UNITI PRIN CENTENAR. Despre evenimentul sfintirii CATEDRALEI NATIONALE (Video, Foto). Povestea unei catapetesme unice/ 45.000 de participanti la sfintire si la prima liturghie din Catedrala/TOP MANIPULARI ANTI-CATEDRALA ALE PRESEI PROGRESISTE. Si demontarea lor/ Cifrele Catedralei

26-11-2018 11 minute Sublinieri

 

  • Basilica:

Eveniment istoric: Patriarhul Ecumenic şi Patriarhul României au sfinţit Catedrala Mântuirii Neamului 

Patriarhul Ecumenic a prezidat prima Liturghie oficiată în Catedrala Mântuirii Neamului | VIDEO

VIDEO | Eroii neamului au fost pomeniţi pentru prima dată la Catedrala Naţională

Patriarhul Daniel: Sfântul Apostol Andrei a construit Catedrala

Patriarhul Ecumenic: Dealul Arsenalului s-a transformat în Dealul harului şi binecuvântării pentru întreaga Românie

Este o minune faptul că într-un timp atât de scurt a fost construită Catedrala Naţională: Mitropolitul Hrisostom

Cu şase zile înainte de sfinţirea iconostasului Catedralei Naţionale am păşit pentru prima dată în interiorul edificiului. Apropiindu-mă de iconostas, pentru câteva momente mi-am oprit gândurile şi respiraţia. E o lucrare unică şi invită la meditaţie. Daniel Codrescu, pictorul care a realizat catapeteasma, ne-a povestit despre conceperea proiectului, materialele cu care a lucrat şi emoţiile sale izvorâte din realizarea unei asemenea lucrări de importanţă naţională. Am venit cu dorinţa de a afla cât mai multe despre acest proiect şi am plecat cu o stare de adâncă evlavie, pe care doar participarea la Sfânta Liturghie ori întâlnirea cu oameni sporiţi duhovniceşte ne-o poate da.

Domnule Daniel Codrescu, cum aţi conceput proiectul iconostasului de la Catedrala Naţională? De ce s-a ales tehnica mozaicului?

Prima dată am discutat cu părintele consilier Nicolae Crângaşu despre proiectul realizării catapetesmei din mozaic, în urmă cu trei ani. Din cauza altor priorităţi proiectul nu a început atunci. Dar am rămas cu acest gând timp de trei ani. După ce am văzut planul arhitectural al catedralei, proiectul catapetesmei mi l-am imaginat în moduri diferite. Am început cu gândul de a face niște ancadramente de marmură pentru fiecare icoană, așa cum există tradiția în catedralele mari din Europa. După mai multe variante, pe care le-am propus Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, și ­după discu­ții cu ingineri, s-a ajuns la concluzia că ar fi foarte riscant să facem asemenea ancadramente din marmură, pentru că ar afecta structura de rezistență a catedralei. Preafericitul Părinte Patriarh ne-a sugerat ca iconostasul să fie un ecran complet din mozaic. Mi s-a dat această temă și drept urmare am ajuns la ima­ginea pe care o avem astăzi în față. Cred că este o imagine potrivită pentru acest iconostas, pentru că și în spațiul românesc există multe iconostase din zid pictate în frescă. La Catedrala Națională durata de viață fiind calculată la cel puțin 500 de ani de acum încolo, Părintele Patriarh s-a gândit că o bună variantă de pictură ar fi cea în tehnica mozaicului, care este cea mai rezistentă în timp și are anumite valențe estetice și liturgice, încadrându-se foarte bine într-un edificiu de asemenea dimensiuni. În tradiția bizantină există multe exemple de icoane reprezentative realizate în mozaic.

Programul iconografic pe care l-aţi ales este cel clasic? Există și particulari­tăți?

Da, structura este clasică. Are patru registre principale la care se adaugă crucea și moleniile. Începând de sus, regăsim registrul sfinților proroci, apoi pe cel al sfinților apostoli, praznicele împărătești și icoanele împărătești. De obicei, într-o catapeteasmă există patru icoane împărăteşti, aici avem șase, ceea ce ne-a ajutat să reprezentăm cele două hramuri, „Înălțarea Domnului” și „Sfântul Apostol Andrei”. În partea stângă, am aşezat icoanele Sfinţilor Nicolae și Ioan Botezătorul, doi dintre cei mai iubiţi sfinţi în spaţiul românesc. Tot ca o particularitate, în registrul sfinților apostoli avem reprezentată Sfânta Treime, care în acest caz ocupă locul Dreptului Judecător, care a fost mutat la icoana împărătească a Mântuitorului Iisus Hristos. Astfel, împreună cu icoana Maicii Domnului şi a Sfântului Ioan Botezătorul am simbolizat icoana Deisis. Sfânta Treime a fost aleasă de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel tocmai în ideea de a sublinia citatul din Sfânta Scriptură care spune „Mergând, învățați toate neamurile, botezându-le în numele Tatălui și al Fiului și al Sfântului Duh” (Matei 28, 19). Sfinții apostoli propovăduiesc învățătura Sfintei Treimi, fiind reprezentanții care botează neamurile. Având în vedere că această catedrală este un edificiu important al poporului român, această reprezentare se potrivește bine din punct de vedere iconografic și teologic.

Am văzut că printre icoanele iconostasului sunt inserate și câteva fragmente din Sfânta Scriptură; care este rolul lor?

Da, aceasta este o altă particularitate. Este o altă idee care a venit de la Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, aceea de a decora spațiile aflate deasupra ușilor diaconești cu patru citate referitoare la simbolistica trecerii și a ușilor.

Ce fel de materiale ați folosit în realizarea catapetesmei din Catedrala Națio­­nală?

Am lucrat cu materiale de la doi producători din Italia, cele mai multe materiale de la o firmă din Veneția, altele de la Murano. Aceştia au cea mai mare tradiție în prelucrarea teserelor și cea mai bună garanție că aceste materiale nu se vor degrada și își vor păstra rezistența în timp. Iar pentru fundal și anumite elemente decorative s-au folosit tesere de aur. Este un sendviș din sticlă cu o foiță de aur la mijloc. Nu este aur masiv, cum vor unii să sugereze, ci doar o foiță obișnuită de aur, care se folosește la orice icoană sau decor poleit cu aur.

40 de oameni experimentaţi

Care au fost etapele realizării acestor icoane în mozaic?

Este un proiect la care au lucrat 40 de oameni experimentați și specializați în tehnica mozaicului. După ce am găsit soluțiile pentru rezolvarea potrivită a spațiilor din iconostas, mai întâi am pictat icoanele, sigur, la o scară mai mică. Și după această etapă, pe pictura respectivă se așază tesere de mozaic, în așa fel încât să poată reda cât mai fidel imaginea de la care am plecat. Pentru a face toate acestea ai nevoie de timp, de multă energie şi concentrare foarte mare, pentru că și răspunderea este pe măsură. Ne dorim ca la fiecare mozaic să folosim imagini adaptate spațiului respectiv și reprezentative pentru acest moment istoric în care a fost realizată lucrarea. Este foarte important ca icoana să fie vie și să mărturisească despre noi, cei din ziua de astăzi, și să nu fie o copie. De aceea icoanele din această catapeteasmă sunt special realizate pentru Catedrala Națională. 90% din efort a fost făcut în atelierul în care am lucrat icoanele. Iar partea de montaj a fost făcută in situ aici, după o premontare în micul atelier pe care l-am improvizat în absida de nord a catedralei.

Cum a fost colaborarea cu echipa care lucrează la ridicarea Catedralei Națio­nale?

A fost o colaborare foarte plăcută, lucrurile au fost foarte bine organizate de către echipa care reprezintă Patriarhia Română și constructorul general. Lucrurile au decurs firesc. Există o bună coordonare și un management foarte bun în șantier, ceea ce ne-a permis să ne programăm bine timpul și să avem materialele la dispoziție la momentul potrivit.

Cum a fost colaborarea cu Preafericitul Părinte Patriarh Daniel?

La o asemenea lucrare ai neapărată nevoie de binecuvântare, care este foarte importantă. Nu a fost prima dată când am colaborat cu Părintele Patriarh. De fiecare dată a fost o mare șansă de a înțelege mai bine icoana, sensul și rolul pe care le au în Biserică. Cu foarte multă răbdare, Părintele Patriarh ne-a explicat de ce este bine să folosim anumite culori ori anumite modalități pentru a ­sublinia și a surprinde această ­lumină harică, pe care ne-o dorim în icoană.

Suntem la câțiva metri în fața catapetesmei din Catedrala Națională și admirăm unicitatea ei. Pe mine chiar din prima clipă m-a îndemnat să-mi plec gândul la bunătatea şi frumuseţea lui Dumnezeu. Dumneavoastră cum o percepeți?

Eu aștept cu mare nerăbdare momentul sfințirii iconostasului, pentru că abia atunci se împlinește lucrarea şi dobândeşte o altă valoare, intră în sacralitate. Toate se împlinesc în momentul când sunt folosite liturgic, atunci icoana își capătă cu adevărat sensul și dobândeşte o valoare pe care nu poți neapărat să o vezi cu ochiul liber, dar pe care o poți simți cu sufletul.

Încununare a unui efort multisecular

Ce reprezintă pentru dumneavoastră Catedrala Națio­nală?

Pentru mine Catedrala Naţională reprezintă o încununare a unui efort multisecular al poporului român, acela de a construi o catedrală simbolică pentru toți românii. Cred că e o împreună lucrare cu înaintaşii noştri, adică cei care suntem fizic aici nu suntem singurii care am contribuit. Cred că și toate rugăciunile oamenilor au contat şi au mijlocit în fața lui Dumnezeu pentru ca lucrurile să se așeze cărămidă cu cărămidă și să ajungem astăzi să ne bucurăm de acest edificiu. E important să existe un loc reprezentativ pentru toţi românii, unde să ne adunăm, de aceea cred că în primul rând e o necesitate, nu un lux. Şi mai cred că ne va ajuta foarte mult, în aşa fel încât lucrurile să se așeze mai bine pe verticală și să ne bucurăm de această viziune a cerurilor, care este Catedrala Naţională.

Cu două zile înainte de Sfințirea Catedralei Naționale, un site titra cu litere de-o șchioapă: „EXCLUSIV. ISU nu a dat aviz pentru inaugurarea Catedralei Mântuirii Neamului: „Este ilegal. Se face pe răspunderea organizatorului!”. În capul articolului stă scris: „Biserica Ortodoxă Română (BOR) dovedește încă o dată că este deasupra legii.”, dar realitatea este cu totul alta.

Într-un comunicat trimis agenției Mediafax, reprezentanții ISU afirmă clar că „În prezent, construcția nu este finalizată, de aceea nu se poate pune în discuție existența unei autorizări pentru siguranța la incendiu”, precizând că autorizația de securitate la incendiu reprezintă actul administrativ emis de inspectoratele pentru situații de urgență la finalizarea construcției, înainte de intrarea efectivă în funcțiune, potrivit destinației declarată de beneficiar.

Cu alte cuvinte, nu se putea pune problema ca Biserica Ortodoxă să ceară autorizație, pentru că nu avea cum. În articolul de pe agenția Mediafax, reprezentanții ISU spun că au înștiințat clar autoritățile bisericești că poartă întreaga responsabilitate pentru siguranța participanților, prin două adrese adresele transmise pe 22 și 23 noiembrie 2018. Ceea ce și Biserica și-a și asumat.

Ca tacămul să fie complet, în articol este strecurată o altă minciună enormă, ar fi vorba despre Centenarul existenței statului român, nu al Marii Uniri. „Biserica și-a fixat ca obiectiv inaugurarea cu orice preț a construcției în anul în care România împlinește 100 de ani”, scrie autorul. Atitudinea de batjocorire a Centenarului de către recorder.ro a fost documentată deja de ActiveNews. Mai multe puteți citi aici

Dacă i-ar preocupa câtuși de puțin lumea culturală, ăștia care rostogolesc astfel de postări ar ști că România și-a inaugurat Biblioteca Națională cu șase ani înaintea Finlandei. Inaugurarea a fost făcută pe 22 aprilie 2012 de către, trageți aer în piept, Preafericitul Patriarh Daniel. Biblioteca dispune de 14 săli de lectură și de o colecție de 12 milioane de cărți.

Biblioteca din Finlanda, aflată în întârziere de construcție, costă cam tot atât cât cea din România și, deși nu cunoaștem câte cărți are, știm deja că are cinema, saună, iar intrarea se face printr-un supermarket, pentru a atrage publicul.

Alte manipulari din presa

  1. “Calcatul in picioare” – Digi24, Gandul.info

Nota noastra: Este adevarat ca au existat busculade in cadrul evenimentului sfintirii Catedralei Nationale. Este, insa, total fals ca ele ar fi avut caracter de masa sau ca ar fi agrenat mii de oameni (?!). Inghesuiala, graba, sunt destul de inevitabile la evenimente care implica multimi mari, indiferent de genul acestora. Avand in vedere conditiile grele, incidentul este, in realitate, minor in economia intreaga a evenimentului. In niciun caz nu poti face din el ceva reprezentativ pentru stire – asta doar daca nu vrei sa manipulezi…

2. Sfintirea Catedralei – “marketing politic” – Adevarul.ro

Nota noastra: Adevarul se bazeaza pe spusele marelui analist secularist al neamului, Cristian Parvulescu, ce spune:

„Tot evenimentul a fost o paradă şi o demonstraţie politică, o încercare de recuperare a imaginii de instituţie încă solidă şi influentă în societatea românească, după eşecul de la Referendumul pentru familie. De ce au ţinut să o sfinţească în 2018? Pentru că aşa au anunţat de multă vreme. Biserica Ortodoxă nu vrea să fie asimilată cu politicienii care nu-şi respectă promisiunile din campaniile electorale. Din contră, vrea să arate că e o instituţie credibilă în faţa credincioşilor săi. Apoi, este asocierea cu Centenarul şi cu sărbătoarea naţională de 1 Decembrie. Or, în viziunea BOR, Centenarul nu poate fi sărbătorit decât împreună cu celebrarea ortodoxismului. Nu în ultimul rând, este o demonstraţie a poziţionării pe care o ia BOR în conflictul cu autocefalia Bisericii Ucrainene prin faptul că l-au invitat pe Patriarhul Ecumenic Bartolomeu“, explică politologul Cristian Pârvulescu.

Asadar, un obiectiv stabilit inca din 2010 a devenit o masura de reabilitare a imaginii BOR dupa referendumul de acum doua luni. Logic, nu? De asemenea, faptul ca acest obiectiv realmente a fost atins exact in forma in care a fost enuntat – finisarea “la rosu” a Catedralei, nu finalizarea ei completa – a devenit un fel de smecherie de marketing (“pentru ca asa a anuntat de multa vreme”). Cu alte cuvinte, ca sa-l multumeasca pe dl Parvulescu, BOR trebuia sa renunte la sfintirea de pe 25 noiembrie, de fapt din 2018, chiar daca obiectivul fusese atins, numai si numai ca nu cumva sa para ca …se tine de promisiuni, “spre deosebire de politicieni”. Observati, din nou, logica, nu?

Cat priveste Centenarul si ortodoxismul, faptul ca regii Romaniei, atat primul, catolic, cat si al doilea, care a facut Marea Unire, au avut drept obiectiv Catedrala, fireste ca nu conteaza. Important ar fi fost ca acum, la 100 de ani, sa nu se mai vorbeasca despre “ortodoxism”, desi acesta a fost consubstantial evenimentului si, mai mult decat atat, BOR a fost singura care a onorat cum se cuvine Centenarul…

3. Preotul care-si da foc 

Nota noastra: O persoana care, in mod evident, nu trebuia incurajata si expusa de massmedia in gestul calculat de a atrage atentia asupra sa printr-o fapta socanta este expusa din plin de televiziuni si de ziare.

În timp ce îmi făceam drum prin mulțimile de oameni adunate azi la Sfințirea Catedralei, mă gândeam că știu un „progresist” care s-ar tăvăli pe jos mai ceva ca cei mai virulenți dintre „progresiștii” din ziua de azi. Unul care, dacă ar vedea mulțimile de credincioși ortodocși venite să se bucure de ce au făcut „popii” lângă ctitoria măreață a Iepocii de Aur, Casa Poporului, ar scuipa la propriu cu acid și cuie.

Ei bine, cel mai de seamă „progresist” al țării e nimeni altul decât Ceaușescu. Unul dintre părinții lozincilor de la noi cu „popii care îndoctrinează” și religia care e „opiumul popoarelor”. Iar vrednicii săi fii și nepoți au scos din nou capetele în viața publică și îi duc mai departe, cu brio, lozincile. Și au grijă să facă religia materialismului dialectic „great again” în România.

Și mai că aș inventa și eu o lozincă potrivită cu momentul, pentru a saluta cum se cuvine acest val de venin cu care a fost întâmpinată Catedrala. Ceaușescu, nu fi trist, ura merge înainte, viitoru-i (tot) „progresist”.

Am avut cinstea de a fi invitat, în această dimineață, la sfințirea Catedralei Mântuirii Neamului. E un moment pe care nu credeam că generația mea avea să-l prindă.

Nu atât pentru că e un proiect amânat încă de la 1878; început de Carol I, continuat de Ferdinand, și pentru care niciodată „nu a fost momentul” – până în prezent. Ci pentru că eu unul nu mai aveam speranțe că românii mai pot duce la bun sfârșit ceva – ceva care e început de ei, și care are relevanță pentru ei. Acest proiect este un „yes we can” pentru acești ani: și putem mai mult decât să fim victimele eterne ale istoriei, care se lamentează, veșnic, că „alții nu ne-au lăsat”. Iar zecile de mii de români prezenți de la ora 8 în Cetedrală, pe Esplanadă, și pe toate străzile din jur, în ciuda frigului de afară, dau mărturie despre forța simbolică a acestui moment.

Altfel, această Catedrală este un gest de mărturisire a credinței creștine – să nu uităm că astfel de ctitorii, înainte de a fi „naționale”, sunt despre Evanghelie și despre Hristos. Și despre faptul că trebuie să învățăm întâi de toate să fim creștini și cu adevărat; nu doar creștini cu numele.

Vedem cu totii, in deceniul din urma, tot felul de atacuri, mai mult sau mai putin subtile, asupra locului pe care Biserica Ortodoxa Romana (BOR) il ocupa in viata materiala a poporului: ca ar fi prea multe biserici in raport cu numarul de scoli sau de spitale, ca statul si societatea in general ar cheltui prea mult cu finantarea bisercilor, ca este megalomanic sa se construiasca acum Catedrala Mantuirii Neamului etc.

Oare cum arata realitatea cifrelor?

In primul rand, hai sa incercam sa aflam (sau sa estimam, mai bine zis) avutia BOR: in Romania exista putin peste 16.400 de lacasuri de cult ortodoxe (ceea ce reprezinta 60% din lacasurile de cult din tara, desi ortodocsii reprezinta peste 86% din populatie, conform recensamantului din 2011), dintre care aproximativ 13.500 sunt biserici parohiale (din parohii si filii), restul reprezentand alte tipuri de lacasuri (capele de cimitir, de exemplu), 3.200 dintre ele fiind ridicate dupa 1989; asta inseamna cam 1.300 de credinciosi pentru fiecare biserica, in medie.

In Bucuresti, avem cam 300 de biserici (cele mai multe intr-o capitala din UE), deci cam una la 6.000 de ortodocsi.

Dupa valoarea medie a constructiei din grila de impozitare (vorbim doar de constructie), valoarea insumata a acestor lacasuri de cult este de aproximativ 4 miliarde de dolari (16 miliarde de lei) ; aici putem adauga inca 1 miliard de dolari valoarea activelor manastiresti (avem peste 400 de manastiri si peste 180 schituri) si inca jumatate de miliard de dolari valoarea terenurilor detinute (forestiere, 40.000 ha estimate la 10.000 de dolari/ha si agricole, 40.000 ha estimate la 3.000 de dolari/ha), ceea ce conduce la un total de 5,5 miliarde de dolari.

Respectand regula valabila la bisericile occidentale si la cea greaca, conform careia valoarea artistica si a obiectelor de cult reprezinta cam 80% din valoarea imobiliara pura, rezulta ca am avea inca aproximativ 4 miliarde de dolari active de natura artistica sau/si de patrimoniu cultural.

Practic, suma activelor corporale (cele intangibile fiind mai greu de evaluat din motive lesne de inteles) detinute de catre BOR este undeva intre 9 si 10 miliarde de dolari. E mult, e putin?

Daca ne gandim ca in Romania populatia detine active de 200 miliarde de dolari (jumatate sunt financiare), iar companiile inca 340 miliarde de dolari si statul aproximativ 60 miliarde de dolari, putem vorbi de un total al activelor din Romania de aproximativ 600 miliarde de dolari (sau 300% din PIB).

Din acest punct de vedere, ponderea activelor detinute de BOR in acest ansamblu este de numai 1,6-1,7%, egalata doar de ponderea activelor detinute de catre cea mai mare companie din tara, OMV Petrom (tot 9-10 miliarde de dolari).

Acum 15 ani, BOR nu se numara printre primii 5 detinatori de active din Romania si nu detinea un procent din activele romanesti.

Ce s-a intamplat intre timp? BOR a renovat majoritatea lacasurilor de cult, unele foarte vechi si de mare importanta istorica, si a finalizat constructia a vreo 2.500 de noi lacasuri de cult, intr-un avant impresionant de efervescenta a dezvoltarii; in tot acest timp (fara intentia de a face comparatii deplasate), marile firme romanesti si-au imputinat averea printr-o actiune autodevoratoare de demolare fara precedent. De exemplu, OMV Petrom si-a redus la o treime avutia din 2004, prin demolarea uneia din cele 2 rafinarii detinute si a intregii petrochimii….

Practic, BOR a devenit cel mai mare detinator de active din Romania (altul decat statul roman, evident) datorita bunei gospodariri si cresterii constante a propriei avutii, dar si “ajutata” de mania autodistructiva a celorlalti proprietari din tara (este vorba evident de marile companii din sfera energiei sau a industriei).

Veniturile atat de hiperbolizate ale BOR nu sunt decat de 100 milioane de dolari pe an, dintre care 20 milioane de dolari realizate de catre Administratia Patriarhala si alte 80 milioane de dolari realizate de catre arhiepiscopii si episcopii (entitatile care fac raportari la ANAF) ; spre comparatie, OMV Petrom are pe 2015 venituri de aproape 5 miliarde de dolari la care raporteaza pierderi, dupa ce isi realizeza “optimizarea fiscala”…

Exista si in cadrul BOR unitati cu pierderi (trei din 29), Arhiepiscopia Craiovei, Episcopia Severinului si Strehaiei si Episcopia Alexandriei si Teleormanului).

Mai trebuie sa mentionam si alte date interesante si utile dezbaterilor aprinse din societate: Costul pe metru patrat al lucrarilor de refacere la lacasurile de cult (incluzand refaceri de structuri si de pictura de multe ori) este, in medie, cu 30% mai scazut decat cel platit pentru acelasi metru patrat de catre institutiile publice.

Asta ca sa nu mai metionam si faptul ca BOR a reabilitat cam 80% din constructiile detinute, iar autoritatile de stat de abia au depasit procentul de 40%. Sa fie oare de vina risipa asociata investitiilor publice?

Acelasi raport intre eficientele cheltuirii banilor de investitii se mentine si in cazul scolilor (cu 30% mai mare in cazul unitatilor de invatamant) si devine enervant de mare in cazul unitatilor spitalicesti (cu 40% mai mult costa sa reabilitezi un metru patrat de spital decat unul de biserica).In ceea ce priveste calitatea lucrarilor, oricine poate observa cum arata bisericile refacute si cum arata scolile sau spitalele reabilitate…

Pai nu ar fi mai bine sa vedem de ce sunt costuri atat de mari la reabilitarea spitalelor si scolilor (unde se cheltuie numai bani publici) decat sa cerem reducerea numarului de biserici (finantate in general privat)?

Catedrala Mantuirii Neamului in cifre

In fine ar fi, poate, util sa vedem si cateva cifre referitoare la mult discutata Catedrala a Mantuirii Neamului. Aceasta va avea o suprafata de 38.000 mp, de 10 ori mai putin decat Palatul Parlamentului.

Costul lucrarilor la Catedrala este astazi estimat la 100 milioane de dolari “la rosu” si probabil inca 100 milioane de dolari pentru finisaje, adica un cost total de 4.500-5.000 de dolari/mp.

Spre comparatie, Palatul Parlamentului (Casa Poporului pe stil vechi) a costat cam 25.000 de dolari/mp in anii ’80 ceea ce poate insemna dublu acum, in dolari 2016.

Daca facem o comparatie cu catedralele recent ridicate in Europa, o sa constatam urmatoarele:

– Catedrala Nuestra Senora de Almudena (construita intre 1879 si 1993), punctul central al catolicismului spaniol contemporan, are un cost estimat la peste 1 miliard de dolari (dolari 2016) si dimensiuni comparabile cu viitoarea Catedrala a Mantuirii Neamului;

– Catedrala “Iisus Mantuitorul”, mandria Moscovei contemporane, care poate gazdui 10.000 persoane odata (dublu fata de cea care se ridica la Bucuresti) a costat 360 milioane de dolari la valoarea dolarului din anul 2000;

– Catedrala Sfantul Sava din Belgrad a costat 250 milioane de dolari in anii ’90 si este centrul ortodoxiei unui popor de doua ori mai mic decat al nostru si cu 45% atei declarati.

In fine, poate ar fi util sa mentionam si faptul ca cea mai scumpa constructie ridicata in Romania dupa 1989 este mall-ul AFI Cotroceni Parc, care a costat cam 350 milioane de dolari (aproximativ 80.000 mp), iar urmatoarea – mall-ull Baneasa – a costat 200 milioane de dolari (pentru 70.000 mp).

Iata, cred, suficiente motive pentru o abordare mai echilibrata a discutiilor care infierbanta societatea noastra:

Da, Biserica Ortodoxa Romana este cel mai mare detinator privat de active, dar ponderea acestuia in avutia nationala este sub 2%.

Da, Biserica Ortodoxa Romana si-a crescut constant ponderea in avutia nationala, dar a facut-o pe seama autodistrugerii avutiei statului si a avutiilor marilor companii.

Da, bisericile se renoveaza si infloresc, iar scolile si spitalele se renoveaza mai greu si rezultatele deseori dezamagesc, dar asta pentru ca administratorii statului, ai scolilor si ai spitalelor cheltuie prea mult si prea ineficient in raport cu administratorii bisericilor.

Si da, Catedrala Mantuirii Neamului este scumpa, dar nu mai scumpa decat cele similare din Europa si mult mai putin scumpa decat mall-urile (temple ale altor zei si ale altor credinte).

Foto: Pr. Dumitru Cobzaru


Categorii

Dezinformari, hoaxuri, diversiuni, manipulari, Patriarhul Daniel, Patriarhul ecumenic Bartolomeu

Etichete (taguri)

, , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Actualitate

Comentarii

18 Commentarii la “UNITI PRIN CENTENAR. Despre evenimentul sfintirii CATEDRALEI NATIONALE (Video, Foto). Povestea unei catapetesme unice/ 45.000 de participanti la sfintire si la prima liturghie din Catedrala/TOP MANIPULARI ANTI-CATEDRALA ALE PRESEI PROGRESISTE. Si demontarea lor/ Cifrele Catedralei

  1. Catapeteasma este impresionanta. Dincolo de dimensiunile ei si tehnica folosita care, din cate am inteles, o fac sa fie unica in lumea ortodoxa, ea este o icoana. Frumoasa a fost si imaginea insasi a Catedralei in ziua sfintirii ei – partial vizibila, partial invaluita in ceata care acoperea tot spatiul din jur. Locul de legatura tainica a omului cu Dumnezeu.

  2. E o minune ca s-a realizat. Nu are rost sa socotim in bani, ci in nemasurata bunavointa a lui Dumnezeu. Ar trebui sa fim si noi mai uniti in Biserica si, implicit, in neam. Sa-i iertam, fara a le da apa la moara, si pe ortodocsii care n-au fost la referendum si pe cei care au aplecat urechea la curentul anticatedrala. Ranchiuna si conflictele nu duc nicaieri. Am ajuns o oaza de liniste intr-un butoi cu pulbere si nu are rost sa ne tulburam singuri apele. Orice atac asupra bisericii e vatamator si linia fina dintre exprimarea spiritului critic si cea de a crea tulburare s-a subtiat si mai mult. Stabilitatea Bisericii il deranjeaza in primul rand pe diavol. Momentul ales a fost optim. Biserica s-a confundat mereu cu neamul si nu are rost sa schimbam datinile.

  3. Un cadou foarte frumos facut in an centenar de Domnul poporului roman!

  4. Mila si binecuvantarea Domnului este aici.

  5. “Sa se scoale Dumnezeu
    Si sa se risipeasca vrajmasii Lui,
    Si sa fuga de la Fata Lui
    Cei ce-L urasc pe Dansul.
    Sa piara cum piere fumul,
    Cum se topeste ceara de la fata focului,
    Asa sa piara dracii de la fata celor ce iubesc pe Dumnezeu
    Si se insemneaza cu semnul Sfintei Cruci si zic cu veselie:
    Bucura-te, Preacinstita si de Viata purtatoare Crucea Domnului
    Care alungi pe diavoli cu Puterea Celui Ce s-a rastignit pe tine
    A Domnului Nostru Iisus Hristos
    Care S-a pogorat la iad si a calcat puterea diavolului
    Si te-a daruit noua pe tine, Preacinstita Crucea Sa, spre izgonirea a tot vrajmasul.
    O! Preacinstita si de viata purtatoare Crucea Domnului
    Ajuta-ne, cu Sfanta Doamna, Fecioara, de Dumnezeu Nascatoare
    Si cu toti Sfintii in veci” !. Amin.

  6. În 5 din cele 8 regiuni ale țării, românii nu mai cred că este bine în Uniunea Europeană
    Regiunea Nord-Vest conduce în top-ul celor care cred că e bine în UE –78 la sută, urmată de București – 66 la sută, apoi Sud-vest-61 la sută.
    Marile orașe – 62 la sută dintre cei care locuiesc aici spun că e bine să fii în UE
    Cel mai mare suport pentru apartenența la UE este la cuplurile necăsătorite – 57 la sută și la cele căsătorie- 51 la sută.
    https://www.caleaeuropeana.ro/analiza-au-inceput-marile-probleme-pentru-romania-europeana-in-5-din-cele-8-regiuni-ale-tarii-romanii-nu-mai-cred-ca-este-bine-in-uniunea-europeana/comment-page-1/

  7. @ Si oare nu ar fi fost mai OK daca nu participa Bacinschi? De la o vreme incep sa am semne de intrebare din ce in ce mai multe relativ la PS Macarie. Pe care il apreciez, dar… ramane de vazut!
    @ nimeni
    E un sondaj fake, cu o interpretare jalnica, fara pic de metoda stiintifica.

  8. @menumorut:

    Ar fi fost mai ok, dar asta nu diminueaza cu nimic lucrarea PS Macarie, pe care noi o apreciem, dupa cum se si poate vedea. Nu intelegem de la ce semnele de intrebare?

  9. @menumorut
    Posibil, nu cunosc detaliile, dar se vede clar trendul de scadere a increderii romanilor in UE, inca din sondajele de anul trecut. Probabil ca cei mai multi dintre cei 32% indiferenti, de acum un an, au ajuns la concluzia ca apartenenta la UE nu este benefica.

    5 decembrie 2017
    48% dintre concetățeni cred că a fi membru al UE este un lucru bun, spre deosebire de media euro­peană aflată la 57 de procente. 32% sunt indiferenți și 18% consideră că apartența la UE este un lucru rău.
    În primăvară, la ediția prece­dentă a acestui eurobarometru, 54% dintre români credeau încă în beneficiile apartenenței la UE
    https://www.agro-business.ro/romanii-tot-mai-eurosceptici/2017/12/05/

  10. Am intrat in altar in ziua sfintirii si nu am vazut sfanta cruce, care nu se vede nici in videourile din articol. Am facut si niste poze din care se poate constata aceasta lipsa. Ceva nu este in regula! Scoaterea Sfintei Cruci este un moment de adâncă durere și tristețe. Această Cruce se scoate din Sfântul Altar de către preot numai la Denia din Joia Mare.

  11. Ma rog… poate gresesc eu… Si mie mi-e drag PS Macarie, este un arhiereu foatre “viu” dar, nu stiu de ce, ma tem sa nu se “neculizeze” – ca sa zic asa. Sa nu devina “viral”, tentatia cred ca e mare!

  12. Să nu uităm nici spectacolul excepțional „Uniți prin centenar” – https://www.youtube.com/watch?v=ZyQlfCXNWt0.

  13. Predica tinuta de preafercirea sa, PATRIARHUL ECUMENIC BARTOLOMEU ,a fost pe masura evenimentului:simpla,cu mult duh al adevarului in ea,luminata de cuvantul lui Dumnezeu viu si lucrator, ce a patruns in multe inimi,creind emotia momentului spre slava lui DUMNEZEU,a MAICUTII LUI,A SF.ANDREI si intrgii biserici, celei de sus si a celei de jos.

  14. Pingback: Marea Unire – România, la 100 de ani (film documentar)
  15. Pingback: INTERVIUL INCENDIAR DIN “FAMILIA ORTODOXA” AL PARINTELUI MELCHISEDEC, staretul manastirii PUTNA, despre ROBIA ECONOMICA, POLITICA si MORALA a poporului român de astazi si LUPTA IMPOTRIVA FAMILIEI SI A NORMALITATII: “Acum asistam la o no
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare