Doar IPS Teofan mai are “o mana calda” pentru parintele Mina Dobzeu
RAZBOIUL PARINTELUI MINA IMPOTRIVA COMUNISTILOR (ACUM CEI DIN BISERICA) CONTINUA SI LA APUSUL VIETII
Ultima “inchisoare” a calugarului Dobzeu
Autor: Cristina LUCACI
Data publicarii: 14/09/2009
Intr-o camera mica din chiliile Manastirii Sfintii Apostoli Petru si Pavel din Husi, Catedrala Episcopala, imbracat in straie negre, calugaresti, cu barba sura, lunga, care tradeaza parca anii grei ce apasa asupra sa, sta parintele Mina Dobzeu; mai slabit acum, la virsta de aproape 88 de ani, dar plin de intelepciune si inca vioi in privire. Singura sa grija o reprezinta rugaciunile si cartile sale, cele mai dragi lui, prin care poarta legatura cu credinciosii, prin care isi savirseste misiunea de preot, de calugar.
Anii de detentie in inchisorile comuniste, cauzati de iubirea de Dumnezeu si de biserica ortodoxa, dar si botezul lui Nicolae Steinhardt au fost si sint recomandarea sa in ochii credinciosilor. La 88 de ani, Mina Dobzeu pare sa fie o povara pentru calugarii din asezamintul monahal unde isi duce batrinetile. E in conflict de mai multi ani cu conducerea manastirii care ii pretinde sa isi doneze nici mai mult nici mai putin decit jumatate din toate drepturile banesti pe care le are, inclusiv din pensiile de veteran si detinut politic.
“Nu vrea sa colaboreze”, spune staretul manastirii. “Eu fac misiune, dau carti gratis. M-a costat 14.000 de lei noi numai cartea «Pentru o biserica dinamica», apoi mai sint si celelalte 11”, afirma parintele Dobzeu, nedorind sa intre in detalii, caci, adauga, el stie sa uite si sa ierte.
Comunistii au fost, se pare, ghinionul sau si in tinerete, si acum: in tinerete l-au incarcerat pentru ca a luptat impotriva lor, adica a Antichristului, cum spune venerabilul calugar. Acum, conducerea manastirii insista sa le dea jumatate din despagubirile pe care preotul le ia pentru suferinta din inchisori. Bani pe care el vrea sa ii foloseasca nu in interes personal, ci in folosul credinciosilor. Singura speranta pentru parintele Dobzeu este acum Mitropolitul de la Iasi, IPS Teofan.
Din pensia de fost detinut si de veteran isi tipareste cartile si le da gratuit credinciosilor
“Este nu doar nedemn pentru o fata bisericeasca, dar si lipsit de omenie sa ii pretinda jumatate din pensie pentru un blid de mincare. Parintele Mina este fost arhimandrit, fost veteran si detinut politic, e un preot luminat. Banii nu ii tine pentru el, ci da totul credinciosilor. A tiparit peste zece volume si le-a dat gratis pe toate“,
a precizat un preot din Husi, care ne-a adus la cunostinta situatia calugarului intrat in istorie dupa ce l-a crestinat in inchisoare pe filosoful Nicolae Steinhardt.
Preotul, care nu a dorit sa isi divulge identitatea, sustine ca l-ar fi gasit in mai multe rinduri pe parintele Dobzeu, bolnav de diabet si de alte boli, neingrijit cum se cuvine.
“Cind a fost internat ultima data in spital, la Iasi, la Infectioase, l-am gasit intr-o stare jalnica. Nu stia nimeni cine este si fusese lasat ca vai de el, nu vorbise nimeni pentru el, era abandonat, in urina, tot o carne vie. Veneau la el in pelerinaj credinciosii, au venit preoti din tara, pina si din Ardeal, dar de la Episcopia Husilor nu stiu sa-l fi vizitat cineva in cele sase saptamini de spitalizare“,
a mai povestit preotul.
Staretul Manastirii “Sfintii Petru si Pavel” confirma ca are o situatie de conflict cu parintele Dobzeu. “Nu vrea sa colaboreze. Statutul manastirilor spune ca trebuie sa dea jumatate din pensia sa manastirii, pentru ca este preot aici, primeste cazare, masa, este ingrijit. Asa spun canoanele bisericii. El spune ca scrie carti, da doar un ajutor pentru masa, 250 de lei pe luna“, a declarat parintele Veniamin, staretul manastirii. El a adaugat ca a venit la manastire ca ucenic al parintelui Mina, dar in timp s-a indepartat de el. “Il apreciez pentru toate lucrurile pe care le-a facut. Dar canoanele asa zic. Parintele Mina are pensie de 2.700 de lei”, a sustinut preotul staret.
Parintele Mina, cu smerenie, a refuzat sa vorbeasca despre probleme sale, spunind ca “eu stiu sa merg pe picioarele mele, sa uit toate si sa iert”.
“Am pensie de veteran de razboi, de detinut politic si de preot. Monahii spun ca jumatate din pensie trebuie data manastirii. Dar la mine este altceva, este o exceptie, eu fac misiune, dau carti gratis. M-a costat 14.000 de lei numai cartea «Pentru o biserica dinamica», apoi mai sint si celelalte 11”,
a precizat parintele Dobzeu.
Contactat telefonic, episcopul Husilor, PS Corneliu Birladeanul, a afirmat si el ca parintele Dobzeu trebuie sa se supuna regulilor bisericesti.
“In statutul bisericii se spune ca oricine din manastire trebuie sa plateasca jumatate din pensie, chiar si staretul”,
a declarat PS Birladeanul.
In fapt, calugarul Mina Dobzeu da intreaga sa pensie preoteasca manastirii, caci aceasta este de 174 lei, potrivit cuponului sau de pensie pe care ni l-a prezentat preotul din Husi. Insa doreste ca banii pe care ii ia de la stat in calitate de fost veteran si detinut sa ii tina pentru carti.
“A impartit gratuit 17.000 de volume episcopiilor si mitropoliilor din toata tara, iar acum vrea sa mearga sa imparta si in Basarabia 3000 de volume”,
a mai adaugat preotul din Husi.
A fost incuiat in chilie in timpul vizitei IPS Teofan
Desi a evitat subiectul, parintele Mina Dobzeu a marturisit ca IPS Teofan l-a sprijinit tot timpul. In fapt, mitropolitul este singura sa speranta.
„IPS Teofan este mina mea calda. Cind a fost intronizarea noului episcop eram bolnav si nu am avut cum sa particip la slujba. El a venit cu mai multi episcopi si m-a vizitat, s-a rugat aici”,
si-a amintit parintele Dobzeu.
Preotul din Husi sustine insa desi e prea smerit ca sa marturiseasca, Mina Dobzeu ar fi fost de fapt incuiat in chilie in ziua intronizarii episcopului Corneliu Birladeanu, spre a nu merge la slujba si a se plinge cumva IPS Teofan.
“Eu personal am fost acolo, am incercat sa intru la el, dar era incuiat cu cheia, iar un frate calugar mi-a spus ca nu are voie sa il descuie. L-au tinut pina la 3 dupa amiaza fara mincare si nu i-au facut insulina”,
a povestit preotul din Husi, spunind ca parintele Dobzeu, care e parintele sau spiritual, i-ar fi marturisit cindva ca “a patimit dupa 1990 mai mult decit in vremea comunismului”.
Chiar si bolnav, parintele Dobzeu este inconjurat de cartile sale, pe care le distribuie gratuit in tara, considerind ca aceasta este misiunea lui. Pina in prezent a publicat 12 titluri de carti, pentru tineri si pentru preoti. In curind va fi expusa in Vaslui o colectie cu 10 opere ale sale sculptate, dintre care trei cruci si icoane. Chiar in fata bisericii se afla o troita sculptata de el. Parintele Mina Dobzeu afirma ca la sfirsitul sau vor fi publicate memoriile sale si o alta opera de mare valoare pe care a incredintat-o Patriarhului si Mitropolitilor tarii, pentru a fi data scolilor teologice.
Cei care se simt sufocati de activitatea misionara a calugarului spun ca “ceea ce face el nu ar fi chiar de valoare”, justificind-si astfel pretentiile ca duhovnicul lui Nicolae Steinhardt sa isi plateasca la singe mincarea si faptul ca-l au in grija la manastire. Daca parintele Dobzeu nu ar fi avut decit o pensie de 500 lei, cei de la manastire s-ar fi multumit cu 250, cit da el acum, economisind restul pentru misionariat. Inchisorile i-au sporit insa lui pensia, iar conducerii manastirii i-au sporit pretentiile.
Incarcerat de trei ori de comunisti
Parintele Mina Dobzeu ascunde o poveste trista, a regimului comunist si a jertfelor la care a fost supusa biserica, manastirile si preotii evlaviosi care au slujit in acele vremuri. El, parintele Dobzeu, a fost unul din preotii care au infruntat regimul si a dat marturie pentru credinta sa si a bisericii sale, Biserica ortodoxa, cu pretul inchisorii. Parintele Dobzeu sustine ca a luptat de trei ori impotriva Antichristului, adica a regimului comunist, si de trei ori a fost inschis din acest motiv.
Anul in care a fost hirotonisit diacon, 1948, a fost si anul in care s-a razvratit pentru prima data impotriva regimului.
“In anul 1948 m-am revoltat impotriva lui Antichrist, care a scos toate icoanele din biserici si manastiri. Am raspindit niste afise impotriva regimului. Am fost inchis si dus la Galati, pentru 11 luni si apoi 5 ani am stat in arest la domiciliu. Era peste tot fotografia lui Stalin, era imperiul lui. Atunci am avut un moment profetic, cind au venit rusii”,
marturiseste parintele Dobzeu. El a vazut puterea comunista ca acea entitate care s-a zbatut sa realizeze un stat pagin, facind trimitere la o expresie din Cartea Apocalipsei, “icoana fiarei celei dintii”.
“Aceasta era o lucrare satanica, cum se profetise in Apocalipsa. Trei sint care fac icoana fiarei celei dintii : Balaurul (Satan), Fiara (ideologia materialista atee) si omul faradelegii (Antichristul)“,
a spus parintele Dobzeu.
Icoana fiarei era Imperiul Sovietic, care a persecutat Biserica, Antichristul. A doua oara a fost arestat pentru atitudinea sa contra Decretului 410/1959, privind desfiintarea manastirilor si reducerea personalului monahal.
“Antichristul s-a aratat in toata maretia sa, aici, in episcopia Husilor si a Romanului. A desfiintat toate manastirile, l-au otravit pe episcopul Grigorie de aici. Eu eram in acel moment la Securitate, ma intrebau de ce bat clopotele. Si eu am raspuns ca probabil a murit episcopul, pentru ca era batrin. Am scris in toate centrele culturale ale tarii si l-am denuntat pe Antichrist. Am fost inchis 5 ani la Jilava si la Gherla, cu veterani de razboi din rasarit”,
povesteste parintele Dobzeu.
A fost astfel scos din manastire in 1959, exmatriculat din Facultatea de Teologie Ortodoxa pe care o incepuse in urma cu doi ani la Bucuresti si trimis in detentie la Jilava.
“Era catre sfirsitul lunii februarie, cind deja avusese loc procesul meu la Tribunalul Militar din Bucuresti. In plina noapte, cu ochii legati, un numar de detinuti sintem transportati in duba de la Securitatea de pe Uranus, la inchisoarea Jilava. Dupa zanganiturile de arme ale soldatilor de paza si figurile incruntate, dupa injuraturi si lovituri, urma dezechiparea si perchezitia amanuntita. Apoi eram condusi in celula, in picioarele goale, pe zapada, avind pe noi numai indispensabilii”,
povesteste Mina Dobzeu in una din cartile sale.
Intilnirea cu Nicolae Steinhardt
Aici il intilneste pe Nicolae Steinhardt, inchis pentru ca refuzase sa depuna marturie impotriva filosofului Constantin Noica. Parintele Mina scrie ca motivul pentru care a fost condamnat Steinhardt atunci era acela ca facea parte din grupul intelectualilor, pentru clubul si convingerile lor crestine, in contradictie cu ideologia materialista atee.
“La acelasi penitenciar ma aflam si eu in acea perioada, in celula 18 de pe reduit. Era o celula foarte aglomerata, paturile, supraetajate la trei nivele, eu aveam patul la etajul al treilea; cind, intr-o noapte, usa se deschide si este impins un om cu bocceaua sub brat, inspaimintat si nedumerit, nestiind ce are de facut. Toate paturile erau ocupate, ba erau si cite doi in pat. Eu, observindu-l, i-am facut semn sa se urce la mine. El a gindit ca nu are altceva de facut decit sa se urce ca maimuta pe craca”,
noteaza parintele Dobzeu in cartea sa, “Pentru o biserica dinamica”.
L-a recunoscut apoi dupa nume pe cel care facea parte din grupul de scriitori din Bucuresti si era singurul evreu.
“Era un om respectuos si cu bune maniere. Desi nu era crestin, si nici de nationalitate romana, scriitorul Steinhardt s-a dovedit a fi un om cu demnitate, raminind alaturi de colegii lui din Uniunea Scriitorilor, aparind alaturi de ei o cauza dreapta“,
marturiseste parintele Mina.
Aici, in penitenciar, parintele Mina l-a botezat pe scriitorul evreu, fapt ce avea sa ramina in memoria tuturor si sa-l recomande pe calugarul Mina ca pe un bun parinte ortodox.
“In celulele prin care ne-am perindat, dintre cei incarcerati, erau preoti de diferite confesiuni: romano-catolici, preoti ortodocsi, pastori calvini, evanghelisti, unitarieni, baptisti, adventisti, Martori ai lui Iehova. Insa de nici unul dintre acestia nu s-a atasat asa de mult. La dorinta lui, fara zabava, i-am administrat botezul“,
isi aminteste acum parintele Mina Dobzeu.
In cartea mentionata mai sus, el vorbeste si despre ceea ce a insemnat pentru sine botezul colegului sau de celula, Nicolae Steinhardt.
“De cite ori mi se da posibilitatea sa evoc botezul parintelui Nicolae Steinhardt, mi se ofera prilejul de a evoca providenta, prin aceea ca eu am fost o mina intinsa din partea Bisericii Ortodoxe Crestine in numele Sfintei Treimi, iar fostul evreu, parintele Nicolae, sa fie o mina intinsa catre intelectuali si tineret si sa le spuna «Iata, eu am cunoscut pe Hristos prin Taina Sfintului Botez, ca Pavel pe Drumul Damascului»“,
scrie parintele Mina Dobzeu.
Dragostea de biserica a preluat-o Mina Dobzeu de la parintii sai, agricultori in Grozavesti, jud. Lapusna, in Basarabia. Mama sa a fost cea care l-a invatat sa citeasca de mic, de la virsta de 6 ani, pe litera veche, din acatistiere si datorita lor a intrat la manastire la virsta de 13 ani. “Tata, vazind ca sint mai bun la carte i-a zis mamei ca ar trebui sa ma fac calugar. La 12 ani se punea problema daca sa merg la scoala, dar parintii mei nu aveau bani si asa m-am dus la manastirea Hincu, tot in Basarabia”, adauga parintele Dobzeu.
I-a scris sapte scrisori lui Ceausescu
Dupa botezul lui Nicolae Steinhardt, cei doi colegi de celula nu s-au mai intilnit decit in 1964, anul in care au fost eliberati de la Penitenciarul Gherla. In vizita la manastirea Sfintii Petru si Pavel, Nicolae Steinhardt si-a manifestat dorinta de a ramine, dar negasind intelegere din partea chiriarhului, a fost primit la Manastirea Rohia, unde a ramas ca preot, carturar si scriiitor.
Din 1969, parintele Mina Dobzeu a fost chemat sa slujeasca la Catedrala Episcopala din Husi, episcopie in cadrul careia a fost sfintit preot in 1955, dar la schitul Bradicesti. In anul 1971 a obtinut diploma de licentiat in Teologie. Din 1978 pina in 1988 a fost staret la Catedrala Episcopala a Husilor. In 1988 a fost arestat din nou, pentru 7 scrisori adresate direct lui Nicolae Ceausescu, cu privire la morala poporului roman si ateismul in comunism, a treia miscare impotriva Antichristului, numara parintele Dobzeu. “M-au pedepsit, m-au inchis 8 luni la Bucuresti. Dar rugaciunile noastre l-au doborit”, a spus parintele Dobzeu.
Dupa 1989, parintele Dobzeu a ramas preot la Manastirea “Petru si Pavel”, unde a indeplinit functia de consilier cultural-misionar al Episcopiei Husilor. Aici si-a continuat activitatea de misionariat, prin cartile sale, prin care incearca parca sa vindece ranile lasate de “regimul lui Antichrist”.
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Chiar daca staretul sau nu are fonduri (daca nu are), avind in vedere personalitatea care este parintele, trebuie gasita o rezolvare. Daca nu de la nivel de Patriarhie, poate se milostiveste vreun alt ierarh.
Este o rusine ca acest om sa sufere, din nou, pentru idealurile sale. Pentru ca banii nu ii trebuie pentru el, ci pentru a ajuta alte suflete. El face ceea ce ar trebui sa faca Biserica, dar nu o mai prea face.
Si, oricum, manastirea nu este hotel ca sa platesti totul, mai ales ca Pr. Mina Dobzeu nu este un vagabond, ci parte din inalta istorie spirituala a neamului.
Daca nu se poate rezolva altfel, sa deschida manastirea cont si sa-l publice pe toate site-urile ortodoxe. Vom da noi, crestinii, bani pentru a plati ”consumatia” pentru cite zile mai are de trait. Cit poate sa manince un om batrin si bolnav, si cita caldura poate umple chilia lui. Hai sa fim crestini nu numai cu numele, daca cei care il au in grija nu au putinta materiala sau mentala de a avea grija de o comoara spirituala a neamului!
Ce poti sa-i ceri lui Corneliu Barladeanul, caterisitorul pr. Daniel Corogeanu si erou din “Audienta la un demon mut” de p. Savatie (“Episcopul K.”) – gasiti acolo profilul sau psiho(..to)logic? Tot el este si cel care ii blestema anul trecut, pe dealul Patriarhiei, pe cei care imparteau ierarhilor Memoriile Laicatului Ortodox…
http://www.cuvantul-ortodox.ro/2008/07/16/scrisoare-catre-membrii-bisericii-ortodoxe-romane-16-iulie-2008/
http://www.cuvantul-ortodox.ro/2007/03/28/pentru-cine-bat-clopotele-la-tanacu/
http://www.librariabucuresti.com/Carti-Audienta_la_un_demon_mut-5225.htm
Eu cred ca ceva nu este complet. Nu cred ca un om care vrea sa faca atata mila cu altii accepta ca o parte din plata mancarii lui (pentru ca ma gandesc ca cei 250 lei nu-i ajung pentru mancare) sa fie din munca altora. Cred ca la povestea asta lipseste ceva.
e curios cum in posturi cheie , sant anumiti ierarhi care fac dupa bunul lor plac , anume sub pretextul ascultarii trebuie sa facem orice
“o parte din plata mancarii lui (pentru ca ma gandesc ca cei 250 lei nu-i ajung pentru mancare) sa fie din munca altora”.
Maria, iarta-ne, dar cred ca nu stii ce spui sau despre cine spui asta. Mergi si fa-i o vizita parintelui si cauta sa vezi cum arata si ce mananca! Domnul sa te ierte!
da, e bine ca manastirea, ori altcineva, sa deschida un cont pt parintele Mina. Si sa-l faca cunoscut tuturor. Din putinul cu care vom contribui sunt sigura ca se vor aduna destui bani, atat pt intretinerea valorii care este parintele Mina Dobzeu, cat si a non-valorilor care nu mai incap de el.
Deschideti cont si publicati-l undeva pe aici sa-l vada toti cai care intra pe site.
Ce suras mefistofelic are ‘PS’ Corneliu Birladeanul, in totala neconcordanta cu haina imbracata! Puteti sa ziceti ce vreti…parca e un mirean imbracat in gluma in haine calugaresti/arhieresti; prin comparatie uitati-va la expresia chinuita de ani si boli a Pr.Mina Dobzeu care, nici la batranete nu este lasat de inaintemergatorii Antihristului!
Daca citeste cumva, i se aduce la cunostinta IPS Teofan ceea ce s-a spus aici, in articol… ar trebui sa-l puna la pct.pe Birladeanu asta si sa-i rusineze fata prin mustrare fiindca face precum fariseii din vechime care cauta cu sarg litera legii sarind peste duhul ei!
@Miron Stelian Daniel
Sunt de acord cu tine – daca intr-adevar motivul il reprezinta banii – doresc sa donez bani ca sa linisteasca sufletele lor avide de arginti, numai sa-l lase in pace pe Pr.Mina.
sau dati-ne adresa exacta a parintelui, cu numele intreg cu tot, sa-i putem trimite bani prin mandat postal
Doamne miluieste-ne. Citind acest articol ma gandesc cu tristete multa la groaznicul pacat al MICIMII SUFLETESTI, pacat pomenit de Sfintii Parinti si atat de prezent astazi.Se stie de catre toata lumea ca manastirile noastre sunt construite,intretinute si sprijinite 99% de catre credinciosi.Cunosc personal aceasta realitate si stiu deasemenea faptul ca oamenii duc la manastiri inclusiv alimente:cartofi,ulei,faina,zahar etc.etc.etc. Probabil ca astfel se intampla si la Husi.In aceste conditii sa pui problema unui blid de mancare pt Parintele Mna este de necrezut. Se uita de canoanele referitoare la saracia monahilor (vezi de multe ori la unii monahi masini,telefoane mobile,etc care numai a saracie nu te duc cu gandul). Se trece peste mule alte canoane si ne oprim cu lacomia la pensia unui sfant in viata. Se pare uneori ca fariseii erau mici copii fata de noi.Ce spune parintele Nicolae Steinhardt vazandu-l umilit pe duhovnicul sau??? Ce spune HRISTOS DOMNUL (daca ne mai pasa de EL)vazandu-l pe tovarasul sau de celula batjocori??? PACAT. MARE PACAT. iertati
Fratilor din manastire le lipseste mila fata de aproapele lor, care trebuie ingrijit, indiferent de situatia materiala si el nu trebuie in niciun caz, judecat sau marginalizat. In acest caz se potriveste pilda bunului samaritean, care este mai actuala ca niciodata.
30. Iar Iisus, răspunzând, a zis : Un om cobora de la Ierusalim la Ierihon, şi a căzut între tâlhari, care, după ce l-au dezbrăcat şi l-au rănit, au plecat, lăsându-l aproape mort.
31. Din întâmplare un preot cobora pe calea aceea şi, văzându-l, a trecut pe alături.
32. De asemenea şi un levit, ajungând în acel loc şi văzând, a trecut pe alături.
33. Iar un samarinean, mergând pe cale, a venit la el şi, văzându-l, i s-a făcut milă.
Este ingrozitor,nu pot sa cred asa ceva,este din ce in ce mai evident ca unii dintre crestinii de acum,slujitori ai Sf.Altare sau mireni,nu se deosebesc cu nimic de Ana,de Caiafa sau de poporul care a strigat:Rastigneste-L!,Rastigneste-L!Cata umilinta pe marii nostri duhovnici…pe Pr.Iustin,pe Pr.Arsenie,acum vad ca nici Pr.Mina Dobzeu nu este scutit…si ne mai numim Gradina Maicii Domnului..vai de acest popor,care-si umileste si-si rastigneste Parintii mai rau decat au facut-o comunistii,pentru ca pana si ei ar fi avut un dram de suflet si nu ar fi chinuit niste Batrani!Si astia,inteleg,sunt pastorii care ingrijesc turma Mnatuitorului Hristos…mai este de mirare,pentru cineva,de ce au proliferat atat de mult sectele,de ce a scazut atat de evident,credinta acestui neam altadata,atat de credincios…Nici eu nu voi uita niciodata,rautatea si vehementa cu care episcopul proaspat ales,Barladeanu,l-a condamnat pe preotul Daniel Corogeanu,pe care l-a lasat in mana calailor fara a-i oferi macar un cuvant de alinare,de iertare…L-o fi impresionat vreun pic pe proaspatul episcop,imaginea pe care N-O VOI UITA NICIODATA,aceea a parintelui Daniel Corogeanu,incatusat,umilit,batjocorit(dar avand nadejde la Domnul),dus aproape pe sus de baieti din trupele speciale,cu staturi impresionante,de doua ori mai inalti decat parintele,de parca ar fi avut in grija cine stie ce terorist deosebit de periculos?!!!Sunt greu de uitat scenele si momentele astea si este greu de uitat cum a fost lasat de izbeliste de cei care ar fi trebuit sa-i fie sprijin…Mai nou si mult mai viclean,este chinuit Parintele Mina Dobzeu,cel care,dupa inchisoarea comunista,fusese sistematic turnat la securitate de un episcop(pe care Parintele,in marea lui bunatate,l-a iertat si caruia n-o sa-i dau nici eu numele)si se pare ca aici,pe pamant,chinul nu va inceta decat prin trecerea Parintelui la cele vesnice.Dumnezeu sa le lumineze mintile!Iar Parintelui Mina,iertare sa-i cerem,din adancul inimilor!Fara rugaciunile marilor nostri duhovnici,nu stiu cat sicum am putea rezista!
Fericiti facatorii de pace, caci aceia fiii lui Dumnezeu se vor chema.
Daca cineva iti cere haina, da-i si camasa de pe tine.
Oare Pr Dobzeu, la varsta lui, nu stie aceste lucruri? Oare pot cele cateva carti publicate si impartite, in numele carora intretine acesta stare de tulburare si neliniste, sa justifice atitudinea lui?
Dar ce exemplu da el credinciosilor? Ce poate sa inteleaga un credincios din atitudinea lui?
Cat este de greu sa renuntam la cele lumesti, toate doar gunoaie, si sa ne lepadam de toata indreptatirea de sine.
Sa ne rugam pentru Pr Dobzeu, pentru ca Sfanta Treime sa-l lumineze in aceasta grea incercare a vietii lui. Mai grea decat inchisoarea comunista.
Sa ne rugam pentru Parintele Mina si pentru cei ce-l necajesc. Amin
Si pe mine m-a intristat comentariul Mariei……..Eu propun sa strangem bani si sa -i trimitem ,sa-l ajutam ,sa-i ”usuram” macar batranetea caci datorita acestor nevoitori ne mai tine pe noi Dumnezeu….Multa credinta si curaj!
Mihai fiule, se vede ca esti un om de nimc! Si patrirhul da din venitu sau ? Sa fim seriosi! Sunteti niste ciuperci otravitore pe frumoasa ortodoxie!
@ Mihai:
Daca are cine sa dea lectii de comportare evanghelica Batranilor nostri sfintiti prin grele prigoane, putem sa stam linistiti. Noua ne-ar fi cumplit de rusine in locul fratiei tale.
@ Petru:
Exact asta e si gandul nostru, ne bucuram ca ne regasim in aceeasi cugetare. Este aceeasi meschinarie contabila a fariseilor, dintre cele mai scarboase in fata Dumnezeului nostru plin de iubire, despre care a scris foarte mult tocmai cel botezat de parintele Mina, parintele Nicolae Steinhardt.
http://www.cuvantul-ortodox.ro/2007/12/08/duminica-femeii-garbove-intre-libertatea-duhului-si-piedicile-meschine-ale-procedurismului/
http://www.cuvantul-ortodox.ro/2009/04/15/miercurea-ungerii-jertfelnice-si-a-meschinariei-tradatoare/#more-6381
@ toti ceilalti:
Nu credem ca de bani are nevoie parintele Mina. Credeti ca se vor linisti fariseii numai daca le indesi in buzunare bani? Le sta ca un ghimpe in coasta, asta e problema lor.
“Simultan cu mânia acestuia sunt date în vileag toate principalele caracteristici ale fariseilor: legalismul strâmt şi miop (care-i diferit de legalitate şi de cuviincioasa ei respectare); el întotdeauna izbuteşte să micşoreze lucrurile, problemele, situaţiile, dilemele, să le reducă la proporţii liliputane şi să le insufle un spirit de meschinărie, de avariţie, de panică stârnită de pericole imaginare sau ridicole; procedurismul literal şi mărunt, al arhivarului reumatic, îmbătrânit printre hârţoagele decolorate şi dosarele mucegăite, cu ochelari cârpiţi cu sfoară şi mânecuţe zdrenţuite, bun numai să bombănească şi să boscorodească, supărat, acru, îndârjit; aşezarea cu perseverenţă a literei deasupra duhului, neputinţa depăşirii nivelului literal în toate cele (şi mai cu seamă în cele importante), un soi de imobilizare a minţii şi sufletului la acest palier, pe această treaptă de jos a scării ce urcă spre libertate şi înţelegere; tendinţa fermă de a reacţiona, ori de câte ori se iveşte prilejul, înghiţind cămila şi strecurând cu grijă ţânţarul; făţărnicia absolută, neşovăitoare, neruşinată de lume, de ea însăşi, de evidenţă şi de bun simţ (Domnul ne arată doar că nu se codesc să-şi dezlege şi să-şi adape, sâmbăta, boul şi asinul, ori în celelalte referate: să scoată oaia căzută în groapă ori boul ori fiul căzut în fântână); invidia, semeţia, răutatea (nedespărţita şi statornica lor triadă); transformarea sabatului – a zilei-regine, de odihnă, sărbătoare şi bunăvoire întru Bunul Dumnezeu – în serii nesfârşite de superstiţii şi mărunţişuri, oprelişti şi prevederi draconice, asuprire şi blestem (cu adevărat pricepem de ce s-a putut vorbi de blestemul Legii: fariseii, ca nici unii, au fost meşteri în treaba prefacerii Legii în basm şi a sabatului în zi de încleştare şi zăpuşală); absurdul (căci ce poate li mai absurd decât ţipetele ascuţite şi virtuoasele scrâşniri din dinţi ale acestor legalişti care-şi dezleagă şi adapă boii şi asinii şi scot vita din groapă sau din fântână în zi de sărbătoare, dar mai că le vine rău şi simt că piere lumea şi se prăbuşesc stihiile pentru că e tămăduită în prezenţa lor o nefericită legată de neputinţa gârboviei care de 18 ani nu ajungea să se ridice nicidecum în sus?)”.
“Fariseii, desigur, l-ar fi aprobat pe acel general de care pomeneşte scriitorul francez Leon Daudet: venit să inspecteze, înapoia frontului, un spital militar, e oprit de colonelul comandant al bolniţei, în dreptul patului unde zace un ofiţer care şi-a pierdut în luptă braţele şi picioarele. Generalul privise cu atenţie jalnicul trunchi, cât a mai rămas din trupul eroului, şi părea dus pe gânduri. Se reculege, desigur, se înfioară, se pregăteşte să rostească vorbe de compătimire şi glorificare. Dar nu, se întoarce către colonel şi spune: foarte bine, dar de ce nu e tuns, regulamentul prevede că spitalizaţii trebuie să fie tunşi!
De astfel de fariseisme şi orori birocratice (şi sunt din aceeaşi lume ca şi protestul împotriva tămăduitorilor prin cuvânt în zi de sabat) creştinului îi este mare silă şi groază. Invăţătorul său nu a propovăduit bucherismul, puţinătatea, domnia literei şi triumful mărunţişurilor. Domnul înmulţirii pâinii şi peştilor i-a dat numai pilde concepute de un duh gata a dărui belşugul, bucuria, sporirea, sănătatea. Pe aceasta din urmă nu încape îndoială că Domnul a iubit-o; ne putem, aşadar, oricând ruga pentru sănătate şi a fi convinşi că Hristos Mântuitorul este şi Hristos Tămăduitorul, neiubitor de tristeţe, puţinătate, sărăcie şi ferecare”.
“Doamne iarta-i ca nu stiu ce fac”
Sarut mina Parintilor si Monahilor – admin acestui site- care se ocupa fara sa oboseasca de a ne hrani cu mincare duhovniceasca, plina de har si spirituala zi de zi! Va rog sa ma binecuvintati
Locuiesc in USA / California.
Va rog daca se poate sa deschideti un cont la banca pentru ajutorul Parintelui Mina – un asa de mare rabdator al loviturilor comunistilor, un asa de neinvins razboinic impotriva antiChristului, si un asa de iubitor de aproapele lui (iubire nobila) si un asa de mare rabdator (“rabdare rabdare, rabdare…”)la loviturile “lupilor” de azi – si in amintirea celui pe care toti il iubiti / iubim asa de mult, Parintele Monah Nicolae Steinhardt “pupil” al Parintelui Mina (doar de la acest pupil al parintelui Mina va-ti inspirat si uat numele de “Razboi intru Cuvint”
Ma inscriu a plati $50 pe luna pt ajutorul la masa si ingrijirea Parintelui Mina
Doamne ajuta.
Leni
Ne iertati, dar suntem mireni, toti cei care administram acest site. Nu stim daca aceasta este solutia si oricum nici nu putem noi, din pacate, sa facem ceea ce ne cereti. Suntem si foarte departe de parintele. Si nici nu credem ca ar accepta, daca ar fi cineva care sa-i propuna.
E trist ca, la meschinaria episcopului K., se adauga meschinaria egumenului manastirii. Aici vad ca nu mai are loc nici macar mila crestina, ne mai vorbind de respectul pe care l-ar merita Parintele Mina Dobzeu, pentru jertfa sa pentru Dumnezeu si pentru neamul romanesc, de-a lungul intregii sale vieti, sau pur si simplu, daca nici asta nu se poate, respectul si compasiunea pentru un OM in varsta si bolnav. Ce exemplu “bun” pentru unii calugari din manastire.
Da, putem contribui la intretinerea Parintelui Mina, daca banii sunt o problema. Sarmanul Parinte! Probabil ca pe episcopul K.(ma bucur ca s-a dezlegat enigma) si pe egumen ii deranjeaza ceea ce reprezinta suma de bani si ce se face cu ea.
Doamne ajuta,
Multumesc pt mesaj
Ma iertati pt nestiinta legata de acest site. Citesc aproape zilnic articolele izvoritoare de “mir”
Legat de faptul ca sinteti departe de parintele Mina. Nu trebuie decit sa vorbiti cu administratia Manastirii si sa trimiteti banii fara stiinta Parintelui. Sint sigura ca, conducerea Manastirii incluzind Parintele Staret ar fi de acord sa primeasca niste ajutoare si cu multa finete sa stopeze cererile de bani de la Parintele Mina. Incercati doar cu niste telefoane / scrisori
Tare mult as vrea sa-l putem ajuta pe parinte…macar acum in al 12-lea ceas…
Doame ajuta
Leni
Parintele Mina are dreptul ca banii pe care-i primeste ca despagubiri petnru aniii suferiti in inchisoare, sa-i apartina petnru libera sa voie. Din pensia reala, poate sa dea cat se cuvine canonic Manastirii. De ce nu e unire in Mansatire? Cine ii dezbina pe calugari? Banii? Sa scoata carti si staretul, sa le dea gratis la scoli si la oamnei.
Dragostea este Lumina, vai de cei carora li se pare ca au dragoste dar n-au vazut Lumina. Pana si lumina monitorului este mai de pret decat dragostea pe care o arata ” calugarii” isonari ai zilele noastre.
Daca Parintele Mina Dobzeu nu ar avea bruma aceea de pensie preoteasca, manastirea l-ar lepada afara ca pe un netrebnic care, nu-i asa, nu-si plateste faramitura de paine si deci, nu este in acord cu canoanele ????????……
Deschideti -va rugam – o lista cu semnatura celor care se obliga sa aloce -lunar o suma pentru Parintele Mina si trimiteti-o catre Mitropolitul nostru. Nu se poate sa ramana fara raspuns caci IPS Teofan nu e numai mana calda ci si suflet de adevarat arhiereu.
Daca este posibil si Parintele ar vrea, ma ofer sa-l gazduiesc FARA NICI O PRETENTIE FINANCIARA pana la sfarsitul zilelor sale.
Am spatiu suficient,sunt intelectual si, cu cercetarea si binecuvantarea ierarhului nostru, sunt gata sa-mi tin promisiunea.
Vina chiriarhului locului vis-a-vis de cazul Tanacu nu poate fi transferata si staretului manastirii, de care, cu tot respectul, Pr. Mina Dobzeu ar trebui sa faca ascultare, in opinia mea. Si chiar daca staretul s-ar face vinovat cu ceva, ascultarea si taierea voii raman esentiale pt. mantuirea oricarui calugar, inclusiv a Parintelui Dobzeu. Iertare, fratilor!
Nu înţeleg cum un canon închide uşa milei,dragostei, respectului( a fost închis în camera sa) preţuirii şi iertării unui om( bătrân ). Acest bătrân nefiind un oarecare ci un luptător de care s-a temut regimul ce l-a întemniţat, dar este şi monah şi preot şi cărturar. Acest fapt spune foarte multe.
Mă bucur foarte mult când aud cuvinte atît de frumoase despre IPS Teofan, pe care-l iubesc mai ales pentru rugăciunea sa.
@ admin
Nu am cuvinte sa descriu bucuria de a avea si citi acest web site. Va pomenesc in permanenta in rugaciunile mele pe cei ce administrati acest site, mult folositior sufletelor noastre. Domnul sa va pazeasca si sa va intaresca in lucrarea voastra.
In privinta Pr Dobzeu, cred ca remarca de care am avut parte este cam aspra. Nu pot da eu sfaturi unui duhovnic, feresca-ne Dumnezeu, dar cu totii suntem oameni, supusi slabiciunilor si ispitelor, pana in ceasul mortii. Si numai citindu-l pe Cuv Paisie, pentru care am o dragoste foarte mare, mult publicat pe acest site, pot desprinde o multitudine de invataturi direct legate de problema extrem de serioasa a Pr Dobzeu. El este calugar, a depus un juramant de saracie si de ascultare, in schimbul caruia a primit harisma.
Ma intreb oare, la ce ii folosesc lui banii?
“Adunati-va comoara in ceruri, unde moliile…..”
sau
“Unde va fi comoara ta, acolo va fi si inima ta…..” si pot continua cu multe astfel de cuvinte.
Si este un lucru pe care l-am inteles, mai de mult timp. Darul propovaduirii credintei si al invataturii este un dar de mare pret, pe care l-au avut foarte putini de la Apostoli incoace.
Dar absolut toti crestinii, si repet – TOTI – au lasata o mare putere, si anume – puterea exemplului personal, de viata crestina, in deplina invatatura si urmare a Evangheliei. Este modul prn care oricare dintre noi poate aduce la credinta pe oricare din jurul sau. Dar acesta putere poate lucra si invers, adica avem o mare putere de a sminti pe fratele nostru. Iar acest lucru se intampla acolo.
@ Mihai:
Frate, iti multumim forte mult pentru rugaciuni si cuvintele frumoase, dar pentru noi raman la fel de nedrepte judecatile tale asupra parintelui Mina. Mi se pare incredibil sa te intrebi la ce-i trebuie banii si sa-l suspectezi ca aduna comori pe pamant, cand a spus foarte clar ce face cu acei bani… si, in paranteza fie spus, stie bine, probabil, Sfintia sa, ce se cam face cu banii la episcopia respectiva!
Cat despre sminteala, cred cu tarie ca altcineva o face. Si e pacat ca unii ca tine ii cad victime. Tocmai fiindca nu pot parasi gandul de judecata. Asscultarea, in cazul de fata, este un simplu pretext si se cauta abuzarea de ea, asa cum este la mare in moda astazi. In rest, raman absolut valabile toate cele argumentate in comentariile anterioare ale noastre.
@ Nevrednic:
Greu e drumul de la litera la duh, frate. Si pe Hristos L-ati mai judeca si rastigni o data, fiindca ar calca si acum “Sambata” canoanelor si ascultarilor omenesti si fatarnice, care vor sa opreasca cu litera procedurilor glasul marturisitor al Duhului, ascunzandu-si viclenia si lacomia in spatele acelora.
Prin ascultare ne facem asemeni ingerilor, care asculta de Domnul si Ii implinesc toate poruncile, fara sa le judece, iar prin neascultare, asemeni demonilor. Din cate stiu eu, conform canoanelor, singura posibilitate in care oaia are dreptul sa fuga de pastor si sa nu mai asculte de el, este doar daca acesta pronunta, sustine o erezie. Altfel, cu toate pacatele lui de om, oricat de mari ar fi, pastorului ii ramanem datori cu ascultarea. Iertare pentru indrazneala!