Cuviosul Sofronie Saharov: SFATURI SI EXPLICATII DUHOVNICESTI ESENTIALE PENTRU VIATA DE FAMILIE. CUM SA NE CRESTEM COPIII? PENTRU CE ESTE CASATORIA?

„Scopul educatiei copiilor este ca ei sa dobandeasca dragoste personala de Hristos si de Maica Domnului. Nu trebuie sa le dam sfaturi ca sa devina doar oameni buni. De asemenea, trebuie sa-i ajutam sa ramana in Biserica Ortodoxa, si nu doar sa nu pacatuiasca. Faptul ca raman in Ortodoxie es­te un lucru important si poate sa fie cauza a mantuirii, chiar daca au facut unele greseli in viata lor. Copiii trebuie sa se inspire din dragostea noastra catre Hristos si catre Dumnezeu“.

*

In dosarul pe care l-am intocmit in timpul vizitelor mele la Manastirea Sfantul Ioan Botezatorul din Essex, Anglia, si in urma intalnirilor mele cu pa­rintele Sofronie, am pastrat unele cuvinte ale sale care nu au fost consemnate aici sau nu aveau legatura cu discutiile consacrate pe care le-am avut impreu­na cu el, cuvinte nedatate.

Este vorba de cuvinte pe care parintele mi le-a spus in decursul timpului sau, pe care le-am auzit spuse de altii, referindu-se la el, precum parintele Chi­ril, parintele Rafail Zaharia, monahia Magdalena, cuvinte ale parintelui re-rostite de acestia. Ele exprima cu adevarat duhul parintelui. Cele mai multe din cuvintele acestea mi-au fost redate de parintele Zaharia, cu care am avut o prietenie frateasca puternica, prietenie care se mentine si astazi. Am avut cu el, in decursul timpului, discutii indelungate. Este cel care-mi transmitea diversele porunci, rugaminti, sfaturi ale parintelui Sofronie, deoarece se gasea incontinuu alaturi de el. In diferite momente ale discutiei mele cu parintele Zaharia, el se oprea, zicand: „Parintele zice despre asta ca...” Am transcris si aceste cuvinte, intr-un loc special, caci insusi parintele mi-a zis la un moment dat: „Zaharia mi-a furat toata invatatura!” Şi sunt convins ca parintele Zaha­ria a memorat exact cuvintele parintelui.

Voi prezenta si aceste cuvinte, pentru a completa cea de a doua parte a car­tii si pentru a vedea, per ansamblu, invatatura orala a parintelui Sofronie.

(IPS Hierotheos Vlachos)

• „Scopul casatoriei este conlucrarea sotilor cu Dumnezeu, asa incat sa nasca fii si fiice lui Dumnezeu. Este nevoie de rugaciune in vremea alege­rii. Pentru a face o alegere buna este nevoie de multa rugaciune, pentru a gasi persoana potrivita acestui scop“.

• „Cand cineva se casatoreste, o face ca sa aiba sotie ajutor pentru mantu­ire. Trebuie sa-i arate dragoste si sa se lupte pentru mantuirea ambilor”.

• „Astazi este un privilegiu ca cineva sa aiba copii. Parintii sunt marturisi­tori. Cand copiii cresc, atunci societatea ii rapeste. Parintii isi idolatrizeaza copiii. Isi petrec toata viata in jurul lor si se identifica cu acestia. Asta este o greseala. Barbatul se insoteste cu femeia care ii este ajutor, pentru ca aman­doi sa reuseasca desavarsirea lor. Copiii sunt darurile lui Dumnezeu si, de multe ori, odata cu copiii, se naste si angoasa si mintea se departeaza de la Dumnezeu. Insasi firea (lucrare ziditoare si nascatoare a lui Dumnezeu) va conduce familia pentru a nu avea multi copii. Vor fi extenuati si nu vor mai putea naste multi copii. Cand oamenii se nasc si Dumnezeu daruieste copii, sa-L slaveasca pe Dumnezeu. Daca Dumnezeu nu daruieste copii, trebuie sa se linisteasca, sa nu se tulbure din cauza asta“.

• „Tema nu este ca cineva sa nasca existente pentru realitatea istorica, ci sa nasca persoane pentru realitatea supraistorica, pentru a intra in Rai. Multi nasc copii care devin hrana iadului”.

• „Familia trebuie sa invete smerenia, micsorarea. Sa se rabde, sa se inga­duie unul pe altul. Atunci invata sa-i rabde si sa-i ingaduie si pe ceilalti in existenta lor”.

• „Educatia copiilor incepe din ziua casatoriei. Sotii trebuie sa traiasca cu rugaciune, cu frica lui Dumnezeu. Atunci cand mama se roaga, cand este insarcinata, copilul simte lucrarea rugaciunii. Cand sotia ramane insarci­nata, nu trebuie ca parintii sa se tulbure. Atunci cand se naste, trebuie sa se roage. Trebuie sa se roage si cand au copilul mic in brate. Tot ceea ce face mama trebuie sa faca cu rugaciune. Sa-l inchine pe copil atunci cand doar­me, sa se roage atunci cand ii da laptele ei, atunci cand ii da mancare“.

• „Faptul ca astazi multi copii au porniri dure se datoreaza faptului ca nu se hranesc de la mama. Cand o femeie l-a intrebat daca trebuie sa hraneas­ca copilul la san sau sa-l hraneasca cu lapte de vaca, parintele i-a raspuns: «Cine a nascut copilul: tu sau vaca?»”.

• „Scopul nu este ca pruncul sa fie doar impartasit cu Sfintele Taine, ci sa traiasca intr-o atmosfera de rugaciune in casa. Atmosfera casei trebuie sa fie atmosfera de rugaciune. Parintii trebuie sa insufleteasca copilul in dragostea lor fata de Hristos si fata de Maica Domnului”.

• „Cand copiii sunt mici, trebuie sa existe reguli in casa care, pe masura ce cresc copiii, incet, incet, trebuie micsorate, retrase, pentru ca trebuie data libertate copiilor. Sa le dam si daruri. Copiii pot sa se simta oarecum plictisiti cand isi traiesc viata bisericeasca, dar cel mai important este ca ei sa nu devina atei. Ateismul e chiar mai rau decat pacatul trupesc”.

• „Scopul educatiei copiilor este ca ei sa dobandeasca dragoste personala de Hristos si de Maica Domnului. Nu trebuie sa le dam sfaturi ca sa devina doar oameni buni. De asemenea, trebuie sa-i ajutam sa ramana in Biserica Ortodoxa, si nu doar sa nu pacatuiasca. Faptul ca raman in Ortodoxie es­te un lucru important si poate sa fie cauza a mantuirii, chiar daca au facut unele greseli in viata lor. Copiii trebuie sa se inspire din dragostea noastra catre Hristos si catre Dumnezeu“.

• „Cresterea buna este necesara oamenilor care traiesc in lume. Este de pre­ferat sa iasa copiii afara din casa, decat sa ramana in casa si sa se uite doar la televizor“.

• „Cand vrem ca astazi copiii nostri sa traiasca in orasele mari contempo­rane asa cum am trait noi in trecut, ii innebunim. Exista copii care, cand sunt mici, par buni, dar cand cresc, innebunesc”.

• „Este de preferat sa nu se impartaseasca copiii cu Trupul si Sangele lui Hristos decat sa se impartaseasca cu forta, fara sa vrea. Mama care se roaga in vremea sarcinii si in vremea nasterii, impreuna cu nasterea trupeasca, da si nastere duhovniceasca, adica naste si o existenta duhovniceasca. In Rusia existau multi atei, insa cei mai mari atei erau copiii de preoti. Va trebui sa ne ingrijim de copiii nostri sa creasca in asa fel, incat sa nu simta Ortodo­xia ca fiind grea si inlantuitoare”.

• „Parintii nu trebuie sa-i cicaleasca mult pe copiii lor in legatura cu sluj­bele si cu predicile. De asemenea, unii parinti greci, in Anglia, nu-i lasa pe copiii lor sa se intovaraseasca cu copiii englezilor. Asta este un lucru rau. Co­pilul trebuie sa invete cum sa traiasca intr-o societate cu oameni diferiti“.

• „Parerea generala despre educatia copiilor este urmatoarea: este nevoie de grija inainte de casatorie. Alegerea persoanei potrivite trebuie sa se faca cu rugaciune. Sotii trebuie sa inceapa cu zel viata lor si cu rugaciune, sa-i lumineze Dumnezeu pe copiii care se vor naste, ca sa devina copiii Lui. Şi, odata ce cresc copiii [cand sunt deja mai mari, nu in copilarie, n.n.!], trebuie sa le dam in mod corespunzator liberta­tea, sa-i lasam sa paseasca pe drumul lor. Sa nu folosim cuvantul «interzis» sau «nu», chiar si ca termen de educatie. Nu are atat de multa importanta cum ne comportam in problemele secundare, daca ei Il iubesc pe Hristos. Ca sa-L iubeasca pe Hristos, nu trebuie sa le vorbim in mod psihologic sau teologic, intr-o limba de lemn, ci sa ne rugam in mod adanc, in inimile noastre. Atunci cand parintii au in inima lor harul lui Dumnezeu, copiii simt asta“.

• „In casa trebuie sa existe un dialog deschis. De asemenea trebuie sa se mentina o atmosfera de rugaciune, si nu doar o atmosfera de discutie. Tre­buie sa ii formam pe copiii nostri, iar formare dupa Biserica inseamna a da forma, adica forma lui Hristos”.

• „Este bine sa aiba contacte cu alti copii, cu alti tineri, deoarece astfel in­teleg ca legaturile cu celalalt sex nu se limiteaza doar la nivelul trupesc, asa cum se vede in unele casatorii”.

• „In vechime se obisnuia petitul. Astazi se obisnuieste cunoasterea perso­nala. Şi nu are importanta cum se face aceasta cunoastere, prin ce metode de intalnire sau de discutie, ci ca ceea ce se face sa se faca cu rugaciune“.

• „Libertate nu inseamna «Fac orice vreau!», ci «Fac orice vreau in anumi­te limite, in randuiala». Adica sa discutam cu copiii, sa nu ne aratam mirati sau inspaimantati de ceva rau facut de ei si, in probleme secundare, sa-i la­sam chiar sa lucreze singuri, dupa vointa lor. Daca un copil vrea sa mearga la o petrecere, sa-i spunem: «Roaga-te si fa cum te lumineaza Dumnezeu!», si sa adaugam: «Eu nu te voi retine, daca mergi la petrecere dupa rugaciu­ne». Astfel, le dezvoltam responsabilitatea in legatura lor cu Hristos, ii in­vatam sa se roage lui Dumnezeu pentru orice fapta a lor”.

• „Libertatea joaca un mare rol in educatia copiilor”.

• „Sa ne rugam ca Dumnezeu sa dea inspiratie, insufletire. Dumnezeu lumineaza pe toti oamenii, mai ales pe mame, le da inspiratie. Numai asa putem sa-i crestem pe copii, sa-i educam”.

• „Unii vorbesc de preotie conjugala si se refera la faptul ca viata de cas­nicie e traita in cele trei vrednicii ale Domnului. Asta este o teologie rationala. Intreita slujire a Domnului — slujirea profetica, slujirea imparateasca si slujirea arhiereasca – se traieste in pocainta. Altfel, toate acele zise sunt teologie a patimilor”.

• „In Vechiul Testament, Dumnezeu Şi-a aratat voia Lui in legea nega­tiva, cu Nu – Nu ucide! si celelalte. Poporul se chinuia, deznadajduia, de­oarece nu putea sa implineasca aceasta lege in totalitatea ei, si striga: «Vi­no Tu, Doamne, pentru a ne izbavi!» Astfel, legea s-a facut pedagog catre Hristos”.

• „In Vechiul Testament, sterilitatea era considerata un blestem, deoarece toate femeile doreau sa devina mame si bunici ale lui Hristos, ale lui Me­sia. In Noul Testament, lucrurile s-au schimbat intr-un fel, deoarece acum Il traim pe Hristos, pe Mesia”.

(din: Mitropolit Hierotheos Vlachos,“Cunosc un om in Hristos: Parintele Sofronie de la Essex”, Editura Sophia, Bucuresti, 2011)

Legaturi:

*