SFANTUL CUVIOS DAVID DIN EVVIA, “COPILUL” INAINTEMERGATORULUI. Viata, minunile, Paraclisul

31-10-2014 Sublinieri

osios_david_en_euvoias_483

Viaţa Cuviosului David Bătrânul din Evvia

Cuviosul David din Evvia este unul dintre cei mai mari sfinţi făcători de minuni. A fost numit “Bătrânul” încă din tinereţea sa, datorită spori­rii sale duhovniceşti. I s-a spus “co­pilul Înaintemergătorului” datorită legăturii strânse pe care a avut-o cu Sfântul Ioan Botezătorul, care i s-a arătat de multe ori, în chip minunat, încă din fragedă copilărie, şi l-a călă­uzit pe scara desăvârşirii.

Cuviosul David s-a născut în anul 1591, în satul Gardiniţa din Locrida. Tatăl său, care era preot, îl lua cu el la sfintele slujbe. De mul­te ori copilul era văzut stând în faţa sfintelor icoane. Cel mai mult stă­tea în faţa icoanei Sfântului Ioan Botezătorul, de care se simţea atras în chip deosebit. Înainte de a împlini doi ani, când a fost întrebat ce îi place cel mai mult la biserică, a răspuns:

“Tronul lui Iisus Hristos, ochii Maicii Domnului şi aripile Sfântului Ioan Botezătorul”.

Aceste cuvinte le-au atras atenţia părinţilor săi, care şi-au întărit convingerea că David era un copil ales de Dumnezeu pentru o slujire înaltă.

cuviosul_david_evvia12Cea mai tulburătoare întâmpla­re din copilăria sa a avut loc când avea numai trei ani. Într-o zi de marţi, dimineaţa, Sfântul Ioan Botezătorul i s-a arătat în somn şi l-a întrebat:

Vrei să vii în casa mea?

Unde este casa ta? Eu ştiu că stai în biserică, în icoa­na ta“, a spus micul David.

Am şi casă. Urmează-mă şi vei vedea”, i-a cerut Sfântul Ioan.

Apoi l-a luat de mână şi l-a dus în afara satului, unde era o bisericută cu hrarnul său. Când a ajuns în faţa icoanei sale, Sfântul Ioan a intrat în chip minunat în icoa­nă, iar apoi i-a spus că tatăl său va veni sâmbătă să îl ia.

Familia micului David, negă­sindu-l, s-a îngrijorat. Preoteasa a fost aproape să îşi piardă minţile. Sâmbăta, părintele a venit cu credincioşii să facă Sfânta Liturghie în biserica Sfântului Înaintemergător, nădăjduind că ocrotitorul bisericii îi va ajuta să îl regăsească pe David. Mare a fost bucuria preotului, mare a fost bucuria preotesei şi a celorlalţi oameni când l-au găsit pe copil stând în biserică, cu faţa luminată şi ochii strălucitori. După această întâmpla­re, David şi-a sporit evlavia faţă de Sfântul Ioan. Mergea în biserica lui şi stătea ore întregi în faţa icoanei sfântului, vorbind cu el.

La vârsta de patru ani, copilul a învătat să citească, iar la cinci ani a început să cerceteze cărţile de cult, deşi slujbele erau scrise în greaca ve­che. Luminat de Dumnezeu, la vârsta de opt ani putea tâlcui toate cărţile de cult, fiind atras mai ales de imnele Sfântului Ioan Damaschin. Îşi petre­cea mult timp cercetând Epistolele Sfântului Apostol Pavel şi Faptele Sfinţilor Apostoli.

La vârsta de cincisprezece ani, când chemarea spre o viaţă de post şi nevoinţă era din ce în ce mai limpe­de pentru tânărul David, Dumnezeu l-a chemat în chip minunat pe calea cea îngustă. Sfântul Ioan Botezătorul i s-a arătat, cerându-i ca a doua zi, după Sfânta Liturghie, să plece să îşi găsească povăţuitorul duhovnicesc. Părăsindu-şi familia, David l-a întâl­nit pe părintele Acachie, un rugător şi un postitor ajuns la mari măsuri duhovniceşti.

Vreme de câtiva ani de zile, trăind la mănăstirea părintelui Acachie, în Magnisia, David a primit tunderea monahală şi a primit ascul­tarea de a avea grijă de biserică. A strălucit prin virtuţile şi înţelepciunea sa, şi pentru aceasta a primit şi numele de “David Bătrânul”.

Din Magnisia, ucenicul şi povă­ţuitorul său au plecat la mănăstirea Ossa, unde călugării au fost atât de impresionati de vietuirea Cuviosului David, încât au vrut să le fie îndrumător duhovnicesc. După ce Cuviosul David a fost hirotonit diacon, a slujit acolo vreme de trei ani, având multă râvnă pentru cele sfinte. Apoi au ple­cat mai departe, pentru că părintele Acachie voia să găsească noi pilde de virtute pentru ucenicul său. Au mers împreună în Sfântul Munte Athos şi au trecut pe la mănăstiri, pe la mul­te schituri, cercetând mulţi părinţi cuvioşi. Apoi părintele Acachie l-a lăsat pe Cuviosul David să îşi aleagă un loc în care să vieţuiască. Şi acesta a ales Marea Lavră, Lavra Sfântului Atanasie Athonitul.

cuviosul_david_evvia11În timp ce părintele David se nevoia acolo, părintele Acachie s-a dus la Constantinopol. Acolo, patri­arhul ecumenic i-a cerut să accepte rangul de mitropolit şi, după aproa­pe doi ani, a fost hirotonit ca mitropolit de Navpact şi Arta. După hiro­tonie, mitropolitul Acachie a trimis o scrisoare prin care i-a cerut stareţu­lui Marii Lavre să îl trimită la el pe părintele David. Când cei doi s-au reîntâlnit, mitropolitul i-a mărturisit că vrea ca părintele să primească hi­rotonia întru episcop. Dar a fost refuzat cu fermitate şi, văzând aceasta, mitropolitul Acachie s-a hotărât să îl hirotonească preot. După hirotonie, părintele a ajuns sfătuitorul mitropolitului şi duhovnic al tinerilor care îşi doreau să ajună preoţi.

Fiind apropiat de mitropolit, Cuviosul David nu s-a sfiit să îi atra­gă atenţia asupra anumitor lucruri rele pe care le făceau unii preoţi. Şi făcea aceasta doar pentru că îşi do­rea îndreptarea lucrurilor, nu pentru că ar fi fost clevetitor. La un moment dat, când i s-a plâns mitropolitului de starea de decădere a unei mănăs­tiri, Mănăstirea Vernicova, a primit ascultarea de egumen acolo, tocmai pentru a încerca să pună lucrurile în ordine.

cuviosul_david_evvia8În timp ce se lupta cu năravurile unor monahi care erau tari în cerbice şi nu voiau să renunţe la patimile lor, Cuviosul David a trecut printr-o încercare foarte grea. Vrăjmaşul diavol, nesuferind rugăciunile lui, a încercat să îi ia viaţa. Nişte copii greci trăiau în casa unui turc bogat, care avea drept de viaţă şi de moarte asupra lor. Când au reuşit să fugă de acolo, turcii au căutat cât au putut să afle cine îi ajutase pe copii. Li s-a spus că vinovatul era Cuviosul David, care era cunoscut nu doar pentru iubirea faţă de Dumnezeu, ci şi pentru fap­tul că îşi iubea neamul din care făcea parte. Venind turcii la mănăstire, l-au prins pe părinte şi l-au supus la tot fe­lul de chinuri, după care l-au aruncat în temniţă. Apoi l-au spânzurat cu mâinile în sus, lăsându-l abia viu. Din grija unor creştini mai înstăriţi, care au dat bani guvernatorului de acolo, Cuviosul David a fost eliberat. Dar apoi, fiind apăsat de gândul că poate chiar unul dintre călugării săi nevrednici îl dăduse pe mâna turci­lor, nu s-a mai întors la mănăstirea Vernicova, ci a plecat spre Evvia, in­sula în care se născuse.

cuviosul_david_evvia7Ajungând aproape de insu­lă, a rugat un barcagiu să îl treacă spre Evvia, dar barcagiul, văzându-l cu rasa ponosită şi ruptă, a refuzat. Atunci, Cuviosul David şi-a întins rasa pe apă şi a mers pe ea ca pe o plută, sub privirile barcagiului, care şi-a dat seama că în faţa sa se află un om cu viată sfântă.

În insula Evvia, cuviosul s-a oprit aproape de Rovies, lângă o biserică veche, care avea hramul Schimbarea la Faţă. A găsit o peşteră în apropiere şi a trăit acolo vreme de doi ani. Când, după aceea, un tânăr cioban i-a cerut să îl primească uce­nic, sfântul s-a gândit să ridice o mănăstire. Pentru că în acel loc apă se găsea foarte greu, cuviosul s-a rugat lui Dumnezeu să facă o minune şi să izvorască apă, pentru a se putea construi mănăstirea. Prin minune dum­nezeiască, în locul în care cuviosul a lovit cu toiagul într-o piatră mare, a doua zi, când piatra a fost mutată, a izvorât apa.

cuviosul_david_evvia6După această minune, Cuviosul David şi-a luat ucenicul, pe care îl călugărise, şi au plecat să strângă banii de trebuinţă pentru construi­rea mănăstirii. Au călătorit prin Ţara Românească, Moldova, şi au ajuns până în Rusia. Peste tot au găsit oameni care s-au oferit să îi ajute. Şi toate cele primite au fost trimise în Evvia, fiind puse într-un buştean care fusese găurit pe dinăuntru. Prin minune dumnezeiască, buşteanul a plutit până la ţărmul Evviei şi toa­te cele strânse au ajuns cu bine la Cuviosul David.

După câţiva ani, acesta a ridicat mănăstirea şi a format o obşte des­tul de mare. Călugării, folosindu-se de exemplul cuviosului, încercau să îl urmeze în nevointe. Faima mănăstirii s-a răspândit în toate părţile, şi mulţi oameni alergau la sfântul sta­reţ pentru a-i cere cuvânt de folos sau pentru a se spovedi. Cuviosul le vorbea mult despre importanţa spo­vedaniei şi a luptei cu păcatele, şi oamenii găseau în el doctorul potrivit pentru bolile lor sufleteşti.

O mare minune săvârşită de Cuviosul David înainte de trece­rea sa la Domnul a avut loc în satul Disto. Când a trecut pe acolo, credincioşii, cunoscându-i îndrăzneala către Dumnezeu, l-au rugat să facă o rugăciune pentru ei, ca să scape de mulţimea de ţânţari care îi necăjeau tot timpul. După ce cuviosul s-a rugat în genunchi, împreună cu credin­cioşii, Dumnezeu nu numai că a izgo­nit ţănţarii, ci a şi secat mlaştinile din jurul satului, spre bucuria tuturor.

Cu trei zile înainte de sfârşitul vieţii sale pământeşti, cuviosul le-a vorbit monahilor din obştea sa des­pre faptul că Dumnezeu îi descoperi­se ziua în care va muri. Apoi, a treia zi, după ce i-a încurajat să rămână statornici făgăduinţelor monahale, sfântul şi-a dat ultima suflare. Dar, prin moartea sa nu s-a îndepărtat de obştea sa şi de cei care îl cunoscuseră, ei, primind har de la Dumnezeu, i-a ocrotit, ajutându-i prin mulţimea de minuni pe care le-a săvârşit.

Pentru rugăciunile Cuviosului David din Evvia, Doamne Iisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieşte-ne pe noi.

(Viaţa. Minunnile. Acatistul Cuviosului David din Evvia, Editura Egumeniţa, 2011, pp. 7-17)

Sursa online: Doxologia, Viaţa Cuviosului David Bătrânul din Evvia

cuviosul_david_evvia3

***

MINUNI ALE CUVIOSULUI DAVID

Un bărbat avea dureri mari în gât și era răgușit. Când a ajuns la doctor, i s-a spus că are cancer laringian. Înainte de a merge să i se facă biopsie, bărbatul s-a spovedit la mănăstirea Cuviosului David. Părintele Chiril, egumenul mănăstirii, i-a dat să bea în fiecare dimineață puțin ulei de la candela Cuviosului David și de la cea a Fericitului Stareț Iacov.

Când i-au făcut biopsia (scoțându-i pentru analize trei bucăți lungi de 4-5 cm fiecare), medicii i-au spus că e nevoie de operație pentru a-i scoate jumătate din laringe.

Dar, vreme de o lună, bărbatul a continuat să bea din undelemnul primit de la părintele Chiril. Ulterior, consultând un alt medic, acesta i-a spus că gâtul său este sănătos. Nu se vedeau nici măcar cicatricele lăsate de biopsie.

După ce i-a făcut și o tomografie, doctorul i-a spus că tumoarea pe care o avusese cu o lună în urmă dispăruse. Gâtul se vindecase.

(Viața, minunile, acatistul Cuviosului David din Evvia, Editura Egumenița, pp. 73-74)

Sursa: Doxologia, Vindecarea cancerului laringian

*

cap-cuvios-davidUn bărbat din Atena avea colici renale. De multe ori, ajungea la spital chiar şi la orele două sau trei noap­tea. Doctorii îi tot dădeau calmante, spunându-i că are piatră la rinichi.

Odată, venind să se închine la mănăstirea din Evvia, bărbatul a făcut o colică renală. După ce a luat nişte medicamente, durerile i s-au mai liniştit. A doua zi însă, spre sfâr­şitul Sfintei Liturghii, durerile au reînceput. Fiind dus la un spital din apropiere, i s-a făcut o injecţie cal­mantă, dar aceasta nu a avut efect. Fiind trimis de medic la un spital din Atena, bolnavul a preferat să se întoarcă la mănăstirea Cuviosului David.

Ajuns la mănăstire, durerile l-au supărat în continuare. Alţi pelerini aflaţi în mănăstire i-au spus că ar fi bine să plece totuşi la spital. Pentru că durerile nu încetau, stareţul mănăstirii, Fericitul Iacov Tsalikis, a mers împreună cu alţi părinţi şi a luat Sfintele Moaşte ale Cuviosului David. L-a binecuvantat pe bolnav deasupra parţii bolnave şi s-a rugat:

“Sfinte David! Dimitrie suferă! De ce stai?”

După aceasta, durerile s-au ate­nuat. Bolnavul a adormit. Când s-a trezit, era sănătos. De atunci, nu a mai avut probleme cu rinichii.

(Viața, minunile, acatistul Cuviosului David din Evvia, Editura Egumenița, pp. 87-89)

Sursa: Doxologia, “Sfinte David! Dimitrie suferă! De ce stai?”

*

Un bărbat care avea mari dureri şi care urina sânge s-a dus la spital. După ce i-a făcut analizele, doctorul i-a spus că are cancer la vezica urinară şi că se poate ca situaţia să fie foarte gravă.

Într-o seară, bărbatul a avut un vis în care i-au apărut Maica Domnului, Cuviosul David şi Sfântul Ioan Rusul. Când a întrebat-o pe Maica Domnului:

Sfântul Ioan Rusul mă va face bine?”,

Prea Sfânta Născătoare de Dumnezeu i-a răspuns:

Nu Sfântul Ioan Rusul te va face bine, ci Cuviosul David”.

Dimineaţa, când s-a trezit, bărbatul s-a simţit sănătos. Nu mai avea dureri. În urma analizelor, doctorul i-a confirmat faptul că se tămăduise.

(Viaţa-minunile-acatistul Cuviosului David din Evvia, Editura Egumeniţa, pp. 84-85)

Sursa: Doxologia, O arătare minunată în visul unui bolnav

*

cuviosul_david_evvia16În urma unei operaţii, o femeie ajunsese la reanimare. Făcuse edem pulmonar şi starea sănătăţii ei era critică. După nouă zile de stat la re­animare, în a zecea zi trebuia să i se facă nişte analize. Din neatenţie, după analize, asistenta a uitat să îi dezlege bandajele cu care îi legase strâns picioarele. Bandajele îi blocau circulaţia sângelui.

În noaptea aceea, femeia s-a aflat în primejdie de moarte. Amintindu-şi cum Cuviosul David îi ajutase şi în trecut familia, s-a rugat acestuia cu credinţă. Atunci a văzut lângă ea un monah care i-a spus cu blândeţe:

Nu te teme. Din clipa aceasta, eşti cu desăvârşire să­nătoasă. Nu ai nimic“.

Şi i-a cerut să îşi taie bandajele, spunându-i că o va ajuta el. Şi i-a spus cine este. Văzând cum păturile se ridicau de pe ea sin­gure, femeia s-a speriat şi a strigat cu voce puternică după ajutor. Când au venit asistentele, i-au tăiat bandajele.

Dimineata, la ora 5, femeia  s-a trezit simţind pe frunte mâna Cuviosului David şi l-a auzit spu­nându-i:

“Scoală-te, eşti bine acum. Spune-le medicilor să ia aminte şi să nu mai facă greşeli”.

Gândindu-se în sinea ei că doc­torul care greşise în cazul ei ar trebui tras la răspundere, femeia a auzit cum Cuviosul David i-a spus:

“Să nu faci rău nimănui. Trebuie să înveţi să ierţi” .

Fiind tămăduită prin intervenţia Cuviosului David, femeia a venit la mănăstirea lui şi a mărturisit mi­nunea pe care o trăise.

(Viaţa şi minunile Cuviosului David din Evvia, Editura Egumeniţa, p. 80-81)

Sursa: Doxologia, “Din clipa aceasta, eşti cu desăvârşire sănătoasă…”

*

Pe 24 decembrie 1995, în ajunul Crăciunului, parinţii unui copil fier­seseră apă într-o cratiţă, ca să îi facă fiului lor inhalaţii pentru a respira mai bine. Dar cratiţa s-a vărsat şi apa fiartă a curs peste copil, provocân­du-i arsuri pe tot corpul.

Fiind dus la spitalul din Iraclia, de acolo a fost transportat de urgenţă cu un avion militar în Atena. Doctorii au afirmat că erau şanse de doar 10% ca să rămână în viaţă, iar dacă va supravieţui, va avea probleme de sănătate.

Fiind cu copilul la spital, părinţii au văzut că o femeie, mama unui alt copil bolnav, citea o carte cu viaţa şi minunile Cuviosului David. Părinţii i-au cerut femeii să le împrumute cartea, dar aceasta nu le-a dat-o, pen­tru că se pregătea să fie externată îm­preună cu copilul ei. Dar, mergînd să ia biletul de externare, fără niciun motiv i-au spus să mai stea o zi în spital. Întorcându-se în salon, a dat părinţilor cartea pe care mai înainte le-o refuzase.

După ce au citit din ea, părinţii copilului au sunat la mănăstire ca să le ceară părinţilor să facă o rugăciune şi un paraclis pentru copilul lor. În acea noapte, mama a visat cum ci­neva ţinea în mâini o parte din moaştele Cuviosului David şi a întrebat-o dacă vrea să binecuvânteze cu ele co­pilul. Femeia l-a rugat cu credinţă să facă aceasta.

În zori, femeia a observat că pie­lea opărită a copilului începea să cadă de pe el ca nişte solzi, fiind înlocuită de piele nouă. Directorul spitalului şi medicii au fost surprinşi de schimba­rea neaşteptată a stării de sănătate a copilului, şi au spus:

Oare cum este cu putinţă ca după atâţia ani de experienţă să facem o greşeală atît de mare în privinţa evoluţiei stării copilului?

Doctorii au spus că va dura mult până ce copilul va putea să meargă din nou. Dar, în luna februarie a anului următor, părinţii l-au dus pe copil să se închine la mănăstirea din Evvia. Fiind binecuvântat cu Sfântul Cap al Cuviosului David, când a ajuns în ziua următoare acasă, copilul a început să meargă din nou.

(Viața, minunile, acatistul Cuviosului David din Evvia, Editura Egumenița, pp. 66-68)

Sursa: Doxologia, Copilul cu arsuri pe tot corpul

*

Ținând cu scumpătate legile monahismului și nevoindu-se cu o asprime fără seamăn, i s-a dat de la Dumnezeu îndrăzneală către sfinți și mai ales către Cuviosul David, dar și către Cuviosul Ioan Rusul. Le vorbea cu simplitate și fără mijlocitor. Cerea orice voia fără șovăială și ocolișuri. Odată s-a mâniat și l-a “înfricoșat” pe Cuviosul David. Asta s-a întâmplat în 1972, când un oarecare răufăcător din Rovies a tăiat pentru soba lui câțiva măslini, din puținii pe care îi mai avea mănăstirea. Și, fiindcă, datorită desproprietăririlor, mănăstirii îi mai rămăsese numai o livadă cu câțiva măslini, Părintele Iacov s-a mâhnit mult pentru fapta aceluia. Mai greu îi venea să meargă la poliție, la procuror, mai ales că egumenul îl lăsase responsabil în mănăstire. Avea atâtea probleme… procese îi mai lipseau. S-a mâhnit nespus de mult, dar nu a stat nici o clipă pe gânduri, ci a coborât  în biserică, s-a dus înaintea icoanei Cuviosului David și i-a spus:

ferictul_iacov_sf_david– Eu, sfinte al meu, livezile, casele și celelalte ale mele le-am lăsat și am venit aici din dragoste ca să-ți slujesc ție. Știi cât te iubesc și te cinstesc. Livezile sunt ale tale. Și totuși, tu nu te interesezi de ele și merge oricine și le taie. Nu mă pot duce la poliție. Până după amiază să-mi aduci pe cel ce ți-a tăiat măslinii. Altfel, o să te închid, bâtrâne, în cutie și nu te voi mai tămâia și nici nu-ți voi mai aprinde candela!

Și Cuviosul David “s-a conformat”. După amiază, înainte de a începe vecernia, vede că intră în biserică un oarecare țăran. Părintele Iacov a înțeles că acela era autorul, dar a așteptat. La sfârșitul vecerniei țăranul a mărturisit fapta sa și apoi a urmat restabilirea lucrurilor.

Trei ani mai târziu s-a întâmplat iarăși ceva asemănător. În timp ce părinții se pregăteau pentru vecernie, au observat că un hoț deschisese pangarul și furase banii.

Atunci Starețul s-a dus foarte mâhnit la icoana Cuviosului David și i-a spus:

–  Dacă nu-mi vei afla pe cel care a furat banii până ce va începe vecernia, să nu aștepti să te tămâiez și să fac vecernia.

Peste puțin timp, Cuviosul David l-a adus pe hoț. Acela a intrat plângând în biserică și, căzând în genunchi, a cerut iertare.

(Stelian Papadopulos, Fericitul Iacov Țalikis, Starețul Mănăstirii Cuviosul David “Bătrânul, Editura Evanghelismos, p. 140-141)

Sursa: Doxologia, “Să nu aștepti să te tămâiez și să fac vecernia!

***

sfantul-david

***

PARACLISUL PREA CUVIOSULUI SI DE DUMNEZEU PURTATORULUI PARINTELUI NOSTRU DAVID, FACATORUL DE MINUNI, CARE A STRALUCIT IN EUBEEA

Preotul: Binecuvantat este Dumnezeul nostru…

Slava tie Dumnezeul nostru, slava Tie.

Imparate Ceresc…

Prea Sfanta Treime…

Tatal nostru…

Doamne miluieste (de 12 ori)

Veniti sa ne inchinam… (de 3 ori)

Psalmul 142: Doamne auzi rugaciunea mea...”

Dumnezeu este Domnul… (de 3 ori)

Glasul al 4-lea, “Cel ce Te-ai inaltat pe Cruce...”:

Cel ce Te-ai înălțat pe Cruce de bunăvoie, poporului Tău celui nou, numit cu numele Tău, îndurările Tale dăruiește-i, Hristoase Dumnezeule. Veselește cu puterea Ta pe credinciosul nostru popor, dăruindu-i lui biruință asupra potrivnicilor, având ajutorul Tău armă de pace, nebiruită biruință.

Catre slujitorul cel flerbinte al Mantuitorului si mijlocitorul cel neadormit al nostru catre Domnul; catre ajutatorul cel grabnic al tuturor celor din nevoi, sa alergam acum noi cei impovarati de pacate, strigand cu credinta: Sfinte Parinte David, tamaduieste, rugamu-ne, multimea bolilor si a neputintelor noastre, si ne izbaveste de necazurile ce ne impresoara, pe noi cei ce scapam sub a ta ocrotire (de 2 ori).

Slava… Si acum…

Nu vom tacea, Nascatoare de Dumnezeu, pururea a spune puterile tale noi, nevrednicii. Ca de nu ai fi statut tu inainte rugandu-te, cine ne-ar fi izbavit pe noi dintru atatea nevoi? Sau cine ne-ar fi pazit pe noi pana acum slobozi? Nu ne vom departa de la tine, Stapana, ca tu izbavesti pe robii tai pururea din toate nevoile.

Apoi: Psalmul 50: Miluieste-ma, Dumnezeule…

Cantarea 1, glasul al 8-lea:

«Apa trecand-o ca pe uscat si din rautatea egiptenilor scapand israeliteanul, striga: Izbavitorului si Dumnezeului nostru sa-I cantam».

Sfinte Prea Cuvioase Parinte David, roaga-te lui Dumnezeu pentru noi.

Desfatandu-te, Parinte, de lumina cea intreit stralucitoare, umplutu-te-ai de lumina, de Dumnezeu purtatorule; cu ale tale sfinte mijlociri, alunga negura sufletului meu si cu a virtutilor raze ma straluceste.

Cauta din inaltime cu bunatate, Davide de Dumnezeu insuflate, la cei ce alergam cu credinta la ale tale sfinte moaste si ne daruieste tuturor grabnicul tau ajutor.

Slava…

Faclie luminoasa te-ai aratat celor ce ratacesc in intunericul pacatelor. Scoate-ne si pe noi, fericite, din desisul patimilor si ne du, rugamu-ne tie, la limanul cel neînvaluit al mantuirii.

Si acum…

Salas stralucitor al curatiei fiind, Fecioara Preacurata, rogu-ma sa-mi curatesti a inimii si mintii mele intinaciune, precum si impatimirea cea cumplita a sufletului meu, cu a ta fierbinte mijlocire.

Cantarea a 3-a:

«Doamne, Cel ce ai facut cele de deasupra crugului ceresc si ai zidit Biserica, Tu pe mine ma intareste intru dragostea Ta; ca tu esti marginea doririlor si credinciosilor intarire, unule Iubitorule de oameni».

Izvor nesecat de minuni te-ai facut noua, Parinte Cuvioase, revarsand cu imbelsugare ape tamaduitoare, celor ce se ard cumplit de a patimilor vapaie.

Tamaduieste-ne ca un bun durerile trupesti si alina intristarea sufletelor noastre, a celor ce alergam la tine, Parinte mult-milostive.

Slava…

Izbanda in viata si mangaiere in nevoi, usurare de ispite si slobozire de pacate ne daruieste, Parinte fericite, noua celor ce am dobandit mijlocirea ta fierbinte.

Si acum……

Fecioara Preacurata, ceea ce esti impodobita cu picaturi de soare, lumineaza-mi si mie, rogu-ma, a sufletului meu întunecare si a mintii mele orbire.

Izbaveste-ne din toata primejdia, Cuvioase Parinte Davide, si de toata boala ne vindeca, pe noi, cei ce cu credinta alergam la a ta folosire.

Cauta cu milostivire, cu totul laudata Nascatoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu si vindeca durerea sufletului meu.

Preotul zice ectenia,

Apoi Sedealna. glasul al 2-lea: “Ceea ce esti rugatoare calda…”:

Ceea ce esti rugatoare calda si zid nebiruit, izvor de mila si lumii scapare, cu deadinsul strigam catre tine, Nascatoare de Dumnezeu, stapana: Vino degrab si ne izbaveste pe noi din nevoi, ceea ce esti singura grabnic folositoare.

Aparator neadormit si turn nebiruit te-ai aratat intelepte, celor ce cu credinta alearga la tine si cu umilinta iti striga: Davide, de Dumnezeu purtatorule, vino degrab si din primejdi ne slobozeste, ca cel ce stai pururea inaintea Sfintei Treimi.

Cântarea a 4-a:

«Auzit-am, Doamne, taina raduielii Tale, am inteles lucrurile Tale si am preaslavit Dumnezeirea Ta».

Urmator înflacarat te-ai facut, Parinte, sfintilor celor de demult; cu care impreuna te roaga sa se izbaveasca turma ta de orice intristare.

Pe cei ce alearga cu credinta si se inchina moastelor tale, Sfinte, izbaveste-i de nevoi si de orice impresurare si boala necrutatoare.

Slava…

Manastirea ta, Cuvioase Davide, si toata latura de prinprejur, aparator nebiruit te-a dobandit. Vino degrab si la noi smeritii, rugamu-ne tie, Sfinte, si ne izbaveste de ale celui rau ispite.

Si acum…

Luminare cugetului si umilinta inimii daruieste-mi, Fecioara, mie robului tau si nevatamat ma pazeste de ale sarpelui sminteli cu rugaciunile tale.

Cantarea a 5-a:

«Lumineaza-ne pe noi, Doamne, cu poruncile Tale si cu bratul Tau cel inalt; pacea Ta da-ne-o noua, lubitorule de oameni».

Vazandu-ma vrajmasul pe mine dezgolit de îmbracamintea nestricaciunii, a aruncat in prapastia caderilor sufletul meu, ci ma rog tie, Sfinte, tinde-mi mana de ajutor si ma scoate la lumina.

De multimea ispitelor primejduindu-se corabia sufletului meu, catre tine, Parinte, ridic ochii mintii si cu suspinuri te rog: scoate-ma pe mine cel invaluit din adancul pierzarii.

Slava…

Ma apropii de tine, Parinte, eu cel ranit de multimea pacatelor si lipsit de tot ajutorul omenesc, ci cauta cu milostivire spre robul tau si-mi trimite cu imbelsugare ploaia vindecarilor tale.

Si acum…

Ia aminte, Stapana, la rugaciunea robului tau, care mult a gresit si in noianul pacatelor cumplit a cazut, si ma povatuieste si pe mine la limanul mantuirii.

Cantarea a 6-a:

«Rugaciunea mea voi varsa catre Domnul si Lui voi spune scarbele mele; ca s-a umplut sufletul meu de rautati si viata mea s-a apropiat de iad, ci ca Iona ma rog: Dumnezeule, din stricaciune scoate-ma».

Curgeri de tamaduiri ne izvorasti pururea, noua celor ce alergam la tine, Parinte, din care adapandu-ne, ne racorim de vapaia bolilor si a pacatelor noastre.

Pe mine cel ce sunt ranit de sabia pacatului si zac parasit in prapastia pierzarii, nu ma trece cu vederea, Parinte milostive, ci toarna si peste ranile mele vinul si untdelemnul milostivirii tale.

Slava…

Sfesnic mult luminos care stralucesti in toata lumea si raspandesti pretutindenea razele minunilor tale, te-a pus Dumnezeu in manastirea ta, de unde straluceste-ne si noua lumina adevaratei pocainte.

Si acum…

Potoleste-mi viforul primejdiilor ce ma impresoara si viscolul cel cumplit al gandurilor mele si ma povatuieste, Prea Curata Fecioara, la limanul cel neinvaluit al mantuirii.

Apoi: Izbaveste-ne din toata primejdia, Cuvioase Parinte Davide si de toata boala ne vindeca pe noi cei ce cu credinta alergam la a ta folosire.

Cauta cu milostivire cu totul laudata Nascatoare de Dumnezeu, spre necazul cel cumplit al trupului meu si vindeca durerea sufletului meu.

Preotul zice ectenia,

Apoi: Sedealna, Glasul al 2-lea:

Pe cei ce scapa la a ta calda mijlocire si se închina cu credinta moastelor tale, Parinte, izbaveste-i de toata rautatea si de ale sarpelui ispite si sminteli, caci pe tine te-am dobandit solitor neadormit catre Domnul.

Prochimen: Cinstita este înaintea Domnului moartea Cuviosului Lui.

Stih: Ce vom rasplati Domnului pentru toate cate ne-a dat noua?

Evanghelia de la Matei (11, 27-30):

Zis-a Domnul catre ucenicii Sai: Toate Mi-au fost date de catre Tatal Meu si nimeni nu cunoaste pe Fiul decat numai Tatal, nici pe Tatal nu-L cunoaste nimeni, decat numai Fiul si cel caruia va voi Fiul sa-i descopere. Veniti la Mine toti cei osteniti si împovarati si Eu va voi odihni pe voi. Luati jugul Meu asupra voastra si invatati-va de la Mine, ca sunt bland si smerit cu inima si veti afla odihna sufletelor voastre. Caci jugul Meu este bun si sarcina Mea este usoara.

Slava…

Pentru rugaciunile Cuviosului Tau David, Milostive curateste multimea greselilor noastre.

Si acum…

Pentru rugaciunile Nascatoarei de Dumnezeu, Milostive, curateste multimea greselilor noastre.

Stih: Miluieste-ne, Dumnezeule, dupa mare mila Ta si dupa multimea îndurarilor Tale sterge faradelegile noastre.

Mare aparator te are pe tine latura Eubeii si acoperamant si scapare întemeiata te-a dobandit manastirea ta, Cuvioase Parinte Davide, care se bucura avand vistieria moastelor tale. Pentru aceasta daruieste ajutorul tau, alinare în boli si izbavire de ispite celor ce alearga cu credinta si se inchina cu evlavie cinstitei icoanei tale.

Apoi preotul zice: Mantuieste, Dumnezeule, poporul Tau…

Cantarea a 7-a:

«Tinerii cei ce au mers din Iudeea în Babilon oarecand, cu credinta Treimii, vapaia cuptorulul au calcat-o, cantand: Dumnezeul parintilor nostri, bine esti cuvantat».

Cinstitele tale moaste, Davide, fericite, izvorasc sanatate trupurilor si sufletelor, si sting flacara bolilor si a intristarilor celor care striga: Dumnezeule, bine esti cuvantat.

Mestesugirile cele rele ale vrajmasilor vazuti si nevazuti, zadarniceste-le, Parinte Cuvioase, si ne intareste neclatinati pe piatra pocaintei, ca sa strigam neincetat: Dumnezeule, bine esti cuvantat.

Slava…

Bolnavilor tamaduitor si celor din primejdii izbavitor, celor mahniti mangaietor si celor slabi sprijinitor, te-ai facut, Sfinte Parinte Davide, care într-un glas striga: Dumnezeule, bine esti cuvantat.

Si acum…

Viata curata si minte luminata, inima smerita si duh de pocainta daruieste-ne, Fecioara, ca sa ne invrednicim a dobandi viata cea fericita si a striga: Dumnezeule, bine esti cuvantat.

Cantarea a 8-a:

Sa nu ma lasi, Parinte, lipsit de ajutorul tau, caci viata mea s-a umplut de gresale si ca o sarcina ma trage întru adancul pierzarii ci tinde-ti mana ta si ma scoate la lumina.

Apele darului tau, Fericite, varsa-le peste sufletul meu ticalos si peste trupul meu cel bolnav, daruindu-mi iertare si curatire, ca sa te binecuvantez în veci.

Binecuvantam pe Tatal…

Hristoase Dumnezeule, sa nu ne pierzi pe noi întru mania Ta, nici sa ne pedepsesti dupa faptele noastre, ci primeste solitor pentru noi, pe Prea Cuviosul David, robul Tau.

Si acum…

Spala-mi sufletul, Curata, cu picaturile milostivirii tale si cu multimea lacrimilor mele si ma imbraca in haina nestricaciunii daruindu-mi veselia mantuirii.

Sa laudam, bine sa cuvantam si sa ne inchinam Domnului, cantandu-I si preainaltandu-L intru toti vecii.

«Pe împaratul ceresc, pe Care Îl lauda ostile ingeresti, laudati-L si-L preainaltati intru toti vecii».

Cantarea a 9-a:

«Cu adevarat, Nascatoare de Dumnezeu, te marturisim pe tine Fecoara curata, noi cei izbaviti prin tine, slavindu-te cu cetele cele fara de trup».

Cine va putea lauda viata ta, fericite Parinte si cine va spune multimea minunilor tale, pe care le reversi tuturor credinciosilor, care nazuiesc la a ta ocrotire.

Parinte Cuvioase Davide, sa nu ne uiti pe noi robii tai, cei ce staruim in rugaciune catre tine si cerem milostivirilor tale, si mijlocire la judecata, ca partasi luminii sa ne facem.

Slava…

Bucura-te, faclie luminoasa; bucura-te, limanul cel mantuitor; bucura-te, reazem neclintit; bucura-te, avutie nejefuita a credinciosilor; bucura-te, mangaietorul celor intristati; bucura-te, tamaduitorul celor bolnavi.

Si acum…

Ceea ce esti scaparea crestinilor, Fecioara Preacurata, si ajutatoarea cea tare a celor ce alearga la tine roaga-te impreuna cu dumnezeiescul David, ca sa dobandim cu totii cereasca veselie.

Cuvine-se cu adevarat sa te fericim, Nascatoare de Dumnezeu, cea pururea fericita si prea nevinovata Maica Dumnezeului nostru. Ceea ce esti mai cinstita decat heruvimii si mai slavita fara de asemanare decat serafimii, care fara stricaciune pe Dumnezeu Cuvantul ai nascut, pe tine cea cu adevarat Nascatoare de Dumnezeu te marim.

Apoi aceste stihiri:

Pe cel din pruncie daruit Mantuitorului Hristos si care apoi a stralucit in lume, petrecand viata ingereasca, pe David cel minunat, in laude sa-l cinstim.

Bucura-te al Cuviosilor urmator si al slavei lor mostenitor, Davide purtatorule de Dumnezeu, care de curand te-ai aratat slujitorule credincios al Domnului.

Se bucura duhovniceste Locrida, patria ta, de slava ta cea minunata, Parinte prea alese; se veseleste si Eubeea imbogatindu-se cu sfintele tale moaste.

Vas ales al Duhului, te-ai facut prin viata pustniceasca, Parinte Cuvioase, pentru aceasta ai dobandit darul facerii de minuni spre a noastra mantuire.

Bucura-te al manastirii tale cald aparator si al tuturor crestinilor grabnic mijlocitor; bucura-te al bolnavilor tamaduitor si al intristatilor mangaietor, Davide parintele nostru.

Daruieste-ne ca un milostiv, Davide Cuvioase, implinire cererilor si iertare de gresale, noua, celor ce cu caldura scapam la dumnezeiescul tau ajutor.

Toate ostile ingeresti, Inaintemergatorule al Domnului, cei doisprezece Apostoli, Cuvioase Parinte Davide si toti sfintii, impreuna cu Nascatoarea de Dumnezeu, faceti rugaciuni ca sa ne mantuiasca pe noi.

Apoi:

Sfinte Dumnezeule,..

Prea Sfanta Treime…

Tatal nostru…

Ca a Ta este imparatia…

Si troparele, Glasul al 6-lea:

Miluieste-ne pe noi, Doamne, miluieste-ne pe noi, ca nepricepandu-ne de nici un raspuns, aceasta rugaciune aducem Tie, ca unui Stapan, noi pacatosii robii Tai; miluieste-ne pe noi.

Slava…

Doamne, miluieste-ne pe noi ca intru Tine am nadajduit; nu Te mania pe noi foarte, nici pomeni faradelegile noastre, ci cauta si acum ca un milostiv si ne izbaveste pe noi de vrajmasii nostri, ca Tu esti Dumnezeul nostru si noi suntem poporul Tau, toti lucrul mainilor Tale, si numele Tau chemam.

Si acum…

Usa milostivirii deschide-o noua, binecuvantata Nascatoare de Dumnezeu, ca sa nu pierim cei ce nadajduim intru tine, ci sa ne mantuim prin tine din nevoi, ca tu esti mantuirea neamului crestinesc.

Apoi ecteniile si otpustul, dupa care cantam:

Glasul al 2-lea:

Pe toti cei ce alearga cu caldura la mijlocirea ta, Parinte, si se inchina cu credinta la sfintele tale moaste cele izvoratoare de minuni, slobozeste-i de toate nevoile si tamaduire le daruieste, caci ajutator al nostrum te-am dobandit, Cuvioase Parinte Davide, impreuna si cald aparator, si catre Domnul grabnic mijlocitor.

Stapana, Stapana, primeste rugaciunile nevrednicilor robilor tai, si ne izbaveste pe noi de toata nevoia si necazul.

Toata nadejdea noastra spre tine o punem, Maica lui Dumnezeu, pazeste-ne sub acoperamantul tau.

Pentru rugaciunile Sfintilor Parintilor nostri, Doamne lisuse Hristoase, Fiul lui Dumnezeu, miluieste-ne pe noi. Amin.

Sursa Paraclisului Cuviosului David:

Cuviosul David “Batrînul” – “Copilul” Înaintemergatorului, traducere din limba greaca ieroschimonah Stefan Nutescu, Editura Evanghelismos, Bucuresti, 2003

osios_david_04


Categorii

Minuni si convertiri, Sfintii - prietenii lui Dumnezeu, prietenii nostri

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

6 Commentarii la “SFANTUL CUVIOS DAVID DIN EVVIA, “COPILUL” INAINTEMERGATORULUI. Viata, minunile, Paraclisul

  1. Doamne ajuta!
    M-am bucurat mult ca ati postat acest articol despre Sfantul David si Fericitul Iacov Tsalikis.Din mila Lui Dumnezeu am ajuns si eu nevrednica sa pasesc pe acele locuri sfinte.Imi amintesc acum ca nu am baut nicaieri apa mai buna ca acolo.Avea un gust dulceag si fara sa-mi fie sete am baut mult iar dupa ce ne am pornit la drum,m-am intors in graba si am mai baut o cana mare.Nici eu nu stiu cum am ajuns acolo.Doar ce citisem cartea Cuv.Iacov si la sfarsitul cartii sunt cateva imagini printre care si fotografia cu mormantul sau.Atat de mult mi-a placut viata Cuviosului,incat cu lacrimi in ochi l-am intrebat daca este cu putinta sa ajung sa ma inchin si eu acolo.
    M-am inchinat cinstitului cap al Sfantului David,am vazut carjele si bastoanele lasate ca marturie de cei vindecati si la intrare o icoana a lui in care isi schimba privirea si nu la toti se arata.Bineanteles ca eu nu am vazut nimic.Mai stiu ca in tot acest timp eu am ramas langa mormantul Cuviosului si m-am simtit ca in rai.
    Ceea ce lasa o deosebita impresie,este faptul ca experientile cu care s-au impartasit acesti traitori ai Invierii,sunt aceleasi,difera doar masura trairii lor.Iata una din minunile Cuviosul Iacov care este praznuit pe 21 noiembrie,de Intrarea Maicii Domnului in biserica:
    In noaptea de 4 spre 5 aprilie,luminandu-se de ziua spre Duminica,preotul de la la Biserica Sf.Ioan Rusul,l-a vazut pe Fericitul Iacov si cerandu-i sa-i aduca racla CUVIOSULUI IOAN ca sa se inchine.I-au adus-o,s-a inchinat cu rugaciuni deosebit de frumoase,iar dupa ce a terminat,preotii si altii s-au plecat sa se inchine si ei.Dar,uimiti,vazura ca in racla era Cuv.Iacov,iar nu Cuv.Ioan.

  2. Doamne ajuta,

    Multumesc pentru postare, noi in familia noastra avem evlavie la Sfantul Cuvios David, pe baietelul meu il cheama David si va pot marturisi cum ne-a ajutat pe noi Sfantul…
    CU citeva zile inainte de a implini virsta de 3 ani , baietelul a inceput sa se inece cu mancare, din ce in ce mai des, avea reprize cind i se umplea gura de saliva si raminea asa zeci de minute dar fara a acuza ceva concret, vreo durere ceva… Am ajuns si la urgenta cu el…
    A inceput sa nu mai manince, sa plinga cind vedea mincare, medicii nu vedeau nimic, ne-au trimis pina si la psihiatru pediatru, apoi a urmat o criza mai puternica si am ajuns la spital la pediatrie, unde nu prea era bagat in seama, ni se spunea sa stam linistiti ca nu are nimic, am ajuns si la Spitalul JUdetean unde ni s-a spus ca are rosu in gat, la Boli Infectioase ne trimiteau cu copilul acasa ca nu are nimic. Pina la urma a ramas internat pentru supraveghere medicala.
    A doua zi am ajuns la Budimex in Bucuresi, aici l-au internat insa nu minca nimic, doar perfuzii cu glucoza …
    Ne-am intors acasa, in Pitesti pentru ca plingea non stop la Budimex in speranta ca il vom linisti… Am ajuns acasa si la scurt timp a lesinat sub ochii nostri… Panica… ne-am urcat in masina ….am zburat efectiv pina la spital…l-am luat in brate si m-am rugat din tot sufletul meu CUviosului David, cu copilul in brate sa ma ajute ACUM!!!!… i-au facut repede un test avea glicemia 30….si dupa ceva perfuzii si-a mia revenit, insa tot nu manca, peste noapte hipotermie avea 35 de grade in fundulet…
    Eram disperati, medicii incercau sa ne calmeze insa eu auzeam discutii intre ei , nu prea intelegeau nici ei cum sta treaba, copilul parca se stingea sub ochii nostri avind toate garantiile din partea medicilor ca e perfect sanatos…
    Si ca sa ne tulbure definitiv spre dimineata vroia sa mearga la biserica, vroia sa o vada pe sora lui mai mare ..ce mai …eram terminati!
    Atunci am decis sa ne intoarcem la Budimex in Bucuresti, ca un facut cind sa ne urcam in masina au aparut si nasii de botez sa ne incurajeze putin si am plecat…
    Tot drumul sotia mea i-a citit din cartea din care ati spicuit si voi despre viata Sfantului David si se ruga in lacrimi cu durere de mama sa ne ajute…
    Brusc spre km 36 pe autostrada copilul parca s-a trezit din somn si a inceput sa glumeasca!!!
    Am mai prins si noi ceva curaj si la Bucuresti a mincat cu pofta un pachet de biscuiti si a baut apa…
    Am dat Slava lui Dumnezeu pentru toate, am participat la Sfanta Liturghie la biserica din curtea spitalului Budimex si ne-am intors acasa…
    La 2-3 zile acasa, singur chiar de ziua lui cind implinea 3 ani a scos din gurita o bucatica de plastic destul de tare si ascutit pe care am banuit ca o avea infipta pe undeva prin spatele limbii…nu stiu…
    Acum e bine , ne bucuram de el si ne rugam Sfintului Cuvios David din Evvia sa ne binecuvanteze si ne ajute sa ajungem in vizita la el acasa, in Grecia!

  3. Foarte frumos… Nu stiam de viata acestui Sfant Cuvios.
    Intr-adevar, cine ii poarta numele sa se roage la el, si va primi cu siguranta ajutor neintarziat (dar si altii care ii cer ajutorul). Se pare ca fost un vas ales al Domnului, inca din copilarie aratandu-i-se insusi Sfantul Ioan Botezatorul, a fost un copil binecuvantat, din parinti credinciosi, tatal fiind preot. Ma bucur ca atunci cand a trait a trecut si prin meleagurile noastre.

  4. @ Narcis:

    La multi ani lui David! Sa fie sanatos si sa va mantuiti cu totii!

    Ne bucuram ca ne scrii. Doamne, ajuta!

  5. Sfântul David e mare făcător de minuni.Ma ajutat când aveam probleme cu dantura.Mi-as dori ulei din candela Sfântului daca dorește cineva să îmi ofere m-aș bucura mult; oricum e grabnic ajutător chiar daca nu am ulei și mereu e alături de mine. Sfinte David roagă te pt întreaga lume!

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate