SEMĂNĂTORUL-SĂMÂNȚĂ și PĂMÂNTUL CARE RODEȘTE CER. Părintele Arsenie Boca: “Aşa trebuie să fie: nimeni nu poate crede în Iisus nepedepsit!”

15-10-2016 Sublinieri

semanatorul Iisus

PARINTELE ARSENIE BOCA:

SEMANATORUL CERULUI

Ca tanjim, ne framantam, ne chinuim, pentru a ne realiza Sensul in marea Imparatie a existentei lui Dumnezeu, nu mai e nici o indoiala. Porunca desavarsirii e o porunca de care nu se poate scapa pe pamant. Ea apartine Cerului si scanteiaza ca o stea in constiinta. Iar aceasta se intampla tuturor oamenilor inclinati spre Dumnezeu. Numai ca unora mai mult, altora mai putin; unora foarte mult, altora foarte putin.

Crestinismul, cuvantul Imparatiei, Iisus, prind viata in oameni, in trepte diferite.

Pilda Semanatorului e pilda lui Iisus, care si-a talcuit profetic soarta soliei Sale intre oameni. A talcuit-o si pe intelesul apostolilor, care L-au rugat sa le-o talcuiasca, dar tot a ramas si talcuirea pe care avea s-o aduca depanarea veacurilor.

Desi oamenii au fost totdeauna la fel, de aceste patru categorii: cu mintea batuta de toate vanturile invataturilor omenesti, ca o cale prafuita a lumii; cu o inima de piatra, fara focul iubirii intr-insa; cu simturile aruncate in hatisul dintre griji si placeri, si abia ca a patra parte, ca un pamant roditor de Cer, – totusi ceva se simte structurat deosebit si increstinat in lume.

Sunt minti ale lumii care gandesc contand pe existenta lui Dumnezeu. Sunt pietre, monumente de piatra, catedrale la care s-a lucrat sute de ani, care marturisesc pe Dumnezeu. Sunt griji si placeri parasite in decursul istoriei din cauza lui Dumnezeu. Iar despre sirul de sfinti ai veacurilor, rasfirati ca niste stele, nici nu mai pomenesc.

Iisus a inclinat structural omenirea spre Cer.

Oamenii nu mai pot scapa de aceasta inclinare, fie ca-L marturisesc afirmandu-L, fie ca-L marturisesc tagaduindu-L pe Dumnezeu.

Oamenii sunt provocati, individual, sa se pronunte intr-un fel sau altul, cum stau fata de solia lui Iisus.

Aceasta e biruinta cerescului Semanator!

Prislop, 15.X.49

*

SEMANATORUL

Evanghelia s-a dat tuturor structurilor sufletesti, s-a dat tuturor claselor sociale, tuturor varstelor si tuturor neamurilor pamantului. Neamurile inca n-au dezvoltat toata bogatia Crestinismului si Crestinismul inca n-a pus in valoare de mantuire toate structurile neamurilor.

Pe scurt: care-i samanta menita sa rodeasca?

Mai intai e toata invatatura Evangheliei: tot ceea ce trebuie sa stim despre noi si Dumnezeu spre asigurarea mantuirii noastre.

Dar samanta caracteristic divina e Insusi Iisus: Omul cel nou, faptura cea noua, omul ceresc. El locuieste real in faptura noastra duhovniceasca de la Botez. Dar, ca aceasta cunoastere sa nu duca gresit la un fel de autodivinizare luciferica a omului – cum s-a intamplat de altfel cu un intreg curent de gandire, idealismul, – Biserica invata, dogmatic, ca Iisus este si deosebit de noi, e Mijlocitorul intre Dumnezeu si oameni.

In parte Il avem fiecare pe Iisus si pe Sfantul Duh; intreg e in Biserica, in obstea luptatoare si triumfatoare; iar desavarsit in veacul viitor, cand: „Dumnezeu va fi totul in toate”.

Noi oamenii nu ne dam seama ce lucruri mari ne-asteapta in privinta prelucrarii noastre, prin mijlocirea cerescului Semanator, si a descoperirii valorii noastre eterne! Prea suntem oameni infasurati la ochi cu materia de pe noi si cu structura noastra pamanteana, care ne cam cheltuie toata vremea de aici si ne scurteaza zarea.

Trebuie să fim mai decişi pentru afirmarea lui Dumnezeu, de la care avem obârşia, fiindcă ceilalţi, care afirmă numai materialitatea lumii, o afirmă mai tare. Şi ni se cade nouă, creştinilor, ca pe aceeaşi măsură să-i afirmăm totodată şi spiritualitatea.

Necredincioşii, – spre ruşinea noastră – îşi cred necredinţa lor mai tare decât credem noi credinţa noastră. (Să n-aveţi nici o teamă: mintea, prin puterile sale numai, nu poate dovedi constrângător, nici că este, nici că nu este Dumnezeu).

De aceea, pentru că puterile omului sunt hotărât mărginite, de aceea a venit Iisus, Dumnezeu, personal, să ne vorbească El cele ale eternităţii noastre. Aceasta este siguranţa noastră în plus. Împotriva lui Iisus oamenii n-au putut nimic, fie că purtau toga filosofilor, fie că purtau hlamida împăraţilor.

Dar, lucru de ţinut seamă e că apartenenţa noastră la Iisus e supusă încercărilor, prigonirilor, ba chiar şi osândirii la moarte. Aceasta ne-a spus-o El cu toate prilejurile. Aşa trebuie să fie: nimeni nu poate crede în Iisus nepedepsit!

Dacă Iisus ne-a răscumpărat din moarte veşnică cu preţul vieţii, noi de asemenea câştigăm viaţa Lui lepădând pe-a noastră, dacă vremea o va cere.

De aceea sunt îngăduite încercările fiindcă numai ele „coc” sămânţa pe pământ a „dumnezeilor după dar”. Aceştia sunt creştinii, în care Iisus aduce rodul însutit. Şi interesează rodul – sensul dat vieţii şi morţii – şi nu interesează pământul de pe el.

Să înţelegem aceasta!

Prislop 16.X.49

(Din: Parintele Arsenie Boca – Cuvinte Vii, Editura Charisma, Deva, 2006)

arsenie_boca_parinte-cuvinte_vii

Pentru aceasta Duminica (a 21-a dupa Rusalii), va mai recomandam:


Categorii

"Concentrate" duhovnicesti, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Parintele Arsenie Boca, Pilda Semanatorului

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

6 Commentarii la “SEMĂNĂTORUL-SĂMÂNȚĂ și PĂMÂNTUL CARE RODEȘTE CER. Părintele Arsenie Boca: “Aşa trebuie să fie: nimeni nu poate crede în Iisus nepedepsit!”

  1. Mulțumim admini.
    Fix in ziua in care m am născut am primit un răspuns … mulțumesc

  2. Offf! Daca n-ar fi grijile astea…Si nu ma refer la grija painii de maine, ci la grija de a-i vedea pe altii mantuiti, inainte de a ne indrepta pe noi.
    Cu adevarat, mai abitir decat mancarea si bautura, grija de multe ingreuneaza inima si nu lasa loc semintei de/din Cer sa creasca si sa rodeasca. Si uite-asa, in loc sa ajungem oameni ceresti si sa-i odihnim pe cei de langa noi, ne facem pricina de poticnire pentru ei. Nici noi nu rodim, nici pe altii nu lasam sa rodeasca…

  3. Pingback: GHIMPELE IN TRUP si RELATIA REALA CU DUMNEZEU. “Îţi este de ajuns harul Meu, căci puterea Mea se desăvârşeşte în slăbiciune”. TREZIREA LA… COMUNIUNE | Cuvântul Ortodox
  4. “De aceea sunt îngăduite încercările fiindcă numai ele „coc” sămânţa pe pământ a „dumnezeilor după dar”. Aceştia sunt creştinii, în care Iisus aduce rodul însutit.”

    “Cine se dispenseaza de rugaciune pierde ajutorul lui Dumnezeu si mintea lui ramane intunecata, iar viata lui este o permanenta ratacire.”

    “Numai rugaciunea i-ar putea salva si degeaba se revolta impotriva lui Dumnezeu ca lor nu le-a daruit credinta. Ei insisi nu au dorit-o, caci daca ar fi dorit-o ar fi cerut-o, iar Dumnezeu o daruieste celui ce o cere cu sinceritate. Acesti oameni au preferat comoditatea vietii si lenea in locul luminii si al adevarului. Ei vor avea parte deci de ceea ce au ales si pe buna dreptate.”

    “Cand dupa o rugaciune facuta cu efort si oboseala, constatam ca mintea noastra a alunecat permanent spre alte lucruri, este durerea ca ignoram puterea sacrificiului si ca am fi dorit in mod egoist sa simtim o placere si o alinare in fundul inimii. Dar atunci cand nu renuntam la aceasta dorinta, cand corpul nostru obosit nu permite sufletului sa se inalte, cand inima ramane uscata, iar buzele abia au puterea sa pronunte cuvintele care de multe ori nu mai au sens pentru noi, ah!, ce stare disperata. Dar ce sacrificiu si mortificare totala…”

    “Cine va putea indura pana la sfarsit aceasta senzatie de abandonare totala, aceasta lipsa de orice consolare sensibila si trupeasca, acela isi va mantui sufletul. Acest lucru este formidabil cu neputinta de indurat si totusi, invierea lui Iisus ne da curajul, increderea si bucuria ca cel ce renunta la el totusi totalmente, acela ce nu-si mai cauta nici o consolare sensibila in minte, nici chiar in rugaciune, acela ce-si pune ultima nadejde in Dumnezeu, chiar cand pare parasit acela a invins moartea, acela voieste ce voieste Dumnezeu.”

    Arsenie Boca
    http://www.nistea.com/boca-despre_rugaciune.htm

  5. Pingback: Predica PS MACARIE în Duminica PILDEI SEMĂNĂTORULUI: “Mulți semănători au ieșit, mai ales în aceste vremuri, să arunce semințele învățăturilor lor în inimile oamenilor și să le ducă la robia cea sufletească”. DOUĂ MINUNI RE
  6. Pingback: “Dumnezeu lucrează! HAIDEȚI SĂ NE OPRIM DIN VUIETUL ȘI IUREȘUL ÎN CARE TRĂIM, să vedem ce vrea să ne spună, care e mesajul pentru noi” – Cuvântul Părintelui IEREMIA de la Putna la Evanghelia Semănătorului (VIDEO, TEXT) | Cu
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate