“În numele iubirii şi în numele binelui comun, în zilele noastre chiar şi cei sănătoşi, chiar şi cei curaţi sunt ostracizaţi şi sunt consideraţi un pericol pentru societate”. PS MACARIE despre cazul NOVAK DJOKOVIC și însemnătatea de a ne arăta mulțumitori Dumnezeului nostru RUGÂNDU-NE ÎN FIECARE ZI: “De ce nu-L saluţi şi pe Cel Care este cu tine neîncetat şi Care te ţine pe braţe la greu?” (VIDEO, TEXT)

Episcopul Macarie: “Au mai existat oare timpuri în care omul sănătos să fie considerat un pericol?”, Minunea vindecării celor 10 leproși, Göteborg, 16 ianuarie 2022:

“[…] Preaiubiţii mei, am observat faptul că în vechime leproşii erau marginalizaţi şi ostracizaţi. Din nefericire, în numele iubirii şi în numele binelui comun, în zilele noastre chiar şi cei sănătoşi, chiar şi cei curaţi sunt ostracizaţi şi sunt consideraţi un pericol pentru societate.

Iată, vedem cu ochii noştri ceea ce se întâmplă cu un sârb, cu un frate al nostru în credinţă. Unul dintre cei mai buni jucători din tenisul mondial, Novak Djokovic, pe care l-am pomenit şi acum, la Dumnezeiasca Liturghie. Oare am mai trăit noi timpuri în care omul sănătos să fie considerat un pericol public, să fie exclus din comunitate? Nu cred. Tocmai de aceea trebuie să ne rugăm pentru cei care suferă pe nedrept. Din nefericire, de multe ori în ochii celor puternici ai acestor lumi sunt vinovate victimele, nu persecutorii. Însă ne rugăm pentru cei care sunt persecutaţi, ne rugăm ca Dumnezeu să-i domolească şi să-i înţelepţească şi pe cei care-i prigonesc pe ceilalţi. Aşa ne îndeamnă Domnul, să ne rugăm pentru toţi şi să fim cu inima bună şi deschisă, fiindcă ceea ce nu putem împlini noi, oamenii, împlineşte Dumnezeu cu asupră de măsură.

Noi trebuie, aşa cum am învăţat din pericopa evanghelică ce s-a citit acum, la Dumnezeiasca Liturghie, să ne rugăm şi să-I mulţumim cu recunoştinţă Preamilostivului Dumnezeu pentru toate!

Se întâmplă uneori să ne ridicăm din aşternut şi să uităm de Dumnezeu, Care ne-a trezit la viaţă pentru o nouă zi. Deseori le spun tinerilor să nu uite să-şi înalţe ochii spre Cer atunci când se ridică din aşternut şi atunci când se aşază în aşternut. Câteva secunde îţi ia ca să rosteşti rugăciunea domnească Tatăl Nostru. Câteva secunde îţi ia să te însemnezi cu semnul Sfintei Cruci şi să aduci mulţumire Domnului că eşti sănătos. Sfântul Paisie Aghioritul ne învaţă că, de fiecare dată când trecem pe lângă un spital, să ne însemnăm întreit cu Sfânta Cruce; primul semn al Sfintei Cruci să-l săvârşim pentru cei care sunt în suferinţă în spital, al doilea semn al Sfintei Cruci să-l săvârşim pentru cei care îi îngrijesc pe cei aflaţi în suferinţă, iar al treilea să-l săvârşim pentru noi înşine, mulţumindu-I lui Dumnezeu că suntem pe picioarele noastre şi suntem sănătoşi şi în putere.

Dacă am avea acest cuget, iubite frate şi iubită soră, ne-am ruga neîncetat şi neîncetat trebuie să ne rugăm, aşa cum ne învaţă Sfântul Apostol Pavel. Dar, dacă nu reuşeşti neîncetat, măcar o secundă acordă-I Dumnezeului tău dimineaţa. Şi dacă nu poţi mai mult, măcar spune-I atât: Bună dimineaţa, Doamne! Dacă o spui celui de lângă tine, dacă-l saluţi pe cel de lângă tine, de ce nu-L saluţi şi pe Cel Care este cu tine neîncetat şi Care te ţine pe braţe la greu? Iar seara, când te pui în aşternut, după ce-ţi iei rămas bun şi-i îmbrăţişezi pe toţi, de la mic la mare, spune-I şi Domnului noapte bună. Dacă nu poţi mai mult, măcar atât. Ridică-ţi mintea către Cer, către cele cereşti, că ai fost alipit pe toată durata zilei de cele de aici, cele pământeşti. Şi înmulţeşte rugăciunea.

Îţi este cu putinţă, mai cu seamă seara, să iei cartea de rugăciuni – iată, am tipărit cartea de rugăciuni a Episcopiei noastre a Europei de Nord. Am semănat aici cele mai frumoase rugăciuni de dimineaţă, de seară, pentru toate nevoile şi trebuinţele creştinului, mai cu seamă în aceste vremuri pe care le parcurgem. V-am pus pe durata slujirilor euharistice multe rugăciuni la inimă; acum aş dori să vă pun, în încheiere, trei rugăciuni din această carte.

În primul rând, o rugăciune de toată vremea, scurtă, rostită de Sfântul Cuvios Macarie cel Mare, pe care o să-l pomenim miercuri, pe 19 ianuarie. Sfântul Macarie spunea neîncetat:

Doamne, precum voieşti şi precum ştii, miluieşte-mă! Doamne, ajută-mă!

Iată, este o rugăciune scurtă pe care o poţi rosti şi acasă şi în călătorie şi pretutindeni, acolo unde te afli.

A doua rugăciune este o rugăciune a Sfântului Ierarh Filaret al Moscovei, pe care, de asemenea, mi-aş dori să o rostesc acum, împreună cu dvs, ca să înţelegeţi mai bine rostul şi folosul acestei rugăciuni:

Doamne, nu ştiu ce să cer de la Tine. Tu Unul ştii de ce am nevoie. Tu mă iubeşti pe mine mai mult decât pot să Te iubesc eu pe Tine. Părinte, dă robului Tău cele ce singur nu ştie a le cere. Nu îndrăznesc să cer nici cruce, nici mângâiere, numai stau înaintea Ta. Inima-mi este deschisă Ţie. Tu vezi trebuinţele mele, pe care nu le ştiu eu. Vezi şi fă după mila Ta. Loveşte-mă şi mă tămăduieşte, doboară-mă şi mă ridică. Mă cutremur şi tac cu evlavie înaintea voinţei Tale sfinte şi a căilor Tale celor nepătrunse pentru mine. Mă aduc Ţie jertfă. Nu am altă dorinţă decât să fac voia Ta. Învaţă-mă să mă rog. Singur roagă-Te în mine. Amin.

Şi a treia rugăciune a fost alcătuită de Sfinţii Stareţi de la Mănăstirea Optina din Rusia. Este de asemenea scurtă, însă foarte cuprinzatoare în cereri şi ne este de mare ajutor sufletesc.

Doamne, dă-mi să întâmpin cu linişte sufletească tot ce-mi va aduce ziua care începe. Dă-mi să mă predau cu totul voii Tale sfinte. În fiecare ceas al acestei zile povăţuieşte-mă şi ajută-mă în toate. Chiar dacă aş primi necazuri şi nenorociri în timpul zilei, învaţă-mă să le primesc cu sufletul liniştit şi cu credinţă tare, că în toate este voia Ta cea sfântă.

În toate faptele şi cuvintele mele Tu călăuzeşte-mi gândurile şi simţămintele. În toate întâmplările neaşteptate nu mă lăsa să uit că totul vine de la Tine. Învaţă-mă să fiu deschis şi înţelept cu toţi fraţii mei, pe nimeni amărând şi pe nimeni întristând. Doamne, dă-mi putere să duc osteneala zilei de astăzi şi toate întâmplările din vremea ei. Călăuzeşte-mi voia mea şi învaţă-mă să mă rog, să cred, să nădăjduiesc, să rabd, să iert şi să iubesc. Amin.

Legături: