Parintele Staniloae si Parintele Cleopa despre SFINTENIA UNIVERSALA SI SFINTENIA ROMANEASCA

26-06-2011 Sublinieri

COMUNIUNEA CU SFINTII (fragment)

“Viaţa religioasă românească este, cu toate imperfecţiunile ei, un bun exemplu de Ortodoxie în act. Credinţa este o practică sau o învăţătură care îşi arată sensul şi puterea în practică, iar nu în primul rând o doctrină în ea însăşi.

Viaţa Sfinţilor din toate timpurile şi din toate ţările, viaţa poporului lui Dumnezeu care constituie “Sfânta Biserică”, dă mărturie de adevărul Evangheliei, dă mărturie de Hristos. Sfinţii îndeosebi iradiază un comportament extrem de uman. Pentru că sunt totdeauna întorşi spre Dumnezeu, ei ştiu să se întoarcă şi spre om, aşa cum Dumnezeu se întoarce spre ei în Hristos. Noi nu-L cunoaştem pe Dumnezeu în El însuşi ci pe Dumnezeul întors spre oameni. Şi-L cunoaştem doar în măsura legăturii Sale cu noi.

A-i privi pe oameni aşa cum îi priveşte Hristos, e ceea ce fac sfinţii. Sfinţi precum Sfântul Vasile, Sfântul Nicolae, Sfântul român Calinic de la Cernica, care plângea când nu avea bani să le dea oamenilor, au lucrat la propovăduirea, la afirmarea credinţei celorlalţi, pregătindu-i să fie oameni adevăraţi. Ei şi-au iubit aproapele şi i-au îndemnat şi pe ceilalţi să-l iubească, au urmat instinctiv această direcţie. Sfinţii sunt remarcabili nu ca nişte eroi sau specialişti pe care este greu să-i înlocuieşti, ci prin această forţă spirituală, prin forţa iubirii, a rugăciunii pentru oameni care este în ei, mai mult decât prin faptele lor.

Nu fapta umană în sine, ci puterea lui Dumnezeu care străluceşte în faptele lor şi din ei înşişi, ii face transparenţi lui Dumnezeu, Care face să iradieze capacităţile lor umane înrădăcinate in lumina dumnezeiască.

Sfinţenia este manifestarea îndumnezeirii omului. Importanţa minunilor ţine de faptul că ele sunt semne ale acestei transparenţe, ale acestei lumini, ale acestei bunătăţi a lui Dumnezeu arătate în Sfinţi. Bunătatea este o forţă penetrantă care depăşeşte forţa legii. Sfântul iradiază lumina lui Hristos Cel înviat.

Sfinţenia este totdeauna o iradiere a lui Dumnezeu Care s-a arătat mai presus de legi în Cel înviat şi Care este şi cu noi intr-o lepădare de sine, într-o participare la suferinţele noastre. De aceea, însă, participarea îşi găseşte sensul culminant în bucuria învierii. Sfinţii trăiesc în viaţa lor pământească transparenţa Învierii, care desăvârşeşte legile naturii.

Sfinţii fac obiectul unui cult important, mai ales după moartea lor. În România exista multe moaşte de Sfinţi venite din Răsărit şi deopotrivă ale unor Sfinţi locali.

Părintele Cleopa spune că avem mulţi Sfinţi dar aceştia, nedorind să fie cunoscuţi, şi-au ascuns sfinţenia. Poporul însă îi cunoaşte pe Sfinţi uneori chiar în timpul vieţii lor pământeşti şi cel mai adesea după moarte. Sfântul Calinic de la Cernica a fost considerat de  popor Sfânt mult timp înainte ca Biserica să-l canonizeze. Moaştele sale au fost şi sunt foarte cinstite, iar în preajma trupului său au loc multe tămăduiri. La Bucureşti există moaştele Sfântului Dimitrie, iar la Iaşi ale Sfintei Parascheva şi în alte locuri alte moaşte ale altor Sfinţi. Viaţa Bisericii rămâne cea a primelor veacuri întemeiată pe trupurile Sfinţilor şi ale Mucenicilor.

Sfinţii arată în viaţa lor sfinţenia lui Dumnezeu. Ei sfinţesc înăuntrul lor numele lui Dumnezeu prin rugăciune, apoi îl arată în mod transparent prin purtarea lor. Creştinii se uită în calendar pentru a vedea care este Sfântul zilei şi îi aduc rugăciuni in acea zi îşi aşează viaţa sub oblăduirea Sfântului şi caută să imite cum pot virtuţile acestui Sfânt, simţindu-se ocrotiţi de rugăciunile lui. Sunt veneraţi de asemenea cei care au murit în sfinţenie, care au făcut totul pentru dăinuirea Bisericii, care şi-au dat viaţa pentru Dumnezeu, au iradiat în lumina lui Hristos şi ne-au lăsat prin aceasta o Biserică vie. Fără Sfinţii din trecut, Biserica nu ar fi ceea ce este, n-ar fi putut dăinui. Tradiţia vie şi prin aceasta Biserica însăşi nu se poate menţine fără o succesiune a Sfinţilor. “Aduceţi-vă aminte de înaintaşii voştri” (Evr. 13, 7), spune Sfântul Apostol Pavel. Este recunoştinţa pentru toţi cei care ne-au transmis Evanghelia. Viaţa Bisericii nu a fost niciodată întreruptă pentru a o reîncepe din nou.

Sfinţii sunt importanţi şi prin ceea ce ne transmit: Biserica vie, în spiritualitatea ei, în forţa sa spirituala, exemplul lor. Îi venerăm şi pentru că sunt plini de Dumnezeu. Sunt oameni care au atins culmile foarte înalte ale îndumnezeirii. Se interesează de uman aşa cum se interesează de Hristos; sunt împreună cu Hristos aşa cum sunt Îngerii. Se spune că împreună cu Hristos îngerii arată un mare interes pentru mântuirea noastră. Sfinţii, care sunt şi oameni, o fac cu atât mai mult. Despre ei Sfântul Pavel spune că nu vor avea toată fericirea decât împreună cu noi, când vom fi cu toţi împreună. Ei se roagă pentru noi. Iar când ne rugăm pentru vrăjmasi, ei se roagă cu si mai multă osârdie. De aceea le cerem rugăciunile .

Există trei aspecte ale acestei cinstiri: le suntem recunoscători pentru ceea ce ne-au transmis, pentru starea lor de îndumnezeire si pentru rugăciunile lor pentru noi. De aceea spunem totdeauna: “Sfinte… roagă-te pentru noi”. Nu le cerem mântuirea. Doar Maicii Domnului i-o cerem, spunând: “Mântuieşte-ne pe noi”. Nu este vorba de mântuire in sensul în care ne-a dat-o Hristos, dar există atâtea greutăţi în viaţa noastră, încât o rugăm să ne ajute, să ne dea posibili­tatea să lucrăm pentru mântuirea noastră. Ea ne mântuieşte în virtutea unirii sale desăvârşite cu Fiul său, Mântuitorul nostru.

În acest sens se constituie cultul Sfinţilor care iradiază, fiindcă iradierea lor ajunge până la noi. Nu credem că există două Biserici, o Biserică pământească şi o Biserică cerească. Există o singură Biserică care se prelungeşte de pe pământ în cer. Nu suntem rupţi de viaţa pământească pentru că avem privirile îndreptate, concentrate spre cea de dincolo, înaintăm spre cea de dincolo luptând aici pentru a ajunge acolo încununaţi de prezenţa lui Hristos, a Duhului Sfânt în noi. Creştem aici, trebuie să lucrăm aici, chiar şi în viaţa socială, în perspectiva vieţii de dincolo. Fără viaţa pământească nu putem creşte. Este ceea ce fac Sfinţii. Ei trăiesc “pe pământ ca în cer”, făcând voia lui Dumnezeu.

Doamne Iisuse Hristoase,  pentru rugăciunile tuturor Sfinţilor, miluieşte-ne pe noi!

În acelaşi timp, fiecare popor îşi trăieşte credinţa într-un mod original. Ortodoxia însă rămâne aceeaşi, rămâne apostolică, îşi păstrează toată bogăţia propovăduirii apostolice şi a vieţii creştinilor din vremea Apostolilor. Tradiţia se transmite ca o viaţă mereu proaspătă, ca un mod de a trăi Biblia integral, cât mai autentic posibil. Dar există o infinitate de moduri de a o aprofunda.

Dacă un nou popor ar deveni creştin, este nevoie ca el să cunoască Sfânta Treime, întruparea lui Hristos, viaţa în Dumnezeu prin Duhul Sfânt. Toate acestea i le pot spune cu cuvintele mele, cu convingerea mea, transmiţându-i-le prin Duhul lui Hristos, prin viaţă; dacă vrea să ştie mai mult, va citi Biblia, Vieţile Sfinţilor, va participa la Liturghie. Dar au existat aţâţi creştini adevăraţi care nu au cunoscut alfabetul! L-au cunoscut însă pe Hristos şi au fost totuşi creştini.

Au cunoscut revelaţia din auzite, prin predică, prin cele spuse de un creştin unui necreştin, apoi prin explicarea Botezului, ascultarea Liturghiei, contemplarea icoanelor. Fiecare popor poate asimila şi exprima prin cultura proprie mesajul comun şi universal al creştinismului. Oamenii sunt diferiţi dar au şi trăsături comune, se pot înţelege. Există diferenţe, dar există şi o unitate.

Există o fiinţă a creştinismului, o permanenţă. Iisus este ieri, astăzi şi întotdeauna Acelaşi. Cultura nu este decât formă, ea nu se poate substitui fiinţei creştinismului. Eu însumi rămân în această unitate, fără a pune graniţe între mine şi ceilalţi sau între naţiuni. Suntem împreună, dar ne păstrăm totdeauna identitatea personală sau naţională.

Există aici un paradox.

Şi în România există nuanţe locale. Toate popoarele ortodoxe îşi leagă din plin viaţa religioasă de sfinţirea lumii; se manifestă astfel convingerea că omul nu se poate mântui decât în legătură cu lumea. Tot ceea ce slujeşte vieţii omului: apa, pâinea, vinul sunt sfinţite. Cu apă sfinţită se stropesc apoi camerele, paturile, uneltele… Icoana este aşezată în maşină, pe câmp, în grădini, în preajma animalelor. Totul trebuie sfinţit. Primele roade sunt aduse la biserică, o parte din ele dăruindu-se celor săraci. Este binecuvântată masa şi se face semnul Crucii când se taie pâinea. La începutul unei munci omul îşi face semnul Crucii, ca şi atunci când termină o muncă, când iese din casă, când trece pe lângă o Biserică. Mulţi oameni cer binecuvântarea atunci când întâlnesc un preot; când preotul vine în casa lor. Întreaga viaţă este umplută de binecuvântare, nu este ruptă de Dumnezeu. Acţiunile, trebuie sfinţite, lucrurile înseşi trebuie să se deschidă acţiunii omului, întărite şi sfinţite de Dumnezeu. Pentru că prin om energiile lui Dumnezeu pătrund în lume. Prin om se sfinţesc lumea, universul, toate elementele lumii.

Trebuie să acordăm o mare importanţă vieţii legate de Dumnezeu, expresiei sacrului în viaţă. Nu este vorba de magie.

Magia este absenţa ideii unui Dumnezeu personal, e expresia unui panteism orb. Dar Dumnezeu este prezent pretutindeni şi sfinţeşte totul. De la El “primim totul şi Lui îi aducem totul, El îşi revarsă lucrarea peste toţi.

(din: “Pr. M. Costa de Beauregard si Pr. Dumitru Staniloae, Mica dogmatica vorbita. Dialoguri la Cernica, Editura Deisis)

Din acelasi capitol al cartii:

*

PARINTELE CLEOPA despre sfintii si pustnicii romani:

Legaturi:


Categorii

Duminica Sfintilor Romani, Parintele Cleopa, Parintele Dumitru Staniloae, Sfintii - prietenii lui Dumnezeu, prietenii nostri, Sfintii romani, VIDEO

Etichete (taguri)


Articolul urmator/anterior

Comentarii

25 Commentarii la “Parintele Staniloae si Parintele Cleopa despre SFINTENIA UNIVERSALA SI SFINTENIA ROMANEASCA

  1. http://poeziicrestin-ortodoxe.blogspot.com/2011/06/duminica-sfintilor-romani-astazi-sa.html

    Cei ce ca nişte raze ale Soarelui dreptăţii au luminat cămările inimilor noastre, chemându-ne gândurile în hora sfinţeniei, cei ce cu râvna lor au împletit cununa rugăciunii pe care au adus-o lui Hristos ca jertfă pentru mântuirea neamului nostru, TOŢI SFINŢII ROMÂNI să ne întindă şi nouă scara pocăinţei spre suirea la cele cereşti şi vederea slavei Mântuitorului cu care aceştia au fost încununaţi.

    RUGĂCIUNE CĂTRE SFINŢII ROMÂNI

    Sfinţilor români, ca nişte făclii veşnic aprinse ale rugăciunii staţi înaintea Focului Celui Nestins şi cereţi luminare sufletelor noastre. De bucuria îngerească v-aţi învrednicit, dar neîncetat cu ochii inimii vedeţi suferinţa celor de pe pământ. La masa cea cerească sunteţi aşezaţi, dar cu ochi milostiv ne vedeţi pe noi cei flămânzi de cuvântul cel dumnezeiesc şi aruncaţi din norii rugăciunii seminţele înţelepciunii în pământul inimilor noastre. Din izvoarele Raiului vă adăpaţi, dar nu uitaţi nici pe fraţii voştri mai mici, care încă aleargă în deşertul patimilor şi cer prin voi lui Hristos apa cea sfinţitoare a înţelepciunii. Cu îngerii petreceţi în cămările cereşti, dar nu încetaţi a cerceta pe cei ce au adormit în păcate, străjuindu-i cu gândul pocăinţei, ca şi cu un acoperământ păzitor de toate săgeţile vrăjmaşului. La limanul păcii v-aţi sălăşluit, dar sunteţi grabnici ajutători ai noştri întru războaiele cele duhovniceşti, dând mână de ajutor celor nepricepuţi. Cu hainele luminate ale slavei lui Hristos sunteţi îmbrăcaţi, pentru că Acesta a binevoit, din iubire de oameni, a Se îmbrăca cu haina firii omeneşti. Vedeţi-ne şi pe noi, cei ce ne-am acoperit sufletele cu hainele patimilor şi nu mai putem intra în cămara nunţii celei cereşti. Din firele rugăciunilor voastre ţeseţi şi pentru noi veşmânt luminat şi îndemnaţi gândul nostru să lucreze cele dumnezeieşti.
    O, Sfinte Andrei, cu pricepere dumnezeiască, ai aruncat în brazdele inimilor celor ce vieţuiau pe pământul românesc, sămânţa credinţei în Hristos, şi însuţi te-ai învrednicit a culege roadele faptelor înţelepciunii lor, aducându-le lui Hristos ca o pârgă a propovăduirii tale. Pentru aceasta, s-a bucurat Domnul de râvna ta pentru Adevăr şi te-a rânduit rugător neîncetat şi ocrotitor în ceruri pentru cei ce pe acest pământ îşi lucrează mântuirea. De aceea, ştiind îndrăzneala ta către Hristos, te rugăm, Apostole prea iubite, a mijloci către Stăpânul, ca să trimită norii rugăciunilor tuturor Sfinţilor români şi prin ploaia milostivirii să curăţească pământul de păcat, gătindu-l spre buna rodire a faptelor dumnezeieşti.
    O, Sfinţilor mucenici, cei ce aţi sfinţit pământul ţării noastre cu scumpul vostru sânge vărsat pentru Cel Ce cu Sângele Său a înnoit testamentul iubirii, învăţaţi-ne şi pe noi ca să ne împotrivim până la sânge ispitelor vrăjmaşilor noştri nevăzuţi şi să luăm împreună cu voi cununa măririi întru Împărăţia Tatălui ceresc.
    O, Sfinţilor ierarhi, cu cinste aţi stat pe scaunul povăţuirii, arătându-vă icoane ale sfinţeniei Celui Ce şade pe scaunul slavei împreună cu Tatăl şi cu Duhul Sfânt. Cu lumina înţelepciunii Treimii v-aţi luminat mintea şi în oglinda inimii aţi închipuit frumuseţile cereşti către care aţi povăţuit mulţimea credincioşilor prin cuvântul cel luminat al Cuvântului vieţii noastre. Deci, şi acum cu făclia rugăciunii voastre aprindeţi mintea noastră cea întunecată de patimi, ca să râvnim şi noi împărtăşirea de darurile cele dumnezeieşti, ale căror vistierii prea cinstite înşivă v-aţi făcut.
    O, Sfinţilor cuvioşi şi cuvioase, pentru dragostea lui Hristos aţi părăsit deşertăciunile lumii şi pe calea cea strâmtă aţi alergat, cu nădejdea mântuirii. Zdrobit-aţi toate cursele vrăjmaşilor cu puterea Duhului şi ca nişte păsări aţi zburat la cuiburile cereşti, având prin vieţuirea voastră curată închipuirea vieţuirii îngereşti. Smulgeţi mărăcinii patimilor din inimile noastre rănite, ca să răsară şi din acestea florile bine înmiresmate ale virtuţilor Celui Ce toată lumea a împodobit cu strălucirea dumnezeieştilor Sale cuvinte.
    O, Sfinţilor mărturisitori, cei ce aţi păstrat neşters cuvântul Adevărului în inimile voastre şi în corabia mărturisirii aţi călătorit pe marea cea plină de ispitele vânturilor protivnice ale ereziilor de tot felul. Ca unii ce aţi defăimat înşelăciunea vrăjmaşului şi aţi luminat poporul cel ţinut întru întuneriucl neştiinţei cu lumina înţelepciunii lui Hristos învredniciţi-ne şi pe noi de ajutorul voastru întru ispite, ca să rămânem neclintiţi pe piatra mărturisirii Pietrei vieţii, Care ridică piatra cea grea a păcatului de la mormântul inimilor noastre.
    O, Sfinţilor voievozi, cei ce aţi luat din mâna dumnezeiască arma Crucii şi aţi nimicit taberele vrăjmaşilor celor ce voiau să facă pământul ţării noastre rob păgânătăţii, păziţi şi zidurile inimilor noastre de săgeţile ereziilor şi cu pacea rugăciunilor voastre străjuiţi poporul nostru, ca să aducă neîncetată laudă lui Hristos, Apărătorul vieţii noastre !
    O, Sfinţilor tămăduitori şi ajutători ai neamului în prigoane, cu roua rugăciunilor voaste stingeţi focul patimilor noastre şi păziţi uşa inimii noastre de năvala patimilor, ca să vă cinstim cu credinţă, aducând prin voi lui Hristos jertfele rugăciunilor de laudă şi mulţumire.
    O, Sfinţilor părinţi prea cinstiţi, cei ce cu osteneala v-aţi încins şi cu sabia rugăciunii aţi stat la straja inimii, înţelepţiţi-ne şi pe noi, cei căzuţi ca să ne depărtăm de gândurile răutăţii şi să aducem din pământul inimii noastre lui Hristos roadele înţelepciunii.
    O, Sfinţilor pustnici, cei ce cu aripile dorului dumnezeiesc aţi urmat zborul îngerilor şi mintea v-aţi înălţat pe scara rugăciunii, izbăviţi-ne pe noi de asuprelile lui veliar, ca să ajungem în odihna Împărăţiei cereşti.
    O, sfinţilor preoţi, cei ce jertfa lui Hristos o aţi zugrăvit în altarul inimii voastre şi cu suspinuri smerite aţi mijlocit pentru poporul deznădăjduit, ca să se izbăvească din cursele vrăjmaşilor şi să primească binecuvântarea darurilor dumnezeieşti, cu cheie rugăciunilor voastre descuiaţi-ne şi nouă cămara îndurărilor Mântuitorului Hristos, ca să aflăm odihnă dinspre patimi.
    O, drepţilor care bine v-aţi nevoit pe pământul românesc şi aţi moştenit livezile cereşti, trimiteţi nouă întărire de sus ca să păşim pe urmele nevoinţelor voastre, sfinţindu-ne viaţa şi agonisind în hambarul inimii comoara faptelor bune.
    O, Sfinţilor eroi ai credinţei, cei ce în lupta duhovnicească v-aţi împotrivit până la sânge şi pentru neam şi credinţă aţi suit pe scara jertfei, ajungând în cămările cereşti încununaţi de gânduri de iubire dumnezeiască, cu frânghia rugăciunilor voastre scoateţi-ne pe noi din groapa egoismului şi a lator patimi stricătoare de suflet, ca şi noi să punem sufletele noastre pentru aproapele spre a le lua mai apoi din mâna lui Hristos, Celui Ce răsplăteşti cu prisosinţă faptele dragostei adevărate.
    O, Sfintelor fecioare, cele ce cămara inimii aţi gătit-o întru aşteptarea Mirelui Hristos, spălându-o cu ploaia lacrimilor de pocăinţă şi împodobindu-o cu strălucirea virtuţilor, pe noi, cei pururea biruiţi de înşelăciunile vrăjmaşilor ne ridicaţi cu rugăciunea voastră, adusă pururea cu dragoste ca o tămâie la jertfelnicul inimii.
    O, Sfinţilor prunci, cei ce nevinovăţia lui Hristos purtând în suflete cu îngerii aţi zburat la cele de sus, iar acum vă îndulciţi de frumuseţile Raiului, pe noi, cei învechişi în răutate ne aduceţi la curăţia inimii pruncilor, rugămu-vă.
    O, Sfinţilor imnografi şi iconografi, cei ce cu înţelepciune aţi împodobit Biserica lui Hristos cu chipuri şi cuvinte ale Cuvântului, voind a ne uşura nouă suişul duhovnicesc, prin aceste daruri ale voastre care ni s-au făcut nouă ca o scară care lesne ne duce către Mântuitorul, nu încetaţi a face pomenire şi de noi la masa cea cerească, pentru ane învrednici a aduce împreună cu voi jertfa lui Hristos cea curată a laudelor.
    O, Sfinţilor mărturisitori ai ultimelor veacuri, cei ce în întunericul temniţelor comuniste aţi strălucit ca nişte făclii aprinse de focul iubirii lui Hristos, cu lumina rugăciunilor noastre risipiţi şi întunericul cel greu de purtat şi apăsător al inimilor noastre. Nouă, celor nepricepuţi, trimiteţi-ne legătura răbdării, ca luând în minte faptele răbdării voastre să nu mai cârtim în năvala încercărilor şi ispitelor acestei vieţi vremelnice.
    O, Sfinţilor toţi, ştiuţi şi neştiuţi, care aţi răsărit din neamul românesc ca nişte flori din grădinile Raiului sădite pe pământul nostru, la judecată fiţi nouă, nevrednicilor, care nu am urmat căile sfinţeniei voastre, apărători înaintea Judecătorului Celui Drept, ca izbăvindu-ne noi de marea înfricoşătoare a chinuirilor veşnice să ne bucurăm împreună cu voi, săltând în cămările cereşti în cântările cele îngereşti. Cereţi pentru noi mai înainte de toate pocăinţă şi lumina înţelepciunii lui Hristos, ca fără temere să mergem pe calea poruncilor Sale purtând în suflet nădejdea mântuirii ca pe o făclie călăuzitoare. Învredniciţi-ne prin mijlocirea voastră, ca să culegem şi noi din pământul inimii spicele gândurilor luminate, care poartă roadele dragostei celei adevărate pentru Dumnezeu şi aproapele. Cu roua credinţei întăriţi sufletele noastre veştejite de arşiţa grijilor lumeşti şi cu neîncetata voastră rugăciune aduceţi pe toţi la limanul pocăinţei, ca toţi cu mulţumire într-un glas împreună cu voi să strige lui Hristos: Slavă Ţie, Mântuitorul sufletelor noastre, cel ce până la marginile lumii ai purtat sămânţa cuvântului Tău dumnezeiesc întru adierile Duhului, ca pe toţi să-i aduci mântuiţi în casa Tatălui Ceresc !
    Sfinţilor români, cu râurile rugăciunilor voastre adăpaţi sufletele noastre cele uscate de arşiţa păcatelor, cu mijlocirile voastre stăruitoare scoateţi-ne pe noi din temniţa patimilor, cu cheia iubirii voastre deschideţi inimile noastre cele ce zac în împietrire, cu lumina slavei voastre picuraţi străluciri îngereşti şi la ferestrele inimilor noastre întunecate, cu paşii rugăciunilor voastre înaintaţi şi în cămara inimii noastre prădate de tâlharii patimilor, în curgerile smereniei voastre înecaţi gândurile noastre cele pline de slavă deşartă, cu patimile voastre uşuraţi durerile noastre, ale celor ce zăcem în multele boli ale păcatelor, odihniţi şi razele iubirii voastre celei neîngrădite şi în inimile noastre strâmte şi străbătute de şanţurile păcatelor, cu mulţimea îndurările voastre stingeţi focul osândei şi cereţi pentru noi vreme de pocăinţă, cu dulceaţa rugăciunilor voastre îndulciţi mânia cea dumnezeiască pornintă cu dreptate asupra noastră, cu scutul mijlocirilor voastre depărtaţi de la noi fulgerele dreptei judecăţi a Stăpânului, cu coiful apărării voastre păziţi mintea noastră de săgeţile ispititorului, îmbrăcaţi-ne pe noi în haina strălucitoare a dreptei credinţe, căci veşmântul sufletului nostru s-a întunecat prin lucrarea împotriva poruncilor dumnezeieşti. Deschideţi cerul închis al inimii noastre cu fulgerul rugăciunii, ca să slobozească ploaie de daruri, care aşezându-se şi pe pământul altor inimi să înflorească roadele dreptăţii. Împreună cu Născătoarea de Dumnezeu staţi la tronul Celui Preînalt şi cereţi cu stăruinţă să se abată de la noi furtuna judecăţii dumnezeieşti, ca să nu fim noi şterşi din cartea milei Domnului. Ca nişte lucrători ai viei lui Hristos tăiaţi coardele patimilor noastre şi cu rugăciunile voastre trimiteţi nori care să slobozească picăturile sfinţitoare ale Duhului. Ca, învrednicindu-ne să aducem şi noi Stăpânului Hristos roadele sfinţeniei, să intrăm în cămara cea cerească şi punându-le pe acestea pe masa cea duhovnicească să ne bucurăm împreună cu toţi Sfinţii de milostivirea Stăpânului, Care plecând urechea Sa milostivă la rugăciunile Sfinţilor români, nu ne-a lăsat pe noi scufundaţi în marea fărădelegilor, ci ne-a întărit gândurile pe piatra pocăinţei.

  2. Imi puteti spune, va rog, unde sunt si cine sunt pictorii icoanelor care insotesc articolul?
    Cu multumiri,
    Sorin

  3. @ Sorin:

    Nu cunoastem.

  4. Pingback: BALADA PENTRU ROMANIA
  5. Pingback: POCAINTA – SINGURA NOASTRA SALVARE. DAR PE CINE MAI PREOCUPA…? -
  6. Pingback: DUMINICA SFINTILOR ROMANI – PREDICI, CUVINTE DUHOVNICESTI, CANTARI (audio, video). Sa cerem ajutorul sfintilor romani pentru vremurile grele prin care trecem! -
  7. Pingback: PARINTELE DUMITRU STANILOAE. Doamne, ce fel de om era! -
  8. Pingback: TESTAMENTUL DUHOVNICESC AL PARINTELUI STANILOAE: “Sa ne iubim toti in iubirea lui Hristos! Fiti tot timpul cu gandul la Hristos si cautati sa slujiti Lui” -
  9. Pingback: Predici la DUMINICA SFINTILOR ROMANI. Cinstirea sfintilor inchisorilor. PREDICA PR. AMFILOHIE (2005): “Un crestinism lipsit de sfintenie e mort, flescait. Ne numim ortodocsi, dar suntem pagani dupa tinuta si dupa duh” -
  10. Pingback: Provocarea Parintelui Sturzu: Epistola către români/ PROTOS. HARITON NEGREA despre FRUMUSETEA UITATA A BLANDETII, “ODIHNA LUI HRISTOS”/ Tenorul Vlad Mirita despre relatia cu Hristos. Sfat catre tineri: SA CITEASCA DESPRE REZISTENTA ANTI-COMU
  11. Pingback: ZIUA SFINTILOR BRANCOVENI. Predica puternica (audio+text) de la PUTNA despre globalizare, distrugerea radacinilor si provocarea sfintilor români. “CAT COSTA UN SUFLET IN ZIUA DE AZI? NE VINDEM CREDINTA SI TARA PE CATIVA EURO” -
  12. Pingback: PARINTELE STANILOAE – 20 ani de la mutarea in Imparatia Iubirii a celui mai mare teolog român: CASNICUL LUI DUMNEZEU, PRIETENUL SFINTILOR -
  13. Pingback: “Amintiri din casa harului”: PARINTELE DUMITRU STANILOAE evocat de ucenici, intelectuali, preoti, teologi si ierarhi, la Patriarhie intr-un congres international. CALDURA FILOCALIEI INTRUPATE si FORTA IUBIRII DESAVARSITE - Recomandari
  14. Pingback: “Amintiri din casa harului”: PARINTELE DUMITRU STANILOAE evocat de ucenici, intelectuali, preoti, teologi si ierarhi, la Patriarhie intr-un congres international. CALDURA FILOCALIEI INTRUPATE si FORTA IUBIRII DESAVARSITE (VIDEO) - Recomandari
  15. Pingback: 1 Decembrie: ROMÂNIA – ULTIMUL BAL sau “Tot ce-i românesc nu piere”?/ Scriitoarea ILEANA VULPESCU si istoricul DINU GIURESCU – adevarul despre starea natiunii (VIDEO): Ce mai inseamna astazi Patria, ce mai poate salva România? -
  16. Pingback: 1 Decembrie: ROMÂNIA – ULTIMUL BAL sau “Tot ce-i românesc nu piere”?/ Scriitoarea ILEANA VULPESCU si istoricul DINU GIURESCU – adevarul despre starea natiunii (VIDEO): Ce mai inseamna astazi Patria, ce mai poate salva România? -
  17. Pingback: 1 Decembrie: ROMÂNIA – ULTIMUL BAL sau “Tot ce-i românesc nu piere”?/ Scriitoarea ILEANA VULPESCU si istoricul DINU GIURESCU – adevarul despre starea natiunii (VIDEO): Ce mai inseamna astazi Patria, ce mai poate salva România? -
  18. Pingback: Cuvinte de folos la Duminica Sfinţilor români | Alex Rădescu
  19. Pingback: PREDICI la DUMINICA SFINTILOR ROMÂNI (audio, text): “Sa cerem ajutorul sfintilor români si al SFINTILOR INCHISORILOR pentru vremurile grele prin care trecem!”. CUM POATE PIERI NEAMUL CAND SE STRICA “SAREA PAMANTULUI”? -
  20. Pingback: PARINTELE DUMITRU STANILOAE – OMUL, PREOTUL SI TATAL DESAVARSIT, in amintirea fiicei sale, LIDIA. Sfarsitul lumii paradisiace a satului romanesc si inceputul “vremurilor absurde, de cosmar”… care bat din nou la usa si azi -
  21. Pingback: Dinu C. Giurescu: DE 25 ANI NU FACEM ALTCEVA DECAT SA DESTRAMAM IDEEA NATIONALA, IDEEA DE STAT/ Stegarul Ion Arion – MARTIRUL NECUNOSCUT AL UNIRII DE LA ALBA-IULIA/ Pr. Mihai Aldea – Conferinta despre ISTORIA NECUNOSCUTA A ROMÂNILOR, INTRE TR
  22. Pingback: MAI POATE POPORUL ROMAN SA RODEASCA SFINTI? | Cuvântul Ortodox
  23. Pingback: CUM SE APROPIE DUMNEZEU DE INIMILE NOASTRE SI CUM II RASPUNDEM NOI? “Credem mai mult cuvantului lui Hristos sau cuvantului lumii acesteia, care pe toate le rastalmaceste? SA NU PLECAM DIN BISERICA SI SA AVEM O ALTA VIATA, PARALELA”. Predica au
  24. Pingback: De ziua nationala in 2015 cu Ileana Vulpescu si Dinu Giurescu. “SUNTEM COBAII UNEI PUTERI SUPRASTATALE. E UN HAOS ORGANIZAT”/ “CE MAI E NATIONAL IN ROMÂNIA DE AZI?” (Video) | Cuvântul Ortodox
  25. Pingback: Parintele Sofian despre CHIPUL OMULUI INDRACIT DE PATIMI si CHIPUL OMULUI PATRUNS DE DUHUL SFANT | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Articole Recomandate

Carti recomandate