VIITORUL INTR-O EUROPA CARE RESPINGE CRESTINISMUL. “Totul va fi la un moment dat posibil, inclusiv o nouă experiență totalitară”
DW.com/ Horatiu Pepine: Mai are creștinismul un loc în Europa viitoare?
Mai are vreo valoare creștinismul sau este doar o cultură desuetă menită să dispară încetul cu încetul? Este relevant faptul că mai ales intelectualii s-au despărțit de creștinism?
E poate cel mai bun prilej să ne întrebăm în ce măsură creștinismul va mai fi relevant pentru Europa în care ne pregătim să trăim. Semnele ne indică un recul permanent și o tot mai largă discreditare. Crăciunul tinde să fie evacuat din rândul sărbătorilor cu caracter public și înlocuit cu formule neutre menite să nu ofenseze sensibilitatea exponenților altor culturi.
Desigur în România există pe mai departe un atașament mai puternic față de tradiție cel puțin în dimensiunea sa exterioară, ritualică și declarativă, dar semnele unui recul se fac și aici simțite. Noul guvern, bunăoară, a ținut să-și manifeste atașamentul față de laicism refuzând să includă în buget bani pentru lăcașele de cult, iar premierul Dacian Cioloș a evitat să jure pe Biblie, alegând în schimb Constituția. Desigur aceste gesturi, deși au o oarecare relevanță politică, nu sunt cu adevărat hotărâtoare pentru o destrămare a ”țesăturii” tradiționale, care se face simțită mai subtil în toate gesturile cotidiene.
Problema este așadar aceeași peste tot, chiar dacă fazele decreștinării sunt diferite. Ar trebui prin urmare să urmăm cu toții aceste curente tot mai largi sau dimpotrivă să le opunem o rezistență? Mai are vreo valoare creștinismul sau este doar o cultură desuetă menită să dispară încetul cu încetul? Este relevant faptul că mai ales intelectualii s-au despărțit de creștinism? Și că intelectualii ”conservatori” își practică de fapt conservatorismul ca pe un fapt estetico-muzeal? Creștinismul ca frumusețe a zidurilor vechi de piatră, a icoanelor pe sticlă, a spectacolelor de ”lumini și umbre” din noaptea pascală? Câți români nu deplâng decreștinarea Europei occidentale referindu-se în realitate la dispariția treptată a unei ”scenografii” specifice? De multe ori conservatorii contribuie mai mult la disoluția culturii creștine decât ateii militanți, căci ei estetizează năruind ”din interior” fără să provoace opuneri.
Și totuși, indiferent de plângerile locale care țin de un anumit specific românesc, nu mulțimile, ci intelectualii au condus lumea și i-au trasat liniile viitoare. Prin urmare nu putem ignora semnele schimbării, dar ne putem întreba dacă intelectualii au avut întotdeauna dreptate. Cel puțin secolul XX ne oferă serioase motive de îndoială. Intelectuali fasciști și intelectuali marxiști, leniniști, troțkiști, maoiști, care au oferit susținere morală celor mai opresive regimuri pe care le-a cunoscut istoria vreodată și care s-au reciclat apoi, după ce adevărul despre Gulag nu a mai putut fi ascuns, în democrați ecologiști, globaliști sau federaliști europeni, preluând din nou flacăra progresului.
De fapt nu putem spune nimic sigur despre viitor, dar putem, privind spre trecut, să observăm că toate marile totalitarisme au prosperat pe un un fond de decreștinare, încurajând totodată ideile ostile creștinismului. Nu e deloc un accident că după război Germania și Italia inventează democrația-creștină menită să refundeze politica pe conturul societății tradiționale: familie, parohii, comunități locale. Creștinismul devenise antidot pentru febra politică totalizantă și raționalistă.
Astăzi din creștin-democrația occidentală a rămas numai numele și un soi de conservatorism social care își păstrează totuși o minimă eficiență. Dar în politică nu mai există nicio diferență importantă între creștin-democrați și liberali, așa cum s-a văzut cu claritate în chestiunea imigrației islamice. Or, pe fondul acestei despărțiri tot mai largi și mai greu reversibile față de tradiție, individul ”eliberat” din chingile moralei familiale sau comunitare se va vedea expus tuturor experiențelor posibile. Totul va fi la un moment dat posibil, inclusiv o nouă experiență totalitară, câtă vreme nu mai există niciun reper tradițional și mai ales niciun discernământ.
O carte privită cu prea puțină simpatie a reușit totuși să schițeze un risc posibil, oricât ar părea el de improbabil. E vorba de romanul ”Supunere” (”Islam” în sens etimologic) al francezului Michel Houellebecq. Într-un viitor nu prea îndepărtat, Franța îl va alege ca președinte pe liderul unei formațiuni islamice și treptat se islamizează ea însăși, renunțând la toate libertățile laicismului. Lăsând deoparte gradul de verosimilitate al unui asemenea scenariu, ceea ce este valabil ca structură logică în romanul lui Houellebecq este faptul că o nouă religie se impune într-o societate care a renunțat la orice religie, deoarece vine pe un gol teleologic. Dar nu numai o nouă religie, ci și o nouă formulă politică ar putea găsi spațiu de manifestare, o doctrină capabilă să relanseze ideea de scop al istoriei și al devenirii umane, chiar dacă va implica drastice limitări ale libertății pe care o cunoaștem astăzi. Avertismentul lui Houellebecq este valabil într-un sens mai general căci ne arată că rezistența individului (și intelectualului deopotrivă) la totalitarism este (așa cum istoria a dovedit-o) destul de firavă atunci când noua ordine politică este însoțită de o anumită împlinire elementară a vieții. Oroarea poate veni mai târziu, dar, în primă instanță, sunt împlinite anumite așteptări și promisiuni.
Prin urmare Europa, golită complet de vechea cultură creștină – iudaismul este firește implicat în însăși țesătura sa intimă – și de toate replicile laice care nu au sens decât ca opoziție sau alternativă la creștinism, s-ar putea găsi dezarmată în fața promisiunilor insidoase ale unor noi experiențe cu aer seducător. În ciuda a ceea ce se crede, creștinismul are virtutea că poartă cu sine un sens inalienabil al libertății și demnității individuale, care se opune oricărei tiranii și oricărui totalitarism. Câtă vreme separă împărăția de aici de împărăția de dincolo, creștinul va fi mereu un cetățean exemplar și totodată unul nesupus, va fi cu alte cuvinte exact omul european cu spirit critic pe care l-am admirat la momentul istoric al plenitudinii sale. Iar câtă vreme, în acest ”amurg târziu în forme ontologice”, cum spune George Steiner (”Gramaticile Creației”), viitorul ni se pare tuturor amputat și incert, este cel puțin prudent să ne ținem de formele vechi și să nu aruncăm peste bord tocmai ceea ce a reprezentat gloria și ”siguranța” civilizației europene.
- IPS Hierotheos Vlachos despre EUROPA SI TAURUL EUROCRAT. Crestinii sa nu se lase siluiti de duhul lumesc si de puterile lumii
- IPS Hierotheos Vlachos: o radiografie ortodoxa a UTOPIEI UNIUNII EUROPENE. Ortodocsii care vor sa para europeni tradeaza
- O Uniune Europeana cu prea multi ortodocsi? Editorialist al Le Monde comentand alegerile din România: “DACA ORTODOCSII VOR DEVENI PROTESTANTI, MAI E O SPERANTA”. Ortodoxia – tapul ispasitor perfect
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Am o profunda indoiala ca atata vreme cat statele occidentale au functionat pe postamentul crestinismului ele nu au fost totalitare si fanatice.Dimpotriva.Sunt numeroase exemple de imparati/imparatese cel putin la fel de cruzi precum Stalin,Pol Pot ,Mao si altii .
Mereu am privit cu indoiala teorema unor intelectuali prin care crestinismul este incarcat automat cu termenii democratie si netotalitarism .Crestinismul ca atare functionaza in cu totul alte coordonate ,insa crestinismul deformat in papism si protestantism da mutatii…luand nastere imperialismul vestic si totalitarismul unor conducatori sadici ai Occidentului ,fiindu-le cantat in struna daca pastrau credinta papistaseasca(sectara) nealterata.Asta e motivul pentru care apar articole de sorginte marxista care vad in biserica(in special in cea apuseana,pentru ca,straniu,exista marxisti-cum ar fi unii de pe la GlobalResearch- care nu au neaparat o atitudine ostila fata de Biserica Ortodoxa,ea neavand antecedente de imperialism global) apuseana un adevarat adversar contra libertatii oamenilor din toate tarile(sigur,aici e inclusa si doctrina Vaticanului pin care orice proprietate papistaseasca din orice tara apartine Papei si Vaticanului…stim prea bine in Romania).
Multe state percep in continuare “crestinismul” papistas ca o plaga care a supt vlaga natiunii.E drept,le-au ordonat tara,le-au construit cladiri ,dar totul SPRE profitul tarilor mama din Europa .Aceste teritorii pustiite de bogatii multumita barbarilor papistasi au adoptat mai tarziu marxismul,reusind dupa multa vreme sa puna pe picioare o economie PROPRIE la care ravneau americanoizii .S-a evidentiat acest aspect mai ales in tarile din America de Sud .Evident,prin marxism s-a alterat si crestinismul local(atat cat era,caci inchizitorilor nu prea le-a pasat de corectitudinea dogmelor,nici macar a dogmelor papistase,formandu-se asadar un crestinism local care parea mai degraba a circ;papistasii nu s-au priceput niciodata la a avea grija ca dogma lor sa ramana nealterata-asta necesita sfinti…- in tarile cotropite,dimpotriva,au imprumutat paganisme ,chipurile,increstinandu-le…) .Asa ca tari ca Brazilia sau Argentina sustin drepturile gay.Si acum ce facem?…
Descrestinarea Apusului(care trage dupa sine,prin legile anticrestine la mare pretuire,si statele ortodoxe CARE apartin spatiului UE,tari abia iesite din comunism,bulversate ,neregasindu-si identitatea ortodoxa pierduta printre orele in care ne uitam la stiri,cumparam produse vestice si ne doream sa traim vestic imbibandu-ne in avorturie de nestavilit de la inceput de ani 90′) e o consecinta normala si de asteptat. Numai Ortodoxia ii mai poate salva …”Ortodoxia,speranta Europei ” .
Bumerangul ti se intoarce in cap.Islamisti au ajuns in Europa dupa Al Doilea Razboi si au vrut sa li se ofere o viata mai buna de la tarile care i-au colonizat.Urmeaza rasplata pentru frantuji,engleji…nu poti sa-i alungi acum ca un nesimtit …”noi nu suntem vinovati pentru ceea ce v-au facut strabunii nostrii” ar spune unii.Ramane la latitudinea fiecaruia corectitudinea frazei .
@emanuel:
Cruzimea unor imparati nu e deloc acelasi lucru cu totalitarismul. Aici e vorba de un sistem de organizare a puterii si dominare a societatii, nu despre un apucat care are probleme la mansarda si macelareste oameni.
Americanoizii nu erau papistasi. Mai degraba decat factorul religios, poate aici a contat imperialismul pur si simplu. Pe de alta parte, daca e sa ne referim strict la lideri religiosi, o parte importanta a rezistentei localnicilor in era capitalismului neoliberal a fost opera unor episcopi si clerici catolici.
http://johnstepper.com/2013/10/26/the-five-monkeys-experiment-with-a-new-lesson/
Cata vreme oamenii nu vor gandi cu capul lor, orice este posibil. Experimentul de mai sus demonstreaza ca a fi o fiinta superioara necesita eforturi, imposibile pentru primate.
http://adevarul.ro/international/in-lume/islamizare-migrare-video-1_5679876237115986c6b78fd1/index.html
https://www.facebook.com/daniel.gheorghe.374549/posts/1659834454297204
@admin
“Americanoizii nu erau papistasi. ”
Iarta-ma…erau neosectari care visau la “Noua Atlantida”.
“Mai degraba decat factorul religios, poate aici a contat imperialismul pur si simplu.”
Conta si factorul religios.Romano-catolicismul nu e in niciun caz o religie ” a pacii”(sunt mai mult decat numeroase marturiile,traita chiar pe spinarea noastra) .Pana la urma …crestinismul are accente totalitare,nu? A fi totalitar fata de condamnarea pacatului…nu e pe placul tuturor.
Pana una alta ,islamismul nu e altceva decat o mutatie a iudaismului de dupa distrugerea templului (asa cum ne informeaza Sfantul Maxim Grecul ) .Uitandu-ma la islamism vad iudaismul veto-testamentar.Fara sa gresesc.Iar opinia nu mi-o schimba nimeni.
“Nu o să mai treacă mult până când Civilizația Sumeriană va fi înlocuită de Civilizația Dunăreană în rolul de primă mare cultură a lumii – cea în care s-a născut scrierea.
Chiar dacă astăzi se duce o luptă crâncenă între susținătorii dogmei oficiale și cercetătorii care spun că istoria Europei ar trebui rescrisă, în sensul restabilirii adevărului, ea va fi câștigată în cele din urmă de noua viziune asupra istoriei străvechi – cea care spune că spațiul carpato-danubioano-pontic este Vatra Vechii Europe.”
http://www.nasul.tv/testamentul-zeilor-dunareni-filmul-prin-care-nemtii-pun-umarul-la-rescrierea-istoriei-europene/
Cred ca nu istoria Europei este cea vizata, ci identitatea religioasa a europenilor. A spatiului ortodox, mai exact. Interesant documentarul.
Interviu cu cercetatorul Harald Haarmann despre Europa Veche si culturile care formau Civilizatia Dunareana https://www.youtube.com/watch?v=mCzHl1IGJjc