturor Bisericilor Ortodoxe fără excepţie, incluzându-se aici şi Preasfânta Voastră Biserică a Greciei, cum este hotărârea unanimă a celei de-a III – a Conferinţe Panortodoxe Presinodale (1986)”.

A. Însă:

1. Textul „Mărturisirii” nu spune nicăieri că sunt demni de osândă „toţi cei care întreţin legături cu eterodocşii”, ci toţi aceia care acceptă şi care propovăduiesc cu fapta şi cu cuvântul „panerezia” – conform părintelui Iustin Popovici – ecumenismului! De asemenea, „Mărturisirea” nicăieri nu spune că ecumeniştii „se aşează pe ei înşişi automat în afara Bisericii”, cum menţionează patriarhul în scrisoarea sa! De altfel, redactorii „Mărturisirii”, ca teologi de vocaţie cunosc foarte bine că nu se poate concepe o ieşire din Biserică în mod automat”! „Mărturisirea” menţionează textual: „aşezându-se în esenţă pe ei înşişi în afara Bisericii” (paragraful 8). Uriaşa diferenţa intre „automat” şi „în esenţă”!

2. Patriarhul ecumenic menţionează că „legăturile cu eterodocşii au fost aprobate prin hotărâri sinodale de către toate Bisericile Ortodoxe” şi în consecinţă toţi câţi critică cele ce au loc în cadrul dialogului se opun hotărârilor panortodoxe!

Să ni se permită – cu tot respectul nostru faţă de Patriarhul Neamului – să întrebăm şi în mod public, deoarece factorii de resort ai Tronului nu răspund la toate scrisorile:

a. Care „hotărâre panortodoxă” a anulat Enciclica Sinodului Patriarhiei Ecumenice despre patriarhul Athenagora prin care se condamna fără echivoc rugăciunile în comun drept „contrare Sfintelor Canoane şi întinând sensibilitatea mărturisitoare a ortodocşilor”? Este conform cu această Enciclică a Sfântului Sinod al Patriarhiei comportamentul actual al unora pe tema rugăciunilor în comun?

b. Care „hotărâre panortodoxă” a îngăduit papei nu doar să fie prezent, ci îmbrăcat în veşmintele sale să ia parte aproape activ la Dumnezeiasca Liturghie patriarhală?

VATICAN POPEc. Care „hotărâre panortodoxă” l-a mandatat pe patriarhul ecumenic să schimbe sărutul liturgic cu papa în timpul Dumnezeieştii Liturghii din ziua sărbătorii Tronului în 2006?

d. Care „hotărâre panortodoxă” a dat permisiunea papei să se roage din partea clerului ortodox cu rugăciunea „Tatăl nostru” la Dumnezeiasca Liturghie în Catedrala Patriarhală?

e. Care „hotărâre panortodoxă” a cedat papei Tronul Catedralei Patriarhale pentru a proclama „cu capul descoperit” primatul papal? Din tronul Sfinţilor Alexandru, Grigorie, Ioan Gură de Aur, Fotie, Filotei să se propovăduiască rătăcirea! Nu este aceasta o profanare?

f. Care „hotărâre panortodoxă” a hotărât să fie lăudat cu imne papa care persistă în erezie drept „cinstit păstor şi întâistătător” şi mai mult în Catedrala Patriarhală şi în prezenţa patriarhului?

g. Care „hotărâre panortodoxă” a permis să fie lăudat în imne de către Biserica de Prim-Tron a Constantinopolului erezia papismului drept „cinstită Biserică, Scaunul lui Petru” şi mai mult în Catedrala Patriarhală şi în prezenţa patriarhului?

h. Care „hotărâre panortodoxă” a anulat cele 16 Sfinte Canoane (ale Sfinţilor Părinţi, ale Sinoadelor Ecumenice şi Locale), a hotărât că se permit în continuare rugăciunile în comun cu ereticii şi că nu mai constituie o abatere canonică?

i. Care „hotărâre panortodoxă” a aprobat alcătuirea unui regulament pentru rugăciunea în comun numită „confesională” sau „inter-confesională” în cadrul întâlnirilor Consiliului Mondial al Bisericilor?

j. Care „hotărâre panortodoxă” a salutat provocatorul text al celei de-a IX – a Adunări Generale a Consiliului Mondial al Bisericilor în Porto Alegre (2006), conform căruia „fiecare biserică (din cele 340 de grupări protestante ale Consiliului Mondial al Bisericilor) este Biserică Universală, dar nu în integralitatea ei. Fiecare biserică îşi împlineşte universalitatea atunci când este în comuniune cu celelalte biserici”! De asemenea, în acelaşi text s-a recunoscut ipostasul eclezial (fiinţa bisericească) tuturor „Bisericilor” eretice protestante din cadrul Consiliului Mondial al Bisericilor şi a fost acceptat că mulţimea ereziilor şi rătăcirilor lor sunt „modalităţi diferite de formulare ale aceleiaşi credinţe” şi „diversitate a harismelor Sfântului Duh”! Este posibil să existe vreo aprobare panortodoxă pentru aceste blasfemii?…

k. Care „hotărâre panortodoxă” l-a mandatat pe patriarhul ecumenic să ofere un Sfânt Potir arhiepiscopului greco-catolic al Atenei? Nu a fost condamnată uniaţia în mod echivoc în „hotărârile sinodale ale tuturor Bisericilor Ortodoxe fără excepţie, …după cum este hotărârea unanimă a celei de-a treia Conferinţe Panortodoxe Presinodale (1986)”? De ce sunt dispreţuite atât de sfidător hotărârile panortodoxe unanime care condamnă categoric uniaţia? De ce această utilizare selectivă a „hotărârilor panortodoxe”?

În plus:

i. Nu s-a gândit patriarhul nostru că acest Sfânt Potir pe care l-a oferit ca dar arhiepiscopului greco-catolic este un potir amar pentru Biserica Greciei, dar şi pentru celelalte Biserici Ortodoxe care încă şi astăzi suspină din cauza uneltirilor greco-catolicilor? Cum vor înţelege această acţiune a patriarhului nostru fraţii noştri din Europa Răsăriteană, dar şi din Orientul Mijlociu care au pătimit şi încă pătimesc cumplit din cauza uniaţiei? Acest gest nu constituie o provocare la adresa unităţii panortodoxe?

î. Cum s-ar fi simţit patriarhul nostru dacă arhiepiscopul Atenei ar fi oferit un Sfânt Potir lui papa-Evthim[1]?! (Iertare pentru duritatea cuvântului!)

Şi aceste întrebări nu au sfârşit…dar nici răspunsuri…

Aceste puţine cuvinte să fie pentru a înceta justificarea despre aşa-numitele „hotărâri panortodoxe”! Măcar de-ar respeca şi de-ar păzi astăzi cei care sunt protagonişti în dialog toate hotărârile panortodoxe! Însă toate, nu selectiv! Pentru că niciodată şi niciun sinod panortodox nu a denaturat eclesiologia ortodoxă, nu a desfiinţat Sfintele Canoane consfinţite de cele trei Sinoade Ecumenice şi nu a dat nimănui dreptul de a încălca Predania şi rânduiala Bisericii, cum de multe ori se întâmplă astăzi în spaţiul ecumenic. Dacă s-ar fi întâmplat asta vreodată, atunci, oricare Sinod – chiar şi „panortodox” – s-ar fi autodizolvat şi s-ar fi transformat într-un „sinedriu al nelegiuiţilor” şi „sinagogă a celor ce viclenesc”. De altfel „ecumenicitatea” sau „tâlhăria” unui sinod nu este determinată de numărul şi de reprezentanţa celor ce participă, ci mai întâi de toate de hotărârile acestuia!

B. În consecinţă, toţi aceia care îi condamnă pe cei ce critică cele ale dialogurilor că ar fi – chipurile – împotriva dialogului, dacă nu calomniază şi ei, pervertind în mod conştient realitatea, fac o foarte mare greşeală!

Pentru că, NU! NU SUNTEM ÎMPOTRIVA DIALOGULUI! Nu există ortodox care să nege dialogul. Pentru că cel dintâi însuşi Hristosul nostru a dialogat cu păcătoşii. Dar, să fim atenţi, însuşi Hristosul nostru este Cel care în acelaşi timp a şi refuzat dialogul. A refuzat să dialogheze cu toate că a fost provocat. A refuzat să dialogheze cu Pilat, cu arhiereii marelui sinedriu şi cu regele Irod!

Suntem de acord deci cu dialogul, precum şi Domnul nostru! Însă ne opunem dialogului, precum însuşi Domnul nostru, atunci când nu sunt îndeplinite anumite condiţii clar definite de către Predania Bisericii. Aşadar suntem împotriva dialogului ca „joc fără rost”, conform plângerii formulate de Arhiepiscopul Stelian al Australiei – care a fost co-preşedinte (al Comisiei Mixte de Dialog) timp de 20 de ani – despre cum se desfăşoară acesta astăzi. Menţionez doar trei puncte:

1. Sfidarea sistematică a Predaniei bisericeşti prin rugăciunile în comun din ce în ce mai dezvoltate şi mai răspândite! Am depăşit simplele rugăciuni în comun şi mergem cu toată viteza spre co-liturghisiri – pentru moment nedepline (imperfecte)… şi ceea ce este cel mai rău: încercăm să impunem nelegiuirea noastră ca pe o lege a lui Dumnezeu (A se vedea opinia lui Feida despre rugăciunile în comun)!

2. Unii „profesionişti” (conform profesorului Veltsi) ai dialogului hotărăsc fără poporul lui Dumnezeu (laici şi clerici), şi chiar şi în lipsa Sinoadelor Bisericilor Autocefale.

De pildă: Şase Biserici Autocefale, adică aproape jumătate din Ortodoxie (!) (Patriarhia Ierusalimului, Biserica Serbiei, a Bulgariei, a Georgiei, a Greciei, a Cehiei şi Slovaciei) nu au participat, iar în sinod au şi condamnat textul înţelegerii de la Balamand (a VII – a întâlnire a Comisiei Mixte – 1993) ca inadmisibilă din punct de vedere ortodox, străină de Predania ortodoxă şi contrară hotărârilor Conferinţelor Panortodoxe (vezi Scrisoarea din 08.12.1994 a Sfântului Sinod al Bisericii Greciei către Patriarhul Bartolomeu)! Şi cu toate acestea nu s-a sinchisit nimeni dintre „profesionişti”, iar dialogul continuă, cu urmarea că reprezentanţii ortodocşi consideră acest text valid şi bază de dezbatere în demersul dialogului! Acest comportament arată respect faţă de Sinoadele celor şase Biserici Autocefale? Sau acest comportament arată respect faţă de unitatea panortodoxă?!

3. În hotărârile panortodoxe se condamnă în mod repetat uniaţia. Şi totuşi la dialog participă şi … greco-catolicii! Unde este aşadar respectul faţă de hotărârile panortodoxe în cadrul dialogului, aşa cum se desfăşoară el astăzi?

Prin urmare cine dispreţuieşte hotărârile panortodoxe? Cei care exercită o critică pe motiv teologic sau cei care participă la „jocul fără rost”?

C. Unii au protestat deoarece, precum spuneau, „Mărturisirea de credinţă” îi…”dezbisericeşte” («εξωεκκλησιάζει», îi scoate în afara Bisericii)!

Dar să fim cu multă luare aminte toţi:

1. Nimeni să nu se neliniştească, să nu se tulbure, deoarece nimeni nu se „dezbisericeşte” printr-o semnătură! Oricâte semnături am aduna şi ale laicilor, şi ale clericilor, şi ale arhiereilor!

2. Nimeni însă să nu se liniştească că prin semnăturile sale -chipurile – ar putea să-i „dezbisericească” pe alţii şi astfel să scape de protestele lor! Orice reducere la tăcere a celuilalt punct de vedere nu poate fi acceptabilă azi nici în Biserică, nici în societatea noastră!

3. Fiecare dintre noi însă să privegheze, deoarece există pericolul de a se „dezbiserici” singur, nu „în mod automat” (!), ci „în esenţă”, din cauza cuvintelor şi a comportamentului său. Oficializarea „dezbisericirii” poate să întârzie sau chiar să nu fie exprimată în această viaţă! În cealaltă viaţă însă ce se va întâmpla?

maximusconfessorsain5641-big

Să nu uităm cazul Sfântului Maxim Mărturisitorul: un simplu monah a luptat pentru credinţă şi pentru predania Bisericii noastre cu aproape întreaga pentarhie (patriarhii Romei, Constantinopolului, Alexandriei şi Antiohiei), cu „Biserica” „oficială”, care căzuse în erezie! Niciunul nu a fost „dezbisericit”. Din contră, pe el l-au „dezbisericit” puternicii patriarhi ai lumii şi alţii şi a murit exilat! Dar după moartea lui vine Sinodul al VI – lea Ecumenic şi se întemeiază pe teologia simplului monah Maxim şi dă dreptate simplului monah Maxim şi cateriseşte, condamnă şi anatematizează ca eretici ŞAPTE PATRIARHI şi alţi episcopi!

Pentru istorie au fost condamnaţi:

Honoriu, papă al Romei!

Patru patriarhi ecumenici ai Constantinopolului: Serghie, Pir, Pavel al II – lea şi Petru!

Patriarhul Alexandriei Kir!

Patriarhul Antiohiei Macarie!

Episcopii Ştefan Polihronie şi Constantin!

D. La sfârşitul scrisorii sale, patriarhul ecumenic cere arhiepiscopului Atenei şi „respectabilei Ierarhii din jurul său ca în cel mai scurt timp posibil să ia o poziţie în mod oficial faţă de aşa-numita „Mărturisire de Credinţă” şi faţă de clericii care au semnat-o”!

Este de-a dreptul uimitor: De ce patriarhul ecumenic şi Sinodul din jurul său cer de la Biserica Greciei să ia o poziţie şi nu au luat-o ei înşişi „faţă de clericii care au semnat”, după cum s-a şi întâmplat mai demult cu pururea pomenitul Hristodulos? Ar fi evitat în felul acesta posibile probleme de unitate în interiorul Ierarhiei noastre!

Fără îndoială este foarte trist ca un Părinte să întâmpine neliniştea copiilor săi printr-o acţiune duşmănoasă şi să stea „împotriva…clericilor”, adică a copiilor săi! Foarte trist este ca Părintele să fie protagonistul dialogului în afara casei, cu toţi vecinii, cu cei de aproape şi cu cei de departe, şi să refuze sistematic să discute cu copiii săi rezervele lor justificate sau chiar nejustificate!

Este foarte trist să întreţină „Dialogul Teologic” cu eterodocşii şi să refuze să dialogheze teologic cu co-slujitorii Săi de aceeaşi credinţă în Trupul lui Hristos!

Este foarte trist să ceară luarea de măsuri „împotriva” copiilor săi – şi oare ce măsuri? Oare ale cenzurii prestabilite şi a reducerii la tăcere a celuilalt punct de vedere? Unde ne aflăm!?

Însă, vai acelui Părinte care dispreţuieşte strigătul de durere (agonie) al copiilor săi. El însuşi îşi zdruncină în conştiinţa sa autoritatea paternă. Şi să nu ne scape faptul că autoritatea paternă nu se impune prin reducerea la tăcere a criticii, ci este insuflată chiar şi copiilor „fără orânduială, obraznici”. Dacă lucrul acesta este valabil în paternitatea biologică, cu atât mai mult are aplicabilitate în cea duhovnicească!

Însă să fie tuturor foarte clar, că arhiereii, athoniţii şi ceilalţi egumeni cu obştile lor şi alţi clerici şi monahi şi laici din multe Biserici Ortodoxe care înaintea lui Dumnezeu şi a conştiinţei noastre, semnând „Mărturisirea de Credinţă împotriva ecumenismului” ne exprimăm durerea şi dezacordul faţă de dispreţul sistematic al Predaniei noastre duhovniceşti care are loc în spaţiul ecumenist, suntem şi vom rămâne membri ai Bisericii noastre orice s-ar întâmpla! Chiar şi dacă Părinţii noştri ne produc amărăciune şi ne refuză paternitatea prin comportamentul lor, vom rămâne mădulare ale Bisericii noastre Ortodoxe!

Patra, 06.10.2009

Părintele A.K.G.

(traducere din greacă: ierom. Fotie; sursa: http://thriskeftika.blogspot.com)

[1] În 1921 Mustafa Kemal a încercat să creeze o schismă în interiorul Marii Biserici a Constantinopolului, întemeind ceea ce avea să numească fără ruşine „patriarhia turc-ortodoxă”. Încercarea a eşuat, pentru că nici un episcop nu a acceptat rolul de patriarh, iar conducerea turcă s-a văzut obligată să apeleze la un simplu preot (în greceşte παπά) cu numele de ΕΥΘΥΜΗΣ (Eftimie), care a fost întronizat, dar nu a reuşit să adune credincioşi în jurul său (n.tr.).

pope_divine_love_3TEOLOGUL IOANNIS TATSIS: UN DIALOG NEORTODOX AL ORTODOCŞILOR CU CATOLICII

În câteva zile se va întruni în Cipru Comisia Mixtă pentru Dialog Teologic dintre ortodocşi şi romano-catolici. Din nefericire, membrii ortodocşi ai Comisiei merg la dialog fără a fi întrunit condiţiile necesare:

1. Dialogul avansează fără ca mai înainte să fi avut loc corectarea multor puncte problematice din textele care au fost semnate în comun până acum şi conţin teze deviante de la teologia ortodoxă.

2. La dialog nu sunt reprezentate toate Bisericile Ortodoxe, de vreme ce Biserica Bulgariei printr-o hotărâre sinodală nu va participa la lucrările Comisiei din Cipru.

3. Membrii ortodocşi ai Comisiei nu au băgat în seamă neliniştea a cca 6.000 (numărul a crescut foarte mult din data scrierii articolului, astăzi ridicându-se la peste 8.600) de clerici şi laici care au semnat „Mărturisirea de Credinţă împotriva ecumenismului”.

4. În sfârşit, au tratat cu indiferenţă şi semnalele foarte serioase ridicate de profesorul Dimitrios Tselenghidis care prin scrisorile sale către Sinoadele Locale şi Sfântul Munte accentuează că „Dezbaterea teologică programată…. este din punct de vedere metodologic grăbită şi în esenţă prematură. Şi lucrul acesta deoarece, conform deontologiei teologice patristice, va trebui să anticipeze numaidecât dezbaterea teologică despre diferenţa de bază dintre noi şi romano-catolici în ceea ce priveşte dogma, şi în mod deosebit, în ceea ce priveşte Filioque-le, infailibilitatea şi harul creat, pe care în mod greşit (catolicii) continuă să le susţină (Scrisoare către Sfântul Sinod al Bisericii Greciei, 10.09.2009)

Dialogul dintre ortodocşi şi catolici se va desfăşura într-un mod neortodox. Astfel textul care va fi semnat de ambele părţi nu poate să aibă nicio autoritate pentru Biserica Ortodoxă, nici să exprime Teologia şi Credinţa Ortodoxă.

(traducere din greacă de ierom. Fotie; sursa: Ορθόδοξος Τύπος, 9/10/2009)


Categorii

Ecumenism, Ierarhi greci, Patriarhul ecumenic Bartolomeu, Traduceri

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

17 Commentarii la “Sinod in Grecia: intre tentatiile autoritariste ale Patriarhului Bartolomeu si dialogul cu catolicii

  1. Chiar nimeni nu vede ca la nivel mondial nu se mai tine cont de parerea maselor?!!! Marsul noii ordini mondiale este implacabil. Totul este elitist si nedemocratic. Dictatura legitimitatii formale se impune peste legitimitatea fondului ca un val negru, incercind sa-l dizolve. Dar sa nu desnadajduim: Hristos este capul Bisericii, iar nu ierokratia sau cei care stau in spatele ei.
    Doamne ajuta!

  2. Dureroase lucruri se intampla cu sfanta noastra credinta ortodoxa. Doamne Tu, te rog nu ne lasa in momente atat de crancene, lumineaza mintile celor care ar trebui sa ne pazeasca de vrajmasi catolici!

    Doamne, invata-ma sa-Ti cunosc marirea si bunatatea. Da-mi inima curata si lesne iertatoare si cainta pentru supararile ce-am facut altora. Fa sa am dragoste crestineasca si sa pot rabda cu pace toate necazurile ce-mi vin din partea lor, facand porunca Ta. Ma fagaduiesc sa nu mai fac rau celor ce-mi fac rau,- pe cel ce ma blesteama, il voi binecuvanta. De va flamanzi vrajmasul, ii voi da paine,- iar de va inseta, il voi adapa. De va cadea, il voi ridica si de se va rataci, il voi povatui

  3. Să ne rugăm Domnului,Maicii Sale şi tuturor Sfinţilor care au suferit pentru apărarea credinţei noastre strămoşeşti, să lumineze minţile întâistătătorilor Bisericii noastre Ortodoxe în acest dialog neortodox.

  4. Pe mine nu ma poate”dezbiserici” nimeni.Nimeni nu va scoate pe Domnul din inima mea!Sa semnam in continuare Marturisirea De Credinta poate ne va auzi şi pe noi cineva !Patriarhul protesteaza ! Dar şi noi protestam şi sântem mulţi, iar scaunul Patriarhal se sprijina pe noi!Şi iar revin la Proorocul Isaia “urechi vor avea şi nu vor auzi,ochi vor avea şi nu vor pricepe ,că acest popor Ma iubeşte cu buzele şi cu limba ,dar inima lor este departe de Mine”

  5. Sinodul Greciei va dezbate în timp util despre dialogul cu catolicii?

    Ieri s-au deschis lucrările Sinodului Ierarhiei Bisericii Greciei. Arhiepiscopul în cuvântul de început nu s-a referit deloc nici la tema dialogului cu catolicii şi la întâlnirea Comisiei Mixte de Dialog în Cipru, nici la scrisoarea Patriarhului Bartolomeu referitoare la „Mărturisirea de Credinţă împotriva ecumenismului”. S-a concentrat doar asupra tematicii care a fost hotărâtă cu mult timp înainte şi la referatele care au fost programate cu multe luni în urmă.

    Dacă chestiunea dialogului cu catolicii şi a întâlnirii Comisiei Mixte în Cipru nu va fi dezbătută imediat (azi sau cel târziu mâine), atunci orice dezbatere va fi fără sens şi mai ales după sărbătoare. Şi aceasta pentru că limitele de timp deja au expirat. Comisia Mixtă se întruneşte în Cipru în vinerea aceasta, pe 16 octombrie, şi dacă nu se va lua imediat o nouă hotărâre, atunci Mitropolitul Hrisostomos de Messinia va fi prezent acolo ca reprezentant al Bisericii Greciei conform cu hotărârea Permanenţei Sfântului Sinod din aprilie 2009. Însă în felul acesta sunt aruncate la coşul de gunoi atât scrisorile mitropoliţilor de Pireu şi Koniţa, care au cerut ca tema să se pună imediat în atenţia Ierarhiei, cât şi scrisorile Sinaxei Clericilor şi Monahilor, a domnului Profesor Dimitrios Tselenghidis, a Arhimandritului Sarantos, a Uniunii Filo-Ortodoxe „Cosmas Flamiatos” şi a altor persoane şi uniuni.

    Dacă arhiepiscopul urmează această tactică a trecerii sub tăcere a chestiunii, aşa încât să nu schimbe nimic, iar reprezentantul Bisericii Greciei să meargă „în mod normal” în Cipru, atunci Biserica Greciei va purta o responsabilitate uriaşă pentru toate câte vor fi semnate împreună cu catolicii în Cipru.

    (traducere din greacă: ierom. Fotie; sursa: http://thriskeftika.blogspot.com/)

  6. 14.10.2009

    Nu-i interesează pe ierarhii noştri temele credinţei?

    S-a încheiat şi a treia şedinţă a Ierarhiei cu referate privind temele dreptului eclezial şi alegerea episcopilor vicari. Şi în timp ce Ierarhia îşi continuă lucrările mâine şi poimâine, deja se creează o reflectare rezonabilă referitoare la planurile Arhiepiscopului şi la poziţia ierarhilor în chestiunea dialogului cu catolicii şi a „Mărturisirii de Credinţă”. Aceste două teme, deşi sunt de mai mare importanţă decât alegerile episcopilor vicari sau citirea referatelor care poate avea loc şi mai târziu, totuşi nu s-au supus deloc spre dezbatere până în prezent.

    După cum arată toate, Arhiepiscopul nu doreşte dezbaterea despre dialogul cu catolicii, nici să deschidă subiectul despre „Mărturisirea de Credinţă împotriva ecumenismului”.

    Însă mirarea tuturor credincioşilor nevoitori este de ce ceilalţi arhierei nu intervin dinamic în şedinţele Ierarhiei pentru a se dezbate ca desăvârşită prioritate aceste două teme ale credinţei.

    Chiar dacă lucrările Ierarhiei se vor termina fără dezbaterea în jurul acestor două teme foarte importante (a dialogului cu catolicii şi a „Mărturisirii de Credinţă”), atunci, cel dintâi, Arhiepiscopul va purta profunda responsabilitate şi pe bună dreptate va fi considerat drept „complice” al patriarhului Bartolomeu în deschiderile ecumeniste. Pentru că şi tăcerea în ceasul în care este necesar glasul şi cuvântul Adevărului înseamnă complicitate.

    (traducere din greacă: ierom. Fotie; sursa: http://thriskeftika.blogspot.com)

  7. Avind in vedere ca cei care ne cuceresc sunt adeptii legitimitatii formale, este de la sine inteles ca nu ar fi convocat Sinodul Bisericii Greciei daca nu ar fi avut sub control totul astfel incit sa nu se ridice adevaratele subiecte care dor Biserica. Prin aceasta ei vor sa transmita mesajul ca tulburarile sunt facute de fanatici, iar ei, ”iubitorii pacii” nu acorda atentie acestor motive ”minore” de ”dezbinare”. Sunt maestrii ingineriilor juridice si a manevrelor de delegitimare a fondului cu ajutorul formei. Ceea ce vedem saptamina asta au planuit de sute de ani.
    La noi, cu ereticii Corneanu si Drincec, a miscat cineva in front pe timpul sinodului? NU!
    Asa va fi pretutindeni. Acesti vicleni si dusmani ai lui Dumnezeu si ai Ortodoxiei s-au infiltrat din timp in structurile de putere ale Bisericii, iar acum isi incep lucrarea. Sunt organizati si infiltrati in ascuns tocmai pentru aceste momente.
    Nu au decit sa fie noile Iude. Pe Dumnezeu nu-L vor putea invinge in veci. Doar pe cei slabi ii vor aduna in jurul lor. Ceea ce este scris se va implini in fiecare litera.

  8. Contaminarea ecumenista este veche si avansata. O multime de prieteni considera ca datorita faptului ca la catolici se sta jos, se sta cu capul descoperit,pare mai lejer, sunt mai aproape de Dumnezeu.S-au bucurat (m-am bucurat )de prezenta papei la Bucuresti…au sentimentul ca ei, catolicii sunt mai luminosi.De fapt…Abia acum cand am murit pentru viata lumeasca,mirosul tamaii si cantecul frumos al cadelnitei imi vestesc ca Domnul este cu mine.Si inca plang pentru ei, prietenii mei rataciti, si ma rog ca Domnul sa-i aduca alaturi de mine.

  9. De aceea este necesară şi rugăciunea fiecăruia dintre noi, ca Dumnezeu să-i lumineze pe ierarhii noştri să ia hotărâri ortodoxe, lipsite de echivoc şi clare.

  10. Asta e, se tin tare… Cainii latra , ursul trece…
    Este incercarea noastra a tuturor. Ceea ce se intampla ne responsabilizeaza pe toti. In aceste conditii exista pentru multi ispita ruperii, a schismei si a intovarasirii cu alti lupi in haine de oaie, care mai de care mai periculosi, deja aud de tot felul de zvonuri si fapte de acest gen.Mitropolii fantoma, episcopi cu nu stiu ce titluri, necanonici bineinteles… mai ales in strainatate, preoti aciuati cine stie de pe unde, opriti de la slujire sau chiar caterisiti pentru pricini ordinare dar care se dau prigoniti, traditionalisti, antiecumenisti, adevarati ortodocsi etc… Recunosc ca ne trebuie ceva tarie si rabdare, foarte multa rabdare, mai ales ca sinodalii de peste tot nu prea dau explicatii nici preotilor, cu atat mai putin laicilor, asa incat incertitudinea creste de la o zi la alta si cred ca unii vor ceda presiunii. Este un efect in lant, ce va iesi, Domnul stie… Insa sunt totusi episcopii nostri, trebuie sa ne rugam pentru ei si ….pentru noi

  11. Azi, 15/10/2009, conform unui comunicat de presă al şedinţei de azi a Ierarhiei, Sfântul Sinod al Bisericii Greciei a abordat tema participării Bisericii Greciei la Dialoguri. Comunicatul de presă spune: „Sfântul Sinod al Ierarhiei îşi va continua lucrările astăzi după-amiază la orele 17.30, pentru a studia tema participării Bisericii noastre la dialogurile inter-ortodoxe şi inter-creştine. Preşedintele şi membri Comisiei Sinodale pentru teme inter-ortodoxe şi inter-creştine vor aduce la cunoştinţă Ierarhiei cele referitoare la această temă. Vom reveni cu detalii.

  12. Π. Σπανός είπε…

    Όλο που θα προσθέσω για όσους έχουν ακόμα αμφιβολίες — ο πνευματικός μου στο Άγιο Όρος είναι ένας από τους πολύ πνευματικούς γέροντες και μάλιστα 3 μάρτυρες (εάν τον γνώρισα στο Όρος ο ίδιος) τον είδαν μέσα στο Άκτιστο Φως ένα βράδυ με το πρόσωπο μεταμορφωμένο. Ο ίδιος προσωπικά έχω ζήσει πολλά θαυμάσια με το Γέροντα. Και αυτός ο γέροντας που πάντα διδάσκει και ζει την Αληθεια, υπέγραψε την Ομολογία Πίστεως κατά του Οικουμενισμού.

    P. Spanos a spus:
    „Tot ce voi adăuga pentru toţi aceia care mai au încă îndoieli în prinvinţa ecumenismului: Duhovnicul meu din Sfântul Munte este unul dintre cei mai duhovniceşti stareţi, iar trei martori l-au văzut într-o seară în Lumina Necreată cu faţa transfigurată. Eu însumi am trăit personal multe lucruri minunate lângă Stareţ. Iar acest Stareţ, care întotdeauna trăieşte şi învaţă Adevărul, a semnat „Mărturisirea de Credinţă împotriva ecumenismului”.

  13. Pingback: Parohia “Sf. Nectarie Taumaturgul” – Coslada (Madrid) » Blog Archive » Sinod in Grecia: intre tentatiile autoritariste ale Patriarhului Bartolomeu si dialogul cu catolicii
  14. Preacuvioase parinte Fotie,binecuvantati!
    Domnul sa va rasplateasca pentru osteneala – si de la noi, multe multumiri pentru informatiile pe care ni le dati si de care avem atata nevoie!
    Cu dragoste crestineasca, va sarutam dreapta sifintita!

  15. Pingback: Razboi întru Cuvânt » IOANNIS TATSIS: Despre dialogul cu catolicii de la Viena
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare