KOSOVO, “statul” ilegitim al criminalilor si traficantilor de organe umane PRIMESTE INDEPENDENTA TOTALA. Germania face ”PRESIUNI MASIVE” asupra Serbiei, iar Grecia e constransa si ea prin “criza” SA RECUNOASCA provincia

URMEAZA ROMANIA?

• B92: Criza folosita pentru fortarea recunoasterii Kosovo de catre Grecia

Ambasadorul grec la Belgrad, Dimosthenis Stoidis, i-a transmis purtatorului de cuvant al parlamentului sarb Nebojša Stefanović ca Grecia nu va recunoaste independenta Kosovo.

Conform diplomatului grec, aceasta atitudine va fi pastrata in ciuda crizei economice prin care trece tara sa, criza care “a fost folosita pentru presarea Atenei sa recunoasca autoritatile din Priština”.

Serbia a respins ca fiind ilegala declaratia unilaterala de independenta a provinciei sale de sud, facuta la inceputul lui 2008 de catre etnicii albanezi. Cinci dintre cele 27 de state membre ale UE, incluzand Grecia, au fost alaturi de Serbia. In timpul intalnirii de la Belgrad de joi, Stoidis i-a transmis lui Stefanović ca tara sa “ar face orice ca drumul Serbiei catre integrarea in Uniune sa fie unul de succes”.

Intr-o declaratie de presa a parlamentului sarb, ambasadorul este citat afirmand ca Grecia “inca sustine integrarea Serbiei in UE” si ca atitudinea tarii vizavi de independenta Kosovo nu se va schimba, in ciuda faptului ca “asupra Atenei s-au facut presiuni in sens contrar cu ajutorul crizei economice”. Stoidis a mai declarat ca Grecia “a incurajat Serbia sa isi continue dialogul cu Priština” – desi, dupa cum el insusi observa, expresia “normalizarea relatiilor” era interpretata in mod diferit in cadrul UE.

Stefanović i-a transmis ambasadorului ca nici Serbia nu-si va schimba politica in ceea ce priveste Kosovo si Metohija – “si nu il va  recunoaste niciodata”, desi ramane “deschisa catre negocieri din dorinta de a asigura viata si existenta sarbilor din Kosovo”. Purtatorul de cuvant a mai adaugat ca Serbia a recunoscut intelegerile atinse pana acum in dialogul cu Kosovo sponsorizat de UE, si si-a exprimat asteptarile ca Grecia “sa continue sa aiba o pozitie ferma, oferind asistenta in lupta pentru respectarea legii internationale”. Stefanović a acceptat invitatia lui Stoidis de a vizita parlamentul grec la Atena.

• Cotidianul: Kosovo obţine suveranitatea deplină. Noi “colonii” independente pe harta Europei

Kosovo va obţine luni ‘suveranitate deplină’, după ce Grupul de Orientare pentru Kosovo (ISG, International Steering Group) va pronunţa la Pristina dizolvarea sa, o sărbătoare uriaşă fiind prevăzută în capitala kosovară, la patru ani şi jumătate după proclamarea unilaterală a independenţei sale faţă de Serbia, informează AFP, citată de Agerpres.

Duminică însă, Belgradul a anunţat că deţine martori care pot confirma procedurile medicale de recoltare a organelor de la prizonierii sârbi din Kosovo, care au avut loc în nordul Albaniei în perioada 1998-1999, potrivit unui comunicat al procurorului sârb pentru crime de război, Vladimir Vukcevici. Raportorul Consiliului Europei Dick Marty a afirmat, în 2010, că în traficul cu organe umane a fost implicat şi actualul premier kosovar, Hashim Thaci.

La Pristina, pregătirile pentru acest eveniment erau în curs duminică seară, în special prin instalarea unei scene gigantice unde vor evolua artişti din Kosovo, dar şi din Albania vecină, Macedonia şi Bosnia-Herţegovina.

ISG a făcut cunoscut că dizolvarea sa va fi anunţată luni la sfârşitul după-amiezii, marcând astfel ‘accesul Kosovo la suveranitate deplină’, dovadă a ‘sprijinului său ferm pentru un stat democrat şi multietnic’.

Încetarea ‘supravegherii internaţionale’ a Kosovo a fost decisă de ISG la începutul lunii iulie, cu ocazia unei reuniuni ce a avut loc la Viena.

Grupul de Orientare privind Kosovo este alcătuit din 25 de ţări, printre care Statele Unite şi Turcia, care au susţinut independenţa fostei provincii sârbe, proclamată pe 17 februarie 2008, în pofida opoziţiei vehemente a Belgradului, după războiul din perioada 1998-1999 în care s-au confruntat gherila separatistă kosovară şi forţele sârbe.

Potrivit Der Spiegel, o nouă formaţiune politică foarte activă, Autodeterminarea, numeşte Statele Unite drept “putere colonială”, în timp ce ambasadorul SUA, Christopher Dell şi-a câştigat deja numele de Zeus.

Înainte de a vizita decisiva din Romania, emisarul Washingtonului Philip Gordon a fost în Kosovo pentru a le declara noilor lideri de la Belgrad că “SUA sprijină independenţa şi suveranitatea Kosovo”, dar şi pentru a transmite clasei politice kosovare că trebuie să respecte o decizie a Curţii Constituţionale care prelungeste mandatul preşedintei Kosovo de la 9 luni la 5 ani. Deciya s-a respectat. Opoziţia, care ajunsese la un gentlemen’s agreement cu puterea, fără de care alegerea preşedintelui ar fi esuat, a pierdut.

Philip Gordon nu a făcut decât să consolideze ceea ce ambasadorul SUA a edificat în Kosovo. Der Spiegel scria anul acesta că ambasadorul american Chrsitopher Dell este supranumit “Zeus” la Priştina. El l-a sprijinit la preşedinţia Kosovo pe miliardarul Bhgjet Pacolli, deţinător al cetăţeniei elveţiene (care şi-a obţinut averea făcând afaceri cu clanul fostului preşedinte Boris Elţîn). Presa a publicat fotografii în care Zeus stă pe treptele parlamentului, în timpul alegerilor prezidenţiale din februarie, şi îi trimite indicaţii favoritului Washingtonului.

Generalul american în retragere Wesley K. Clark, comandant suprem al trupelor NATO din Europa în timpul războiului din Kosovo, fost candidat la primarele democrate pentru Casa Albă în 2004 şi actual consilier al premierului Victor Ponta, este un mare susţinător al independeţei Kosovo, un stat în care are deja afaceri. Potrivit declaraţiilor lui Clark, afacerea priveşte obţinerea de carburanţi sintetici din cărbune şi ar putea aduce guvernului kosovar un profit de 300 de milioane de dolari anual. Clark are şi o stradă care îi poartă numele în oraşul kosovar Dakovica (localiatea de baştină a preşedintei Atifete Jahjaga), la fel cum preşedinţii George W. Bush şi Bill Clinton au străzi care le poartă numele în capitala Priştina.

Misiunile în Kosovo s-au dovedit un punct de plecare pentru viitoare afaceri în statul auoproclamat pentru mulţi oficiali occidentali. Madeleine Albright, generalul Wesley Clark sau foşti oficiali ai ONU câştigă bani frumoşi din afacerile cu autorităţile kosovare.

Bernard Kouchner, fostul şef al misiunii ONU în Kosovo, este căsătorit acum cu o albaneză, însă, potrivit unor surse, nu acesta este singurul motiv al frecventelor sale vizite în Kosovo. Se presupune că şi Kouchner are mai multe afaceri în statul care si-a proclamat unilateral independenţa, în 2007.

Fostul adjunct al misiunii ONU UNMIK din nordul majoritar sârbesc al Kosovo, Steven Schook, este acum consilier al liderului kosovar naţionalist Ramush Haradinaj. Acesta din urmă a fost lider al UCK (Armata de Eliberare din Kosovo) şi a fost acuzat de crime de război. A fost achitat în 2008, însă în 2010 procesul sau a fost redeschis, suficient pentru ca şansele partidului sau să scadă, în favoarea actualului premier, Hashim Thaci, şi el fost lider al UCK. Colegul lui Schook, Jock Covey, a avut o poziţie înaltă în cadrul companiei Bechtel (vicepreşedinte), care construieşte acum autostrăzi în Albania şi Kosvo.

Nu in cele din urma, fostul secretar de Stat Madeleine Albright se află în spatele reţelei de telefonie mobilă şi internet Ipko Net, care îşi desfăşoară activitatea în Kosovo. Albright consiliază Ipko Net prin The Albright Group.

• DW: Este Kosovo gata pentru independenţă totală?

La patru ani şi jumătate de la declararea independenţei, Kosovo va primi suveranitate statală deplină. Comisia internaţională din care fac parte majoritatea ţărilor UE, SUA şi Turcia a decis oprirea supravegherii independenţei ţării. Este totuşi Kosovo pregătită să preia întreaga răspundere?

Comisia internaţională formată din majoritatea ţărilor UE, SUA şi Turcia a decis încă din iulie ca supravegherea procesului de independenţă pentru Kosovo să fie oprită. Conceptul “independenţei supravegheate” aparţine fostului mediator ONU Martti Ahtisaari. Comisia de supraveghere avea puterea de a bloca legi şi de a demite inclusiv miniştri.

Parlamentul de la Priştina a aprobat vineri 7.9 modificările necesare în Constituţie, pentru a permite independenţa totală a Kosovo. Actul a fost votat şi de cei mai mulţi dintre deputaţii minorităţilor. Guvernul a vorbit despre o “zi istorică” şi “începutul unei noi epoci”.

Comisia internaţională a precizat în motivarea deciziei sale că Kosovo este azi o democraţie modernă şi multietnică şi că instituţiile statului sunt gata să preia responsabilitatea totală. Şi expertul în problemele Balcanilor Norbert Mappes-Niediek s-a declarat convins că Kosovo este gata să funcţioneze fără supraveghere externă.

Guvernul central nu controlează nordul Kosovo

“Un stat independent se comportă ca atare. Kosovo a arătat că poate să facă asta. Kosovarii s-au eliberat. Ei au realizat mult timp o rezistenţă pasivă în cadrul Serbiei. Au purtat un război pentru a deveni o naţiune. Nimeni nu are dreptul să decidă în locul lor dacă sunt sau nu gata de independenţă totală”, subliniază Mappes-Niediek.

Cu aprobarea majorităţii puterilor occidentale, printre care Germania, SUA, Marea Britanie şi Franţa, Kosovo şi-a declarat independenţa la 17 februarie 2008. Anterior, toate eforturile mediatorului ONU Martti Ahtisaari de realizare a unui compromis ître Belgrad şi Priştina eşuaseră. Ahtisaari a propus în 2007 un plan ce prevedea supravegherea independenţei Kosovo de către Biroul Civic Internaţional (ICO). Planul său a fost implementat fără acordul Belgradului şi nerecunoscut în nordul provinciei locuite de o majoritate sârbă.

Acum a fost stopată oficial supravegherea internaţională, chiar dacă guvernul kosovar nu controlează practic nordul ţării. Controlul asupra integrităţii teritoriale este doar una din problemele enorme cu care se confruntă instituţiile tânărului stat.

Dependenţă economică, sărăcie, criminalitate

“Kosovo stă foarte prost din punct de vedere economic”, spune expertul Mappes-Niediek, “este cea mai săracă ţară din regiune.” O altă problemă este migraţia masivă a tinerilor calificaţi. “Kosovo va supravieţui doar prin ajutoare economice masive”, crede expertul în problemele Balcanilor şi adaugă: “Acest lucru reduce din suveranitate iar preluarea formală a suveranităţii totale are o însemnătate scăzută în acest context. Ea este limitată puternic de o dependenţă economico-politică.”

Cu un venit mediu anual de 2000 de euro pe cap de locuitor, Kosovo rămâne cel mai sărac stat european. Rata oficială a şomajului se ridică la 43% iar 40% din populaţie trăieşte în sărăcie. Mari provocări constituie şi lupta împotriva corupţiei şi criminalitatea organizată.

Totuşi, profesorul kosovar Arsim Bajrami este convins că ţara sa este capabilă să combată aceste aspecte negative. “Criminalitatea organizată şi corupţia sunt fenomene care au loc în interiorul Kosovo iar oamenii de aici ştiu cel mai bine cum funcţionează lucrurile. De aceea sunt sigur că aceste fenomene pot fi combătute cu succes doar de instituţiile statului Kosovo. Comunitatea internaţională a eşuat deja la acest capitol. Acum responsabilitatea revine instituţiilor noastre”, explică Bajrami.

“Kosovo are nevoie de sprijin“

Acum, spune Bajrami, instituţiile statului nu vor mai putea da vina pe altcineva pentru corupţie şi criminalitate organizată. Este clar însă că guvernul şi poliţia nu se descurcă singure să combată aceste fenomene în nordul dominat de sârbi. De aceea ar avea nevoie de ajutorul trupelor KFOR şi misiunii EULEX, a Uniunii Europene.

“O suveranitate absolută nu există încă. Kosovo are încă nevoie de ajutorul KFOR şi NATO, pentru a garanta securitatea şi integritatea ţării.”

Pentru fostul ministru sârb pentru Kosovo, Goran Bogdanovic, există şi alte provocări, în special în ceea ce priveşte minoritatea sârbă. “E vorba de libertatea de mişcare, de problema proprietăţilor sârbilor în Kosovo, de disponibilitatea redusă a elitelor politice de la Priştina şi Belgrad de a discuta despre reconciliere şi revenirea refugiaţilor“, spune Bogdanovic. Aceste probleme nu pot fi rezolvate fără ajutorul comunităţii internaţionale, este de părere politicianul sârb, care avertizează că “situaţia din Kosovo se poate oricând deteriora”.

Nimeni nu mai vrea noi refugiaţi

Nu există încă sprijin internaţional absolut pentru Kosovo. Doar 91 din cele 193 de ţări membre ale Naţiunilor Unite au recunoscut până acum cel mai tânăr stat al Europei. Inclusiv cinci ţări din UE (Spania, Cipru, Grecia, România şi Slovacia) refuză deocamdată să recunoască independenţa Kosovo. Unul din motive ar fi că toate cinci au probleme ele însele cu minorităţile şi se tem să nu creeze un precedent.

Şi mai greu cântăreşte poziţia radicală a guvernului de la Belgrad, de a nu recunoaşte niciodată independenţa fostei sale provincii. Tensiunile dintre Belgrad şi Priştina au rămas foarte puternice. Expertul Mappes-Niediek nu se aşteaptă însă la o înrăutăţire semnificativă a situaţiei. “Nu cred că vom vedea o escaladare a tensiunilor în această toamnă. Berlinul face presiuni masive de reluare a negocierilor sârbo-kosovare.“ În context, Mappes-Niediek nu crede că va avea loc nici o ofensivă a trupelor KFOR împotriva sârbilor din nordul Kosovo. “O astfel de ofensivă ar genera până la 50.000 de refugiaţi. Încă un val de refugiaţi este ultimul lucru pe care l-am vrea în anii 2012 şi 2013”, spune el.

Belgradul şi Priştina s-au declarat deja gata pentru noi negocieri politice. Poziţiile de pe care se abordează discuţiile sunt ca şi până acum fundamental opuse. În timp ce Serbia vrea să negocieze strict statutul Kosovo, Priştina doreşte să discute exclusiv despre normalizarea relaţiilor între două ţări independente. Ajungerea la un acord nu se întrevede în viitorul apropiat.

• Gandul: AFP: Justiţia sârbă are un martor care a participat la traficul de organe din Kosovo. “A descris o operaţiune de prelevare a inimii unui prizonier sârb”

Justiţia sârbă are un martor care afirmă că a participat la presupusul trafic de organe în timpul conflictului din Kosovo, de care este acuzată gherila kosovară, caz care a făcut obiectul unei anchete internaţionale, a declarat duminică pentru AFP procurorul sârb pentru crime de război. “Avem o persoană care depune mărturie în legătură cu o procedură medicală făcută în nordul Albaniei, referitoare la prelevări de organe de la sârbi răpiţi în timpul conflictului din 1998-1999 din Kosovo “dintre gherila separatistă albaneză kosovară şi forţele sârbe, a afirmat procurorul Vladimir Vukcevici

El a precizat că martorul este un “kosovar albanez care a participat la conflict” şi care afirmă că a urmat o formare în prelevare de organe participând el însuşi la cel puţin o astfel de operaţiune. “El a descris o operaţiune de prelevare a inimii unui prizonier sârb, într-un loc din apropiere de Kuke (în nordul Albaniei), la sfârşitul anilor ’90”, a continuat procurorul.

“Inima a fost apoi vândută pe piaţa neagră. El descrie procedura în detaliu”, a subliniat Vukcevici, potrivit căruia bărbatul povesteşte, de asemenea, despre transportarea acestui organ către aeroportul din capitala albaneză, Tirana. Un raport al parlamentarului elveţian Dick Marty, adoptat în ianuarie 2011 de Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, descrie un presupus trafic de organe realizat de gherila kosovară albaneză pe teritoriul albanez în cadrul conflictului cu forţele sârbe.

Dick Marty evocă în raportul său numele unor foşti lideri ai gherilei separatiste kosovare albaneze, între care cel al lui Hashim Thaci, actualul premier. Thaci şi autorităţile albaneze au dezminţit aceste acuzaţii.