actualizat | Criză puternică în MUNTENEGRU, unde guvernul a decis „naționalizarea” bunurilor BISERICII ORTODOXE locale, dependente de Serbia/ Patriarhul Ecumenic Bartolomeu susține Patriarhia Serbiei. Cum vede „ecumenicul” dialogul ortodox-catolic

31-12-2019 3 minute Sublinieri

Sursă foto: https://balkaninsight.com/2019/12/30/serbian-church-expels-montenegro-govt-officials-and-mps/

– postare actualizată pe 9 ianuarie – 

Parlamentul Muntenegrului a votat, pe 27 decembrie 2019, în ciuda protestelor vehemente ale opoziției, dar și ale credincioșilor ortodocși, atât în țară, cât și în Serbia, în fața ambasadei muntenegrene, o lege controversată care obligă toate organizațiile religioase să-și declare bunurile, precum și dovezi de proprietate asupra acestora care datează dinainte de 1918, anul în care Muntenegru a intrat în componența Regatului Sârb. Pentru Biserica Ortodoxă canonică a țării, care are ca primat pe Mitropolitul Amfilohie și e dependentă de Patriarhia Serbiei, legea este echivalentă cu o naționalizare a bunurilor sale.

Proiectul este susținut de președintele Muntenegrului, Milo Djukanovic, care susține o organizație schismatică locală, nerecunoscută de nicio biserică ortodoxă, într-o tentativă de a forța o autocefalie locală. Cu toate acestea, marea majoritate a muntenegrenilor, indiferent de etnie (o tremie sunt sârbi, 44% sunt muntenegreni) aparține Bisericii canonice sârbești.

Drept replică, Sinodul local sârbesc i-a excomunicat pe membrii guvernului și ai parlamentului muntenegrin care au susținut legea „Libertății religioase”, cum este numită oficial, sau a „spolierii”, cum mai este ea numită de opozanți.

Biserica a îndemnat oficialii să inițieze dialogul înainte ca legea să devină o sursă de diviziuni sociale serioase cu consecințe fără precedent. „Trecerea unei astfel de legi nu onorează pe cei care au propus-o și pe cei care au votat-o. Cei care sunt ortodocși s-au auto-excomunicat din Biserica Ortodoxă, din păcate. Cerem clerului să nu mai săvârșească nicio slujire bisericească pentru aceștia până când nu se vor pocăi”, a transmis Biserica Ortodoxă din Muntenegru într-un comunicat.

Patriarhul Ecumenic Bartolomeu a fost întrebat, în cadrul unui interviu acordat jurnaliștilor sârbi de la Kurir, ce părere are despre Patriarhia Serbiei și cum comentează situația din Muntenegru. După ce a bătut obrazul sârbilor că dau dovadă de ingratitudine față de „biserica mamă” din Constantinopol, care le-a acordat autocefalia, referindu-se, evident, la poziția Patriarhiei Serbiei pe chestiunea autocefaliei Ucrainei, primatul ecumenic a declarat:

„Îl susțin, absolut, pe mitropolitul Amfilohie (președintele Sinodului local-n.n.), la cererea căruia am scris o scrisoare președintelui muntenegrin Milo Djukanovic, în care i-am recomandat să nu mai inițieze noi măsuri care să ducă la adoptarea și aplicarea legii ce vizează comunitățile religioase. Această lege nu e dreaptă. În ceea ce privește Patriarhia Ecumenică, singura biserică canonică din Muntenegru este eparhia mitropoliei de Muntenegru și a Litoralului a Bisericii Serbiei și singurul episcop canonic este mitropolitul Amfilohie.”

Patriarhul ecumenic a respins la fel de categoric și posibilitatea acordării autocefaliei structurii schismatice din Muntenegru:

„Miras Dedeic (așa-zisul primat al „Bisericii Autocefale din Muntenegru – n.n.) nu va primi niciodată autocefalia pentru pseudo-biserica sa. Cum am putea să permitem așa ceva cuiva pe care noi înșine l-am redus la statutul de mirean? Cum aș putea da autocefalia cuiva pe care l-am redus la starea de laic? Pentru noi, dedeic nu este decât un preot caterisit, excomunicat de Biserică. Nu vom da niciodată autocefalia acestei așa-zise „Biserici Ortodoxe din Muntenegru”.

Evident, jurnaliștii sârbi au evocat exemplul Ucrainei, dat fiind similaritatea problemelor. Însă pentru Patriarhul Bartolomeu, Ucraina este un caz diferit deoarece ar reprezenta o națiune diferită care, ca și alte națiuni ortodoxe, merita să obțină autocefalia, pentru că în spatele acestei cereri ar fi milioane de credincioși și că teritoriul ucrainean s-ar afla în jurisdicția canonică a Fanarului.

De asemenea, Patriarhul Bartolomeu a acuzat partea rusă de provocarea schismei în Ucraina, menționând că mitropolitul Filaret (care se consideră, însă, în ciuda titulaturii folosite de PF Bartolomeu, patriarh -n.n.) ar fi fost caterisit doar pentru că a cerut autocefalia (atât caterisirea, cât și excomunicarea lui Filaret au fost, însă, susținute prin scrisori oficiale de către Patriarhul Bartolomeu până foarte recent, când primatul ecumenic s-a răzgândit. De asemenea, ar mai trebui menționat că Filaret a candidat la postul de patriarh al Bisericii Rusiei în 1990 – n.n.).

În același interviu, Patriarhul Bartolomeu a fost întrebat cu privire la relațiile dintre Patriarhia Ecumenică și biserica catolică. Primatul din Fanar a declarat:

„Avem o bună colaborare și ducem un dialog teologic global, la care participă toate Bisericile, printre care și Biserica voastră sârbească. Colaborăm cu papa în special în domeniul protecției mediului. Suntem primii care am ridicat această chestiune importantă, iar papa ne însoțește în acest demers. El a subliniat cu claritate: „patriarhul ecumenic a început, eu continui”. Vreau să subliniez că în 2016, am organizat Sinodul din Creta, la care a participat și Biserica Serbiei, și, în cadrul acestui Sinod, a fost luată decizia de a se continua dialogul cu biserica catolică, scopul fiind unitatea celor două biserici, ortodoxă și catolică. La acest dialog participă toate bisericile ortodoxe, inclusiv Patriarhia Ecumenică.”

Trebuie precizat că un asemenea obiectiv oficial al „dialogului”, anume de atingere a unității în mod special cu catolicii, nu există în actele de la Creta. Se vorbește, vag și dubios din punct de vedere ecleziologic, despre unitate și despre o „restaurare a unității”, însă nu se proclamă direct ca obiectiv atingerea unei unități între „două biserici”, așa cum poate constata oricine citește documentul respectiv de la Creta, cel puțin în traducerea sa în română. Modul în care redă Patriarhul Bartolomeu documentul despre dialogul ortodoxiei cu celelalte confesiuni de la Creta este deosebit de problematic și validează toate criticile celor care s-au opus acestuia, inclusiv ale actualului susținător al Patriarhiei Ecumenice în conflictul acesteia cu Biserica Rusă, anume IPS Hierotheos Vlachos, care a refuzat semnarea acestui act și remarca lipsa de substanță teologică și ecleziologia confuză a textului.

La rândul său, Sinodul Bisericii Rusiei a transmis o scrisoare de sprijin pentru Patriarhia Serbiei și Mitropolia Muntenegrului, pe marginea evoluțiilor „periculoase” din Muntenegru.

LATER EDIT: pentru că au existat unele critici la adresa modului în care am formulat penultimul paragraf din acest articol, simțim nevoia unor clarificări:

  • Considerăm că documentul de la Creta privind relațiile cu alte confesiuni creștine este greșit teologic și dăunător în ceea ce privește viața Bisericii. Am relatat despre acest lucru redând criticile unor mitropoliți mărturisitori (aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici, aici), ale unor teologi și părinți importanți și punctând noi înșine pe acest subiect.
  • O dovadă asupra nocivității acestui document este chiar modul în care îl folosește Patriarhul Ecumenic Bartolomeu, legitimându-și abordarea ecumenistă de apropiere de catolici (nu e prima oară când P. Bartolomeu face astfel de gesturi). Se remarcă maniera în care Patriarhul Bartolomeu proclamă scopul dialogului – unitatea, iar nu întoarcerea la biserică a celor care s-au despărțit de ea, precum și considerarea catolicilor drept biserică: „scopul fiind unitatea celor două biserici, ortodoxă și catolică”. O astfel de afirmație este pur și simplu  în contradicție cu învățătura Bisericii și chiar cu interpretarea forțat-pozitivă pe care partea oficială română caută să o dea documentului de la Creta. În context, reamintim că Sinodul BOR nota „posibilitatea explicitarii, nuantarii sau dezvoltarii lor de care un viitor Sfant si Mare Sinod”. Dacă mai adăugăm la aceasta și zvonurile despre ce ar fi declarat, recent, Patriarhul Ecumenic Bartolomeu despre unirea cu catolicii, anume că ar fi „inevitabilă”, zvonuri care nu sunt confirmate, dar care sunt discutate pe siteuri catolice, atunci evident că sunt motive de neliniște. Mai mult decât atât, în acest material, autorul menționează despre un așa-zis sinod pe care Papa Francisc și Patriarhul Bartolomeu l-ar plănui pentru 2025, pentru a marca 1700 de ani de la Sinodul de la Niceea…
  • Acestea fiind zise, considerăm, totodată, ca singura opoziție legitimă față de aceste provocări se poate duce în interiorul Bisericii, alături de ierarhia și clerul acesteia, iar nu în afara ei sau prin recurgerea la gesturi hazardate, cum ar fi întreruperea pomenirii sau alăturarea grupărilor schismatice. Reamintim, în acest sens, și mesajul Sfintei Chinotite a Sfântului Munte Athos.

Categorii

1. DIVERSE, Ecumenism, Ierarhi sarbi, Mitropolitul Amfilohie Radovici, Patriarhul ecumenic Bartolomeu, Ucraina

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

2 Commentarii la “actualizat | Criză puternică în MUNTENEGRU, unde guvernul a decis „naționalizarea” bunurilor BISERICII ORTODOXE locale, dependente de Serbia/ Patriarhul Ecumenic Bartolomeu susține Patriarhia Serbiei. Cum vede „ecumenicul” dialogul ortodox-catolic

  1. Am actualizat postarea cu unele precizari.

  2. Pingback: Filaret și-a retras semnătura care desființa „PATRIARHIA KIEVULUI”. „Patriarhul onorific” al structurii autocefale create de FANAR critică dur Patriarhia Ecumenică/ Biserica Greciei și cea a Ciprului au răspuns NEGATIV invitației lansate d
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare