PARINTELE MOISE AGHIORITUL II TREZESTE PE GRECI LA POCAINTA: “Trebuie sa ne schimbam! Sa lasam fotoliul moale, televizorul, trandavia si confortul!”
Este cea din urma ora, nu mai e loc de amanari si intarzieri! Sa ne dezmeticim, sa ne trezim si sa aruncam superficialitatea!
IESIREA DIN CRIZA
[…] „Mi-am propus să nu mai vorbesc despre criza economică. Dar pentru că situaţia se înrăutăţeşte continuu şi nemulţumirile, justificate, se înteţesc, mi-am zis că nu se cade să-mi opresc cuvântul. (…) Dăm la tot pasul peste impasuri fără speranţă de ieşire, peste drame care sfârşesc tragic, peste chipuri ale nenorocirii, ruşinii şi mizeriei. Neliniştea, îngrijorarea, falimentul, şomajul, nesiguranţa şi suspiciunea stăpânesc. Este o stare vrednică de plâns… E nevoie să ni se spună cu tărie că noi trebuie să ne schimbăm, asta să fie lozinca noastră.
Acum este un prilej, pe care în alte situaţii nu l-am fi luat în seamă, un prilej de a ne mărturisi înfrângerea, neputinţa, păcatul. Să avem bărbăţia care să ne ducă la pocăinţa pe care o cere această clipă: acum, fără întârziere, nu mai e timp de pierdut! Să recunoaştem că ne-am înşelat, că ne-am înţeles greşit viaţa, că nu ne-am propus scopuri înalte, că am consimţit cu săvârşirea fărădelegii. Din păcate, neadevărul, lipsa transparenţei, necinstea, nepăsarea, necuviinţa au câştigat teren în viaţa noastră. Este vremea să ne aplecăm mai serios asupra noastră, să ne cercetăm pe noi înşine, să ne pocăim pentru păcatele noastre. Este cea din urmă oră, nu mai e loc de amânări şi întârzieri! Suntem răspunzători pentru sufletul nostru. Să nu-i mai judecăm acum pe ceilalţi, ci să ne îndreptăm cu dragoste şi către cei care nu sunt neapărat din cercul nostru de rude şi cunoscuţi, căci am fost foarte zgârciţi în filantropia noastră, în iubirea de fraţi şi iubirea de Dumnezeu. Nu l-am îmbrăţişat strâns pe sărac, nu am suferit din tot sufletul cu cel suferind, nu am sărit în ajutorul aproapelui cu dragă inimă.
Nu dorim acum să provocăm vinovăţii şi să fabricăm vinovaţi, dar va trebui să recunoaştem cu toţii că putem să facem mult mai mult bine, pe care din diferite motive nu îl facem. Criza de acum este un bun prilej care ni se dă, ca să ne scoatem masca, să devenim mai adevăraţi, mai sinceri, să nu ne mai batem joc de noi înşine. Să lăsăm puţin fotoliul moale, să aprindem măcar o lumânare, să mângâiem, ca să fim şi noi mângâiaţi. Să lăsăm puţin televizorul, trândăvia şi confortul. Să devenim mai serioşi. Să ne venim în fire, să ne dezmeticim, să ne [trezim] şi să aruncăm superficialitatea.
Prosperitatea pleacă de la noi. Asupra Greciei se adună nori negri. Deznădejdea dă târcoale de la casă la casă. În scurt timp vom avea tăieri de curent. Ţara se va cufunda în întuneric. Vor ajunge să vândă lumânări şi pe drumuri. Bun este interesul fiecăruia, dar de râvnit este păstrarea demnităţii grecului. Europa vrea să ne sugrume? Grecia se pierde? Nu o vom lăsa să se piardă călcată în picioare. Vom readuce tradiţia noastră ortodoxă, cunoscuta noastră istorie, cumpătarea şi bunăcuviinţa. Slujitorii Biserici erau doctori de suflete şi înţelepţi desăvârşiţi, oameni învăţaţi şi învăţători ai poporului, iar binefăcătorii, suflete nobile.
Criza de azi dărâmă din temelii mentalitatea parvenitismului şi – de voie, de nevoie – ne reîntoarcem la un trai limitat la strictul necesar, la simplitate, la bărbăţie sufletească şi la îngăduinţă faţă de ceilalţi. În acest sens, mândria naţională nu este un păcat, iar ecumenicitatea Ortodoxiei este podoabă de mare preţ. Pe grec îl ofensează defăimarea, neadevărul, înşelăciunea, subestimarea şi batjocura. Cuminţenia a fost dispreţuită, ironizată şi scoasă din viaţa noastră şi acum, iată rezultatele. Pudoarea, aruncată la coşul de gunoi, iar deşteptăciunea, politeţea şi nobleţea lăsate de părinţii noştri le-am folosit în scopuri viclene. Mai ales pentru interesul propriu. Această răsturnare a valorilor a fost brutală, dorită şi rapidă. Educaţia s-a călcat în picioare. Principiile, idealurile şi instituţiile, terfelite în mod repetat şi sistematic. Unii, puţini, au reacţionat, dar nu îndeajuns de convingător, temându-se la rândul lor de reacţii.
Repetăm: nu există altă soluţie decât acceptarea publică a multelor noastre greşeli, cu toată sinceritatea, îndrăzneala şi smerenia. Nu atât ca să treacă furtuna, ci pentru reîntoarcerea la un mod de viaţă fără stres, teamă, nesiguranţă şi anormalitate. Curăţia este indispensabilă. Am obosit de promisiuni, de neadevăruri, de ieftinătăţi. Nepocăitul paranoic doreşte să stăpânească în continuare, pentru a câştiga roadele nebuniei lui. Răsturnarea imediată corupţiei va contribui cu siguranţă la vindecarea mecanismului guvernamental. Iubirea de virtute îl va întrarma cu tărie pe grec pentru ieşirea din grava criză economică şi din orice criză. Aşa credem, nădăjduim şi ne rugăm”.
16 octombrie 2011
integral la sursa traducerii in limba romana: Graiul Ortodox
De Parintele Moise Aghioritul, mai puteti citi:
- Monahul Moise Aghioritul despre sensul preocuparii cu semnele vremurilor: DE LA SPECULATII SI PANICA LA CERCETAREA LAUNTRICA SI PREGATIREA PRIN CAINTA
- Scurta omilie recenta a avvei Moise Aghioritul. CHEMARE LA TREZVIE SI ECHILIBRU
- “INVINSUL INVINGATOR”: cuvinte duhovnicesti patrunzatoare despre prigoana staretului Efrem. PARINTELE MOISE AGHIORITUL: “SFANTUL MUNTE NU E LOJA!“
- Monahul MOISE AGHIORITUL despre scandalul arestarii staretului Efrem
Legaturi:
- Duminica dupa Botezul Domnului. PRIMUL CUVANT: POCAITI-VA!
- Despre pocainta, fatarnicie si indreptatirile legaliste
- Sfantul Teofan Zavoratul despre TIRANIA “OPINIEI PUBLICE” IMPOTRIVA A TOT CEEA CE ESTE CRESTINESC SI DESPRE RENUNTAREA LA OBICEIURILE LUMESTI – CUVANT AL SFANTULUI TEOFAN ZAVORATUL IN DUMINICA DE DUPA BOTEZUL DOMNULUI (si audio)
***
- CUM NE PREGATIM PENTRU CE VA URMA? POCAINTA, ASTAZI – INTRE “MUCENICIA VIRTUALA” SI INVATATURILE SFINTILOR
- SA INCEPEM SA NE PREGATIM… CUM SI PENTRU CE?
- PREGATITI-VA, DRAGII BUNELULUI, PREGATITI-VA!
- Cuviosul Paisie Aghioritul: Toata cheia aici este – SA SE POCAIASCA LUMEA!
- Cuviosul Paisie despre pierderea simtamantului pocaintei la crestinii de azi
- Sfantul Siluan Athonitul catre Chiril Sevici (Cuviosul Serghie de mai tarziu): “DU-TE SI SPUNE OAMENILOR CAT SE POATE DE DES: POCAITI-VA!”
- Ce e pocainta? CEEA CE NE STRICA PETRECEREA CU MASTI IN CARE NE COMPLACEM ZI DE ZI…
- Botezul Domnului si INNOIREA VIETII NOASTRE PRIN BOTEZUL POCAINTEI
- Alte aspecte din invatatura Parintilor despre POCAINTA CA VIATA IN HRISTOS
- Sfaturi practice de la Sfantul si Marele Vasile pentru a aduce ROADE VREDNICE DE POCAINTA
- Sfintii Parinti NE CHEAMA LA POCAINTA SI LA PLANS
- Duminica tanarului bogat: CUM FUGIM DE HRISTOS?
- DIN PROFETIILE CUVIOSULUI AMBROZIE LAZARIS: “Vor veni ani grei, dar nu va temeti!”
- Cuv. Paisie Aghioritul: “Arme” pentru razboiul nevazut al acestor vremi
- CUV. PAISIE: “E STARE DE ALARMA. ESTE TREBUINTA DE MULTA RUGACIUNE CU DURERE”
- E vremea sa ne trezim din somn!
- Cuv. Seraphim Rose: ESTE MAI TARZIU DECAT CREDEM. VA MAI SUPRAVIETUI CREDINTA NOASTRA?
- TRAIM UN CEAS DE URGENTA
***
- „CATRE POPOR”: MARTURISIRE ESENTIALA SI PROFETICA A SINODULUI BISERICII GRECIEI DESPRE CAUZELE CRIZEI ECONOMICE, PLANUL DE INROBIRE MONDIALA SI REMEDIILE DUHOVNICESTI
- Interviu cu Vladica Ierotheos Vlachos despre cauzele crizei actuale: PARASIREA PORUNCILOR LUI HRISTOS DE CATRE CRESTINI SI RASPANDIREA UNOR IDEOLOGII INUMANE, FEROCE
- Criza si chemarea la schimbarea vietii/ UNDE ESTE CUNOASTEREA PE CARE AM PIERDUT-O PRIN INFORMATIE?
- Sandu Tudor (viitorul Fericit Martir Daniil): CARE ESTE CAUZA DURERII DIN CEASUL DE ACUM?
***
- Parintele Rafail Noica: “SE POATE LUA SI DE LA NOI…”
- A CUI ESTE VINA PENTRU TOATE NENOROCIRILE care ni se (vor) intampla?
- PR. C-TIN MOISIU- Cuvant duhovnicesc profetic si vesnic actual despre cutremurul din noiembrie 1940: “Toata lumea se plange de greutatea vremurilor pe care le traim, dar nimeni nu vrea sa recunoasca si partea lui de vina”
- CADEREA CONSTANTINOPOLULUI. Sa recitim impreuna, pentru ca ne priveste…
- Parintele Arsenie Boca si IPS Teofan: “Ridica-te si umbla!”. DE UNDE INCEPE SI CUM SE VINDECA SLABANOGIREA NEAMULUI?
- PARINTELE ARSENIE BOCA si CELE SAPTE SURLE PRIN CARE DUMNEZEU NE CHEAMA (II). Mila lui Dumnezeu ascunsa in necazuri, primejdii si nenorociri
- Sfantul Nicolae Velimirovici: CUGETARI DUREROASE ASUPRA CADERII UNUI POPOR ORTODOX
61 Commentarii la “PARINTELE MOISE AGHIORITUL II TREZESTE PE GRECI LA POCAINTA: “Trebuie sa ne schimbam! Sa lasam fotoliul moale, televizorul, trandavia si confortul!””
VEZI COMENTARII MAI VECHI << Pagina 3 / 3 >>