Joseph Stiglitz: RETETA AUSTERITATII E DEZASTRUOASA SI CONDAMNA LA MOARTE SARACII
Reţetele UE şi BCE sunt dezastruoase, deoarece fac să crească şomajul şi inegalităţile, consideră laureatul Premiului Nobel pentru economie în 2001, Joseph Stiglitz, profesor la Columbia University, într-un interviu pentru publicaţia italiană L’Espresso.
Discutând pe marginea cărţii sale ”Preţul inegalităţii’‘, în curs de publicare în Italia de către editura Einaudi, Stiglitz susţine că în multe ţări europene inegalitatea a scăzut şi datorită adoptării unor reforme care au vizat reducerea disparităţilor sociale şi economice. Însă, odată inversată tendinţa, atunci când a venit recesiunea din 2007 şi 2008 s-au văzut rezultatele imediat. De exemplu, venitul mediu ajustat la inflaţie este astăzi sub cel din 1968.
Care este situaţia inegalităţii în Europa? ‘În unele ţări din zona scandinavă, cum ar fi Suedia, indicele de inegalitate este mult mai bun decât în SUA, în timp ce în altele, precum Marea Britanie, se apropie de valorile americane. Germania şi Franţa stau mai bine decât Italia. Dintr-un punct de vedere general, putem spune că cei care au urmat modelul american stau mai rău’, a explicat laureatul Nobel.
Întrebat dacă programele de austeritate ale UE pentru a ieşi din criză şi recesiune favorizează sau combat inegalitatea, Stiglitz a apreciat că ele sunt dezastruoase: ”Generează şomaj iar lipsa unui loc de muncă generează altă inegalitate. Şomajul duce la reducerea salariilor iar cei care nu au un loc de muncă au nevoie de servicii sociale care sunt însă micşorate. Austeritatea este o condamnare la moarte pentru cei mai săraci. Este îngrijorător să-l auzi pe şeful BCE, Mario Draghi, afirmând, aşa cum a declarat pentru ‘Financial Times’, necesitatea reducerilor în sistemul de asistenţă socială din Europa. Nu poţi folosi criza pentru a impune o agendă politică. Şi este totodată greşit. Revin la Scandinavia, unde sistemul de protecţie socială nu a suferit reduceri, impozitele sunt mai mari decât în restul UE, creşterea continuă iar şomajul este mai scăzut. Şi Germania, care nu s-a atins de statul social, merge mai bine”.
În Europa nu există o gândire omogenă, având în vedere că UE însăşi a decis să acorde mai mult timp acelor ţări care nu sunt în măsură să atingă obiectivele comune stabilite din cauza persistenţei crizei. Comentând, Stiglitz este de părere că e un demers ce merge în direcţia cea bună. Dar există unele probleme ce trebuie înfruntate, în opinia sa. ”Dacă se face o piaţă unică trebuie să se ştie că, în caz de criză, capitalurile ţării cu probleme merg în altă parte şi prin urmare creează alte dezechilibre. Cei care se află mai jos pe scara socială nu au nicio posibilitate să iasă singuri din criză şi prin urmare sunt destinaţi să cunoască stagnare şi depresie. Se vorbeşte mult de creştere, dar nu mi se pare că văd reţete, în special pentru a crea locuri de muncă pentru tineri‘, a detaliat Stiglitz.
Creşterea inegalităţii coincide cu fenomenul globalizării, remarcă L’Espresso, care îl întreabă pe laureatul Nobel dacă consideră că aceasta din urmă a crescut sau redus inegalitatea. ‘A obţinut ambele rezultate. În puţine ţări, dar foarte mari şi populate, precum China şi India, milioane de persoane au obţinut beneficii ieşind din sărăcie, chiar dacă s-au creat noi inegalităţi, deoarece puţine persoane au obţinut mult mai mult. Lucrurile au mers mai bine în Brazilia, unde procesul de globalizare a fost însoţit de reforme radicale. Deci, global, inegalitatea s-a redus, chiar dacă în unele ţări dezvoltate fenomenul dezindustrializării a condus la o scădere a salariilor şi prin urmare la o nouă inegalitate’, a explicat Stiglitz.
Care este reţeta pentru a inversa fenomenul inegalităţii? Referindu-se la SUA, economistul apreciază că America ar trebui să adopte o legislaţie anti-monopol; să facă o reformă fiscală cu rate progresive şi care să nu favorizeze speculaţia; să redea forţă sindicatelor; să elimine discriminările rasiale şi de gen; să încurajeze din punct de vedere economic inovaţia care creează noi oportunităţi de muncă şi cunoaştere şi nu cea care reduce ocuparea forţei de muncă; să revizuiască funcţionarea sistemului educaţional.
Subliniind în final că profesorul Stiglitz a scris că inegalitatea este strâns corelată cu un capitalism care nu funcţionează, L’Espresso l-a întrebat dacă există un capitalism care funcţionează. ”Revin la exemplul scandinav. Economia este de piaţă, există un guvern care are un rol în decizii, există o societate în coeziune, există inovare, concurenţă, deschidere spre exterior. Desigur, există şi momente de inegalitate, dar în general situaţia este pozitivă”, a subliniat Stiglitz.
- Stiglitz si Krugman despre Europa, moneda euro si politicile austeritatii: PRINCIPALELE RISCURI PENTRU ECONOMIA MONDIALA
- LIMBAJUL ORWELLIAN AL NOII ORDINI MONDIALE: jefuirea se numeste “austeritate”, dominarea colonialista “reforme structurale”
- Analiza importanta a lui George Friedman despre urmatoarea statie a crizei: COSMARUL SOMAJULUI MASIV, perspectiva DESTRAMARII UNIUNII EUROPENE si resurgenta MISCARILOR POLITICE ANTISISTEM
- BCE someaza statele europene sa CONTINUE “REFORMELE” AUSTERITATII
- “Super Mario” DA DRUMUL LA TIPARNITA si afirma “IREVERSIBILITATEA” MONEDEI EURO. Hiperinflatie? Mai degraba HIPER-AUSTERITATE si dictatura financiara
- Exemplul Letoniei: inca un COBAI supus EXPERIMENTULUI SADIC al AUSTERITATII
- Din seria “nici usturoi n-au mancat…”: economistul-sef al FMI: AUSTERITATEA DAUNEAZA CRESTERII ECONOMICE
- INCREDIBIL! Raport al FMI care admite, dupa 2 ani, ca AUSTERITATEA aplicata in Romania A FOST EXAGERATA si a DAUNAT economiei!
- ”Mai multă austeritate, mai putina libertate a presei”
- Austeritatea e o PROSTIE
- REUTERS: austeritatea FMI, programul de guvernare al REGIMULUI Basescu, DEZASTRU pentru Romania
- Prabusirea familiei in Romania: NOU-NASCUTII – LA UN MINIM ISTORIC, CASATORIILE SCAD DRAMATIC. Efectele austeritatii si “modernizarii”
- D’ale austeritatii: DATORIILE PUBLICE sunt o ARMA ATOMICA nefolosita, iar Germania IMPRUMUTA tarile “periferice” ca sa ii fie CUMPARATE produsele de export
- Vania Atudorei: Romania, COBAI PENTRU FMI. O CONFIRMA SI SEFUL ERSTE BANK: Austeritatea in Romania a fost BRUTALA, de neimaginat in Occident. Dar oamenii, in Est, sunt obisnuiti cu brutalitatea…
“Dintr-un punct de vedere general, putem spune că cei care au urmat modelul american stau mai rău’, a explicat laureatul Nobel.”
Mi se pare esentiala aceasta fraza, desi nu a fost printre cele subliniate, fiidnca si in Romania administratia Basescu urmareste modelul american !
In Franta, intr-adevar, protectia sociala este foarte puternica pentru cei saraci, si a fost asa chiar si in timpul guvernarii UMP. Criza nu a scazut protectia sociala, ci dimpotriva.
Dar nu in toate tarile europene se intampla asa. Cand l-am adus pe tata sa se opereze in Franta, lunadu-l pe asigurarea mea de sanatate, am vorbit cu rude si prieteni din alte tari; Germania, Elvetia, care mi-au spus ca ei nu ar fi putut sa faca asta pentru parintii lor in tarile respective.
Deci, si la nivel European, politicile sociale interne difera.
Din pacate pentru Romania, cu un presedinte care la varsta adulta are inca simptome de bebelus sugar, in cazul lui la Licuriciul american, nu este de mirare ca politica care se adopta este sub influenta yankeilor :-).
@Hrisanti:
Si tocmai ce a laudat iar modeul american, recent, recomandandu-l ca solutie si facandu-i de data asta pe toti europenii lenesi (nu doar pe romani): http://www.hotnews.ro/stiri-esential-14307370-traian-basescu-decalajul-productivitate-intre-sua-creste-continuu-strung-fel-performant-sua-strungul-din-sua-lucreaza-sambata-iar-strungul-din-opreste-vineri-pranz.htm
Da, într-adevăr statele scandinave funcţionează f bine. Dar cred că nu economicul este hotărâtor, ci atitudinea scandinavilor. În primul rând sunt naţionalişti. Ţin la tradiţiile lor, la ţara lor, la vârfurile lor, din ştiinţă, sport, arte, etc., şi mai ţin şi să arate, că sunt naţionalişti. Fără a jigni alte popoare sau etnii!.
Apoi, aşa protestanţi cum sunt ei, mai degrabă se poate spune că au fost, chiar ţin la concetăţeanul lor şi le pasă. Şi acţionează în acest sens fără prea mult tam-tam.
Desigur că există probleme şi la ei, nu e cazul să-i ridicăm în slăvi. Dar un lucru este cert: dacă atitudinea românilor ar fi măcar pe jumătate la nivelul celei din ţările scandinave, atunci Romînia ar duce-o de două ori mai bine decât acelea. Şi atenţie: nu au câte un lider absolut pe care să-l urmeze. Bunul simţ şi patriotismul se învaţă în familie şi la şcoală, deci este un fenomen de masă.