Intru Lumina Ta vom vedea Lumina… (si VIDEO)
“Parintele Sofronie socotea ca blestemul cel mai mare este a nu-L cunoaste pe Dumnezeu. Banuiesc ca multi din contemporanii nostri sunt “bine mersi” fara Dumnezeu. Poate ne e un pic dor de El, poate mai avem si niste greutati si ne amintim ca mai este si Dumnezeu si poate… sa ne ajute El când altii nu pot, insa nu ne dam seama…; a murit ceva în sufletul nostru si nu ne dam seama – tocmai fiindca suntem morti – ce moarte înseamna faptul de a nu-L cunoaste pe Dumnezeu“.
Daca nu cunosc pe Dumnezeu, daca nu-l traiesc în viaţa asta pe Dumnezeu, când mi se sfârşeşte sorocul meu pamântesc şi ma despart de trup, o sa ramân în întunericul în care sunt. Sfântul Simeon Noul Teolog zicea un lucru înfricoşator: “Cine n-a vazut pe Dumnezeu in viata asta nu-L va vedea nici in cealalta”. Aici aş aduce cuvântul Sfântului Siluan: “Ţine-ţi mintea în iad, dar nu deznadajdui”. Cã zice Sfântul Siluan: “Nu vom deznadajdui, ca milostiv este Dumnezeu”. Adica, noi nu trebuie sa ne ascundem îndaratul unor închipuiri sau dorinţe de-ale noastre – “ei, las` ca poate o sa mearga si asa si asa”. Trebuie sa ştim legea asta, ca lege cumplita: daca nu îl port acuma pe Dumnezeu, daca nu-L vad acuma în viaţa mea pe Dumnezeu, nici dincolo de viaţa asta nu-L voi vedea”.
***
“Deci problema este una launtrica. Sfantul Apostol Pavel spune undeva, sper sa citez cat mai exact ce spune el. Spune: “Incercati-va pe voi insiva, cercetati-va daca sunteti in credinta. Oare nu va cunoasteti voi pe voi insiva ca Hristos Iisus este intru voi? Ci afara numai daca nu sunteti netrebnici“. Deci asta este problema noastra.
Daca il avem pe Hristos salasluit in noi, ne mai putem teme de ceva? Ne mai putem teme de ceva? Nu vom sti singuri cand va veni momentul acela cand fiecare va fi pus in fata situatiei, sa se lepede sau sa nu se lepede de Hristos. Nu va sti fiecare ca va veni momentul acela? Adica tu sa pierzi Harul Sfantului Duh si sa nu stii sa l-ai pierdut? Daca punem asa problema, inseamna ca noi nu avem clar constiinta ce este viata crestina. Ca scopul nostru asta este: dobandirea Harului Sfantului Duh.
Cine pune intrebari legate de problema asta, ar trebui sa se intrebe el pe el insusi mai intai: ‘Ce este in inima mea? Am agonisit acolo Harul?’ Ca daca nu l-am agonisit, pot sa-mi pun eu mii de probleme si sa primesc mii de raspunsuri, ca atunci cand se va ivi situatia sa ma lepad de Hristos, tot mai voi lepada de El. Pot sa stiu bine ce trebuie facut. Pot sa stiu ca primirea buletinului inseamna lepadare de Hristos si tot il voi primi daca ma va parasi Harul Sfantului Duh. Deci problema mea asta este”.
Lumina … ce minune
Lumina , Doamne ce minune,
Ce taină sfântă şi divină,
De unde vine şi ce este ?
E-n Dumnezeu , e El lumină ?
Că avem soare, ştim preabine
Şi cum ne-o dă nu-i greu de spus,
Lumina poartă-n sine viaţa,
Şi tainele-i de nepătruns.
Că nu-i doar fizic, o mărime
Pe care-o ştim şi-o folosim,
Lumina duhului i-o taină
Ce n-am putut s-o definim.
Lumina, fizic,o cunoaştem.
În ea cu toţii ne-am născut
Şi-am privit cerul şi pământul ,
Dar şi lăuntrul nevăzut .
Am făcut primii paşi pe Tera
Şi-n spectrul ei curat şi sfânt,
Privim minunea prin culoare
Şi pitorescul pe pământ.
Dar ea pătrunde şi-n lăuntru,
Dă sens adânc, vorbeşte, spune,
Ne face dumnezei prin spirit.
Lumina-i taină şi minune.
Ea creste flori şi dă miresme,
Ea‘mbracă lumea în culori.
Şi ne zideşte înlăuntru,
Prin ea să fim nemuritori.
Ea ne-a deschis sub ochii noştrii
Tot ce vedem, cu-adevărat
Şi ochi avem pentru lumină,
Puşi de acel ce ne-a creiat.
Păşim pe iarba’nmiresmată
Şi sorbim cerul cu privirea,
Ne minunăm de ce ne-arată
Şi-i cercetăm nemărginirea.
În ea respiră Universul,
În ea se-ntinde se lărgeşte,
Şi rostul vieţii e-n lumină
Şi prin lumină se trăieşte.
Tot ce cunoaştem e-n lumină,
Că fără ea, ce-am fi văzut ?
Şi ea, -lumina-i –la origini
În toate câte s-au făcut.
Fără lumină nu-i nici viaţă
Şi toate nu au nici un rost,
Lumina dă rost existenţei
Precum ne-a spus Domnul Hristos.
Dacă dorim să ştim ce este
Ajunem tot la Dumnezeu,
Că-n adevăr ajungem grabnic,
În darul şi-n Cuvântul său.
E nebunie să spui lumii
Că nu-i născută din lumină,
C-a apărut din întâmplare
Şi nu din dragostea divină.
Să-i cauţi tainele-n ţărână
Sau în oceanul planetar,
În teorii de întuneric
Şi-n cosmos prin praful stelar .
Cine cu adevărat doreşte
Să afle sigur adevărul
Să cerceteze în lumina
Şi-n ce ne-a spus Mântuitorul .
În adevăr, să scormonească.
Că-n adevăr şi în lumină,
Va merge sigur spre origini,
Pâ’n la creaţia divină.
Tot ce-i în om, mărturiseşte,
Că prin lumină ne-am născut,
Că spre lumină tinde viaţa
Şi toate-n ea le-am cunoscut.
Hristos este lumina lumii
Şi Adevărul, dovedit.
Dar n-am iubit – oameni- lumina
Şi necrezând L-am răstignit.
El ne-a adus din cer iubirea,
El ne-a dat sfânta libertate,
Şi adevărul şi lumina
Prin izbăvirea de păcate.
Dar neiubind oameni lumina
Şi aplecându-ne spre rău
Trăim prin cel din întuneric
Şi-l necinstim pe Dumnezeu .
Şi pierdem darurile vieţii,
Şi veşnicia –cum ne-a spus –
Va fi în gheena şi în chinuri,
De nu ne-ntoarcem la Iisus.
O, Maică Sfântă în necazuri
O, Maică Sfântă în necazuri
În ajutorul meu te chem,
Pe marea vieţii, cu talazuri.
Că de furtuna ei mă tem.
Cînd navigând pe-a vieţii valuri
Cu barca-mi mică şi uşoară
-Stăpâna mea plină de daruri-
Vrăjmaşii grabnic mă’nconjoară,
Tu eşti a mea apărătoare,
Tu din necaz mă izbăveşti,
Tu eşti creştinilor scăpare,
Stăpâna ostilor cereşti.
Că eşti în veci a noastă Maică
Şi Maica Domnului ceresc,
Tu să-mi conduci micuţa barcă ,
Să nu mă laşi să rătăcesc.
Că m-a cuprins furtuna vieţii
Şi-am rătăcit pe’ntinsul ei,
Nebun şi orb în bezna nopţii
Târât la moarte de cei răi.
Şi-aş fi pierit Sfântă Stăpână
Când sufletul mi-au înrobit,
Dar m-ai salvat cu-a Ta lumină
Prin Fiul Tău cel mult iubit.
Ca mine mulţi sunt azi pe mare,
Şi mulţi Te cheamă-n ajutor.
Auzi Măicuţă’a lor chemare
Că Tu eşti Maica tuturor.
Stăpână Sfântă şi slăvită,
Prin rugăciunea Ta trăim.
Să nu ne laşi robiţi şi-n rele,
În focul veşnic să pierim.
Că vinovaţi suntem cu toţii,
Şi-n mii de felui am greşit,
Dar scapă-ne din gheara morţii,
Rugând pe Fiul Tău iubit.