Parintele Proclu: “Anii durerilor au inceput”

23-09-2007 Sublinieri

 parintele-proclu.jpg

“Le-am spus la mulţi că amu toţi diavolii au ieşit din iad, sunt pe faţa pământului. Odată a venit un autobuz la Mânăstirea Sihăstria cu oameni îndrăciţi. S-a întâmplat că, în timpul acela, să fie vreo 4-5 ani de atunci, eram şi eu acolo. Şi am văzut cum ieşea din cursa aceea fiecare om chinuit de duhuri şi când ieşeau ei, eu mă simţeam ca la gura iadului. Era acolo cineva care se vindecase prin Sfântul Maslu, prin rugăciune, prin smerenie şi post de duhuri rele şi omul acela îi adunase pe toţi ca să-i aducă la mănăstire. Omul acela o zis aşa:

Vezi lumea asta, numai şoferul nu-i îndrăcit, încolo toţi sunt îndrăciţi. I-am adus la Sfântul Maslu“.

Şi eu am zis:

Vai de mine, ce s-a întâmplat? Nenorocire mare, că-i iad pe faţa pământului, dacă îi chinuie aşa de grozav“.

Şi el a răspuns:

Toţi aceştia avem crime, avorturi...”

şi a spus o mulţime de păcate pe care le săvârşiseră aceia.

Ce zici, ne va mântui Dumnezeu sau nu?“.

Eu i-am spus:

Hristos a venit pentru cei păcătoşi dintre care cel dintâi sunt eu“.

Apoi i-am sfătuit cum să se mărturisească, pentru că persoanele care au duhuri obişnuiesc să dea vina pe altul, că, uite, eu din cauza cutăruia sufăr, că cineva a trimis duhurile cu vrăji şi au intrat în mine şi mă chinuie. Le-am răspuns că nu trebuie să mai spună vorba asta, ci să spună aşa: „Pentru păcatele mele! Că nu-i mai mare vrăjitorul ca Dumnezeu, dar Duhul Sfânt aşa ne ajută, pe măsura smereniei. Şi orice i s-ar întâmpla omului, să zică aşa: „Pentru păcatele mele!Să nu zic niciodată că din cauza cutăruia eu sufăr, nu, pentru că, de spun aşa, atunci ispitele se îndelungă, Duhul Sfânt vine cu întârziere sau defel, dacă n-am smerenie. Şi voi fi pedepsit şi chinuit de duhuri, că Dumnezeu nu mă va ajuta şi le îngăduie să mă muncească. Cu cât dau vina pe mine, cu cât mă smeresc şi caut să fac rugăciune tot timpul, începe să mă ajute.

Dacă adorm cu mintea împrăştiată, foarte puţin mă ajută sau defel. Secretul aicea stă: un creştin, ori un călugăr, ori un preot care are năcazuri, acela va reuşi care doreşte să adoarmă cu mintea în rugăciune. Dacă eu m-am rugat zi şi noapte, iar când m-am culcat, am adormit cu mintea în altă parte, degeaba m-am ostenit. Totodată trebuie să mă învăţ a ierta.

Astă toamnă au venit aici, la mine, trei domni. Stăteau acolo, în faţa mea, dar nu zicea nici unul nimica. Se uitau la mine şi tăceau. Măi, mare comedie, am gândit eu, mai ales că mai aştepta cineva la poartă. Şi, ce să vezi, le-am zis:

Domnii mei, să ştiţi, fiindcă aţi venit până ici, plată aveţi, că v-aţi ostenit. Cătaţi un adevăr, dar nu-l veţi găsi. Eu sunt un om păcătos şi dacă mor amu, diavolii mă iau. Nu-mi place cum trăiesc. Dar nici lui Dumnezeu nu-i place cum trăiesc eu“.

Unul dintre ei a zis aşa:

Dacă dumneata spui că te ia diavolul la iad, noi ce vom face?

Le-am răspuns:

Treaba dumneavoastră! Vă priveşte! Sunteţi oameni deştepţi, nu ca mine prost. Da, eu să fiu în locul dumneavoastră, aş căuta un duhovnic bun şi m-aş duce la mărturisit. Şi acel duhovnic a să mă înveţe cum să mă mărturisesc, cum să mă smeresc şi a nu da vina pe altul. Şi când voi merge la biserică să pun în minte că toţi de acolo sunt mai buni decât mine iar eu sunt cel mai păcătos şi nevrednic. Dacă îmi pun astfel de gânduri şi zic şi o rugăciune în taină, fără să ştie lumea de acolo ce gândesc eu, şi stau în biserică aşa cum aş fi în faţa lui Dumnezeu, atunci Duhul Sfânt îmi va lumina mintea şi îmi va descoperi cum trebuie să caut veşnicia. Dar cât timp eu mă uit de sus în jos la ceilalţi, mai bine nu m-aş duce acolo. Însă dacă ascult Sfânta Liturghie cu mult dor de Dumnezeu, Duhul Sfânt nu mă va părăsi. Dumneavoastră vă ajunge dacă puteţi păstra porunca aceasta: Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face! Dacă fac bine la altul, eu simt că Dumnezeu nu mă lasă în părăsire. Dar dacă eu caut să-l jumulesc, să-l tulbur, să-l năpăstuiesc, atunci Duhul Sfânt mă va lăsa în părăsire“.

Să ştiţi că aşa îi îndemn pe mulţi: Ce ţie nu-ţi place, altuia nu-i face! Cum, un lucru care mie nu-mi place, pe acela să-l fac eu omenirii? Ori cu cine m-aş întâlni să nu aibă de plâns din cauza mea.

De multe ori, când diavolul dă năvală asupra mea, îl mai sperii pe suflet: „Să ştii că dacă nu vreau să rabd aicea, ce voi face în iad cu dracii?” Atunci se trezeşte sufletul şi caută să repare. Uite, cugetarea la moarte e un lucru minunat. Aşa spune un Sfânt Părinte: „O, moarte, mai bine te-aş numi viaţă. De câte ori cuget la moarte se trezeşte sufletul“.

Acestea vi le spun, pentru că au dat năvală toţi diavolii din iad pe faţa pământului. Unde sunt doi-trei creştini, caută să-i tulbure, să bage în duşmănie. Multe duhuri bagă în capul creştinilor bănuieli, păreri. De aicea se iau la ceartă, se fac crime, Doamne fereşte, ce-au mai ajuns creştinii!

Încotro merge lumea aceasta, Părinte?

– Ăăă, fiecare unde vrea! Care la iad, care la rai, cultul e liber. Prin cineva, am înţeles aşa, că Bunul Dumnezeu nu vrea să robească voia omului. Îl lasă să facă exact ce vrea el. Că are Sfânta Scriptură, are Biserica şi nu poate zice nimeni: „Doamne, eu n-am ştiut!” Nu. Omul e liber, chiar rău de vrea să facă, nu-i oprit. Dar după ce a făcut acel rău, cafeaua o ia. N-o ia când vrea el, îţi stă mintea în loc când o primeşte. Dar, dacă se pocăieşte, dacă îi pare rău şi caută îndreptare, poate să scape nepedepsit, că bunul Dumnezeu e prea bun.

Dar atâta vă spun: când o să auziţi că Biserica Ortodoxă a fost robită de alte credinţe, să ştiţi, să nu mai aşteptaţi altceva, că este sfârşitul lumii. Unii Părinţi aşa au spus: ‘Bunul Dumnezeu atâta ţine Pământul cât a fi oameni sfinţi’. Când nu vor mai fi, grăbeşte sfârşitul.

Anii durerilor au început. Asta vă spun, au început. Îmi pare rău de timpul pierdut, că am văzut un Părinte care, atunci când era să moară şi au venit monahii să-şi ia rămas bun de la el, a fost găsit tare mâhnit. L-au întrebat: „Părinte, de ce eşti aşa mâhnit? Te temi de moarte?” „Nu“, le-a răspuns el, „acesta-i drumul. Dar îmi pare rău de timpul pierdut. Dacă îl foloseam, acum aveam o bucurie şi o mulţumire în suflet“. Mi-a rămas în minte problema asta cu timpul pierdut. (…)

– Spuneaţi că unii merg la iad, alţii la rai. Care este calea raiului?

Toţi care duc viaţă de pocăinţă au apucat pe drumul de-a dreptul. Iară care vrea să trăiască în distracţii şi cu bunătăţi, aceia se află pe un drum foarte pe înconjurate, la capătul căruia apar mai multe drumuri şi nu vor şti pe care să ajungă unde trebuie. Amu, cine s-a trezit, n-are altceva de făcut decât să plângă. A nu plânge ce e aicea, ci a plânge ce ne aşteaptă la judecată. Uite, asta-i! Vai de capul meu, felul cum sunt nu-mi place şi pace bună”.

 resize-of-simonopetra_monastery__mount_athos__greece.jpg

(Sursa: Revista “Credinta ortodoxa”)


Categorii

Avort, Ce este pacatul?, Hrana duhului / PREDICI SI CUVINTE DE FOLOS, Mandria, trufia, Parintele Proclu, Profetii si marturii pentru vremurile de pe urma, Vremurile in care traim

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

43 Commentarii la “Parintele Proclu: “Anii durerilor au inceput”

<< Pagina 1 / 2 >> VEZI COMENTARII MAI NOI

  1. Doamne, slobozeste-ne de pacat si ajuta-ne sa mergem pe calea cea buna!

  2. Daca parintele Proclu e cel dintai pacatos si se plange ca nu duce o viata bineplacuta lui Dumnezeu,atunci noi,eu…?Ce inaltator e atunci cand petreci numai cu gandul la Bunul Parinte,cata liniste sufleteasca si pace chiar si in mijlocul vartejului lumii si ,vai,cata parasire si debusolare cand fie si pt o zi te legi mai mult de subtilele desartaciuni ale lumii si iti imprastii mintea si sufletul printre lucrurile efemere…nu stiu sa fii inventat diavolul alt razboi mai subtil de cand exista omenirea ca acesta:sa-L uiti p Dumnezeu printre grijile pt o bucata de paine sau pt o haina mai calduroasa…daca avem un dusman aprig in aceasta viata,atunci cu siguranta acela este grija lumeasca…Vin vremuri dureros de grele,si noi nu ne mai aducem aminte sa ne facem Sf.Cruce cand trecem p langa o Biserica…Doamne,cum le vom infrunta?Parinte Proclu,roaga-te pt noi de acolo,din “tinda Raiului”!

  3. Lasand la o parte grija si incordarea pricinuita – in sensul bun – a articolelor de fata m-a inseninat si m-a umplut de speranta facandu-ma sa zambesc iar:

    “Încotro merge lumea aceasta, Părinte?

    Ăăă, fiecare unde vrea! Care la iad, care la rai, cultul e liber”

    Deci! In ciuda faptului ca au iesit uratii si negrii din Iad si-i stapaneste pe tot mai multi, ‘cultul…e liber’ – adica ce atata infricosare?! Dumnezeu e mai puternic – cel ce este in noi de la Botez – decat cel ce este in lume si, pana la urma si in ultimul rand de vointa noastra depinde de a ne lipi de cine trebuie pentru ca – in felul acesta – vom primi si ajutorul pe masura!

  4. da, cu adevarat pentru ‘grija’ de a nu ne pierde viata de acum, riscam sa o pierdem pe cea vesnica! sa ne tinem insa de vorbele Pr Proclu, ca de fiecare data cand induram ceva sa ne zicem ‘pentru pacatele mele’ si numai asta ne va face liberi.

    cata vreme avem convingerea asta ca ‘numai noi suntem de vina’ pt ce ni se intampla, putem avea si nadejde, caci ne incredem in mila Domnului, Singurul care ne poate sterge pacatele (nu stradania proprie!). dar cand ‘impartim vina’ cu ceilalti, cu imprejurarile, cu scuzarea propriilor neputinte… ramanem impotmoliti in pacatosenia noastra. eu unul stiu ca niciodata nu ajung sa zic de destule ori pentru ‘pacatele mele’ (imi vine asta ori ailalta), caci apoi la scurta vreme ma trezesc gasindu-mi scuze, autojustificari.

    si asta-i bine, un mare dar de la Domnul, ca ma pot surprinde uneori ‘autojustificandu-ma’ (autojustificarea asta fiind uneori chiar mai rea decat pacatul in sine pe care cauta sa-l ‘scuze’!), insa nu pot sa nu ma intreb… oare de cate ori nici nu-mi dau seama ca ma autojustific?!… asadar dc eu cand si cand ma dezmeticesc sa-mi zic ca ‘nu-mi place cum traiesc’, oare ce va zice Domnul Care-mi vede gandurile secunda de secunda?

    of, ce-am putea noi face fara mila Lui? cine s-ar putea culca pe-o ureche ca ‘s-a nevoit destul’, dc niciunui om cu viata sfanta nu i s-a parut vreodata ca a facut ceva bun pe lume? dar sa nadajduim, sa plangem si sa nadajduim, ca alta cale nu-i!

  5. Dragii mei,

    Sa multumim Bunului Dumnezeu ca inca mai avem duhovnici ca parintele Proclu. Mare dar de la Dumnezeu este sa vezi pacatele tale si atit ! Mare dar de la Dumnezeu este sa fii smerit, sa intelegi ca viata aceasta ti-a fost data ca sa iubesti sincer, curat, neconditionat toata faptura lui Dumnezeu ! Daca ceva ti s-a intimplat, ceva ce tu crezi ca-i rau, fii sigur ca Dragostea din inima ta poate preschimba raul acela in Bine. Asadar pazeste numai Dragostea vie in inima ta. Pune fiecare suflet mai presus de viata ta. Smerenia alunga pe diavol, fara nici o indoiala ! Trairea credintei, a prezentei lui Hristos Iisus Dumnezeul Cel Viu, trairea Dragostei sincere, curate, duce la iertare, impacare sufleteasca, smerenie. Trairea increderii in Dragoste, clipa de clipa, pina cind simti Dragostea vie in inima ta, este de fapt primirea lui Hristos in inima ta ! Acolo este casa, biserica Lui !
    Dragostea curata este smerita. Pentru ca, vedeti voi, Ea inca moare pentru noi, O rastignim cu pacatele noastre. Hristos inviaza cind iertam sau cind cerem iertare.
    Sa cerem de la Dumnezeu Dragostea Lui cu care a invins moartea ! Dumnezeu este Dragostea care invinge moartea !!! Avem sansa nepretuita ca in aceasta viata sa-L primim in inimile noastre !

    Adam cu Eva, nu au pacatuit ca au muscat din mar. Ei au pacatuit, Dumnezeu sa ma ierte,(nu o spun cu rautate ca sa-i judec ci cu scopul de a invata din greseala lor) pentru ca au scos pe Dumnezeu Dragostea afara din inima lor. Astfel a fost posibila neascultarea de Dumnezeu. Cel ce poarta pe Dumnezeu in inima lui, pentru acela Dumnezeu este Porunca de Dragoste care vine dinlauntrul fiintei lui, Porunca care trece peste orice obstacol al acestei lumi, al acestei vieti trecatoare, Porunca care trece peste moarte !!!

    Daca v-am spus ceva nou, sa stiti ca nu de la mine vine, ci de la Dumnezeu. Eu nu sunt in stare sa fac nimic bun de la mine.

    Fiecare om viu, este un suflet care cauta pe Dumnezeu !!! Doamne Iisuse Hristoase, ai mila de sufletele care te cauta pe Tine !!!

    Eu va iubesc pe voi, fapturi ale lui Dumnezeu !!!!!!!

    Bunul Dumnezeu sa va dea mintuirea !!! Amin !!!

    mircea pacatosul

  6. Pingback: Tulburatoarele viziuni ale Staretului rus Antonie despre timpurile de pe urma, care nu sunt departe! « bataiosu.ro
  7. Pingback: Război întru Cuvânt » Cea mai grea lovitura - cea de la frati
  8. Un frate ne-a rugat sa postam pe site urmatorul anunt: “In data de 09.11.2008 am fost la Parintele Proclu si m-a rugat sa transmit tuturor celor care vor sa-l viziteze, ca zilele in care-i poate primi sunt: martea, joia si sambata pana la ora 17.00. Parintele este bolnav si are nevoie de multa liniste. Este bine de respectat zilele (pana la ora 17.00) pentru a nu face un drum degeaba”.

  9. Va rog din suflet sa imi spuneti unde il pot gasi pe parintele Proclu doresc sa il vad
    Va multumesc

  10. pe parintele Proclu il puteti gasi la metocul Balan la cativa km de orasul Targu Neamt. Mai toata lumea stie de el in zona asa ca nadajduiesc ca nu va fi greu sa-l gasiti! Doamne ajuta!

  11. Pingback: Război întru Cuvânt » “Ereticii vor pune mana pe Biserica, isi vor numi peste tot slugile si-i vor prigoni pe pastori si monahi”
  12. Pingback: Război întru Cuvânt » Sf. Lavrentie de Cernigov: “Vor fi multi surzi si multi orbi…”
  13. Pingback: Război întru Cuvânt » DESPRE EPOCA LUI ANTIHRIST SI REVENIREA PROROCULUI ILIE, CA „AL DOILEA INAINTEMERGATOR AL VENIRII LUI HRISTOS”
  14. Pingback: Război întru Cuvânt » PARINTELE DIONISIE IGNAT DESPRE VREMURILE DIN URMA SI ANTIHRIST (III): “Sa facem rabdare si sa ne pregatim, mai cu seama noi, poporul român!”
  15. Pingback: Război întru Cuvânt » File de sfintenie romaneasca ne(re)cunoscuta (V): PARINTELE ILARION FELEA – DE LA TABORUL RUGACIUNII LA MARTURISIREA DESPRE ANTIHRIST
  16. Pingback: Război întru Cuvânt » Din cuvintele prorocesti ale Cuvioasei schimonahii Macaria: “CURAND TOATE VOR VENI UNA DUPA ALTA. DOMNUL STIE CUM SA-I ASCUNDA PE AI SAI”.
  17. Pingback: Război întru Cuvânt » MICII MUCENICI ASCUNSI. Cum ne rusineaza si ne mustra pacatele niste copii si tineri chinuiti, suferind de boli rare… O PROPUNERE DE PREGATIRE PENTRU INTRAREA IN SAPTAMANA PATIMILOR
  18. Pingback: Război întru Cuvânt » STARETUL DIONISIE IGNAT: “O sa fie schimbari mari. Conducatorii omenirii de astazi sunt hotarati sa distruga omul”. CE INSEAMNA ‘AL OPTULEA VEAC’?
  19. Pingback: Război întru Cuvânt » SFATURI DUHOVNICESTI DE LA PARINTELE PROCLU (I): “Duhul Sfant se lasa simtit pe masura ce duce cineva viata de pocainta”
  20. Pingback: 2012 a sosit. La MULTI ani?
  21. Pingback: Chiar vine sfarsitul lumii? -
  22. Pingback: “URA DE FRATI FACE LOC LUI ANTIHRIST”. Sfantul Chiril al Ierusalimului (18 martie) – cuvant profetic despre SEMNELE SFARSITULUI LUMII -
  23. Pingback: Parintele Proclu: MANTUIREA SAU SFARSITUL LUMII STAU (SI) IN VOINTA NOASTRA! -
  24. Pingback: Parintele Serafim Rose: SEMNELE SFARSITULUI LUMII (I). De ce sa studiem semnele vremurilor? Cum sa ne formam discernamantul duhovnicesc? -
  25. Pingback: PARINTELE CLEOPA – 14 ani de la nasterea in Cer: GANDUL LA MOARTE (si video) -
  26. Pingback: Evanghelia eshatologica de la Luca, din prima zi a Postului Mare, foarte importanta mai ales pentru zilele noastre: “LUATI SEAMA SA NU FITI AMAGITI!” -
  27. Pingback: “Sa nu ne ingaduim naivitatea, sa nu dormim in opinci”. CLARIFICARI SI AVERTISMENTE NECESARE PRIVIND PROFETIILE SI FALSELE PROFETII APOCALIPTICE -
  28. Pingback: Grava sminteala a unui ieromonah-blogger care SUSTINE PARTENERIATELE CIVILE INTRE HOMOSEXUALI si HULESTE ORIBIL SI JOSNIC MEMORIA PARINTELUI IUSTIN - Recomandari
  29. Pingback: POLITIA GANDIRII sau natura antihristica a TOTALITARISMULUI CORECTITUDINII POLITICE/ Rautatea lumii, pacatele strigatoare la cer si VREMURILE DE PE URMA - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate