SOMAJ RECORD in Grecia/ GERMANIA jinduieste la noile ZACAMINTELE DE GAZE grecesti

7-12-2012 3 minute Sublinieri

Rata şomajului din Grecia a atins un nou nivel record în septembrie, ajungând la 26%, de la 25,3% în luna august, informează Mediafax.

În rândul tinerilor (15-24 de ani), şomajul a fost de 56,4% în septembrie, comparativ cu 47,6% în aceeaşi perioadă a anului anterior. Aproximativ 1,3 milioane de persoane nu aveau loc de muncă în Grecia la sfârşitul lunii septembrie, cu 38% mai mult faţă de septembrie anul anterior.

Scăderea economiei elene, aflată în al cincilea an de recesiune, a afectat piaţa muncii şi a împins şomajul la mai mult de două ori media zonei euro. În zona euro, rata şomajului s-a situat în septembrie la 11,6%.

La 427de miliarde de euro se ridică estimarea zăcămintelor de gaze naturale din platoul continental grecesc de la sud de Creta, potrivit calculelor Deutsche Bank, care, în acelaşi timp, deschide şi în mod oficial, pe pieţele internaţionale, discuţia cu privire la rezervele respective de hidrocarburi aflate sub controlul Greciei.

Sub rezerva ca studiile geologice disponibile să se dovedească adevărate, banca germană vorbeşte despre un beneficiu net pentru statul grec de 214 miliarde de euro, adică 107% din actul PIB grecesc şi în acelaşi timp analizează “regulile de implicare” a investitorilor străini în exploatarea acestor zăcăminte.

Cea mai mare bancă germană semnalează că rezultatele cercetărilor seismologice, care au fost deja demarate. sunt aşteptate la mijlocul anului 2013 şi că dacă acestea corespund estimărilor şi studiilor geologice elaborate de oameni de ştiinţă greci şi străini, valoarea lor se apropie de 430 de miliarde de euro. Dat fiind că în baza regulii generale 25% din aceşti bani reprezintă costul de extragere şi de desfacere pe piaţă şi alţi 25% reprezintă marja de profit a companiilor care se ocupă de aceste activităţi, se calculează că 50%, adică circa 214 miliarde de euro reprezintă beneficiul net pentru bugetul de stat. Această sumă echivalează cu 107% din PIB şi se aşteaptă să înceapă să “curgă” spre buget în preajma anului 2020, adică aproape de momentul temporal stabilit pentru reducerea datoriei greceşti ca procent din PIB la nivelul de 120%. Şi asta deoarece, după cum se precizează, de obicei este nevoie de 8 până la 10 ani pentru ca exploatarea comercială să producă fluxuri băneşti.

Deutsche Bank – care păstrează în mod evident o distanţă faţă de exactitatea estimărilor referitoare la aceste zăcăminte până când, după cum precizează, vor fi anunţate rezultatele cercetărilor seismologice – face totuşi evaluarea importanţei lor pentru sustenabilitatea datoriei publice greceşti, dar şi pentru stabilirea agendei politice.

În privinţa sustenabilităţii, apreciază că pentru moment nu se poate susţine că aceasta se îmbunătăţeşte, dar că situaţia se schimbă în mod foarte clar din momentul în care zăcămintele se vor dovedi adevărate şi mai ales din momentul în care vor intra în faza de producţie, ceea ce va face mult mai gestionabilă povara împrumuturilor statului.

Pentru climatul politic şi pentru consecinţele pe care le va avea clasarea Greciei pe poziţia a 15-a în rândul celor mai mari deţinători de zăcăminte de gaze naturale din lume – dacă estimările se vor dovedi apropiate de realitate – se precizează că ar putea încuraja tendinţe centrifuge faţă de perspectiva europeană (n.red. “go it alone strategies”). Cum însă gazele naturale şi hidrocarburile în general se negociază pe pieţele internaţionale în dolari, iar companiile de prospectări în domeniul petrolului şi gazelor naturale “sunt obişnuite să lucreze în regimuri caracterizate printr-o instabilitate politică sporită”, riscul investiţional este considerat unul limitat. Iar scăderea costului forţei de muncă şi presiunile în sens descendent şi asupra altor costuri din economia greacă ar putea oferi marje operaţionale îmbunătăţite pentru companiile care decid să investească.

Existenţa unui cadru fiscal clar este considerată de asemenea o condiţie necesară pentru atragerea marilor companii, ca şi modul în care sunt înregistrate din punct de vedere contabil amortizările investiţiilor. Se precizează de asemenea că ultima reglementare legislativă pentru hidrocarburi este recentă şi a avut loc în 2011.

Drept risc este văzută totuşi perspectiva unui accident care ar duce la “redenomination” în Grecia (revenirea la drahmă, o formulare “politically correct” pentru ieşirea din zona euro, n. red.) deoarece finanţarea pentru proiecte atât de mari vine în mod obligatoriu din surse din afara Greciei. Însă în acest caz, Deutsche Bank consideră că gestionarea riscului este posibilă, de exemplu prin contracte de asigurare.

Dincolo de toate acestea, cum Grecia este una dintre economiile europene cu cele mai mari facturi pentru importurile de energie, aceste zăcăminte de gaze naturale ar putea fi extrem de importante pentru Grecia însăşi având în vedere că în 2011, importurile de energie (per total combustibili fosili, lubrifianţi şi alte produse derivate) s-au ridicat la 11 miliarde de euro, adică aproape de 5% din PIB.

Deutsche Bank precizează şi faptul că experţii în geologie semnalează existenţa şi a unor rezerve importante de petrol în Grecia, pe lângă cele de gaz natural. Se precizează că banca vizează în calculele ei numai zăcămintele din platoul continental de la sud de Creta, şi nu şi pe cele din Marea Ionică şi Marea Egee.

Deutsche Bank merge însă mai departe şi inspirându-se din exemplele din istoria economiei internaţionale, recomandă că ar fi utilă crearea unui fond naţional special în care să fie direcţionat un procent din aceste viitoare venituri provenite din zăcămintele greceşti de hidrocarburi. Acest fond ar putea reţine 30% din veniturile publice obţinute din gazele naturale pentru a gestiona şi pentru a echilibra fluctuaţiile de preţuri şi pentru a investi în activităţi din afara domeniului energetic care să consolideze economia pe termen lung.

Autorul raportului Deutsche Bank, Mark Wall, director la birourile de la Londra ale băncii germane, semnalează însă şi riscul ca întregul demers de punere în ordine a economiei greceşti să fie dat peste cap de euforia ce ar putea fi provocată de zăcămintele extrem de promiţătoare. Este vorba – după cum explică în raportul publicat în perioada în care Euro Working Group pregătea terenul pentru ultimele decizii cu privire la Grecia – de aşa-numitul “Dutch Disease”, sindrom care se referă la descoperirea zăcămintelor de gaz natural din Olanda în 1959, descoperire care a fost însoţită de afluxuri de valută străină care au menţinut competitivitatea restului economiei la nivel scăzut. “Există punctul de vedere că într-un mediu cu indici macroeconomici esenţiali slabi şi cu o gestionare slabă a finanţelor publice, randamentele unor economii bogate în resurse naturale să rămână în urma altor economii similare”.

SURSA: RADOR

Legaturi:


Categorii

1. DIVERSE, Batalia pentru resurse, Germania, Grecia

Etichete (taguri)

, , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

8 Commentarii la “SOMAJ RECORD in Grecia/ GERMANIA jinduieste la noile ZACAMINTELE DE GAZE grecesti

  1. pentru cunoscătorii limbii engleze, un studiu complet pe acest subiect găsiţi aici,

    însă extrase accesibile şi uşor de înţeles, fără a se pierde din expunere, găsiţi:
    http://www.defencegreece.com/index.php/2012/04/southeastern-mediterranean-hydrocarbons-a-new-energy-corridor-for-the-eu/

    offtopic: Dutch Disease devine tot mai mult o scuză pentru a nu băga bani acolo unde e nevoie. După mintea lor, asta e problema Greciei care arde, să nu cumva să-şi dezvolte pe termen lung o economie “cu o competitivitate scăzută”, iar soluţia ar fi să se amâne finanţarea acestor proiecte esenţiale pentru poporul grec, eventual să aplice modelul românesc, în care noi construim facilităţile de extracţie şi procesare pentru concesionarii din M.Neagră (la OMV mă refer) pe banii noştri.

    Altfel este un subiect foarte important, care va redefini bazele geopoliticii europene şi nu numai. Interesant şi acest articol, în lb română, pentru o perspectivă îmbogăţită faţă de problemele din mediterană.
    Iertaţi! Doamne, ajută!

  2. Totusi se exagereaza putin. Cum poti vorbi de somaj la tineri intre 15-23 ani cand un tanar termina facultatea la aproape 22-23 ani? Si in alte tari din Asia de exemplu, se tipa ca ii pun pe copii de 10-15 ani sa lucreze? Adica nu se poate vorbi de somaj la un copil de 15-18 ani cand nu a terminat nici liceul, nu? Si nu e prima data, de-acum se repeta.

    “În rândul tinerilor (15-24 de ani), şomajul a fost de 56,4% în septembrie, comparativ cu 47,6% în aceeaşi perioadă a anului anterior”

  3. @ svm:

    Varsta minima legala de munca este de 15 ani, parca, si la noi.

  4. rata somajului se calculeaza ca raport intre numarul celor fara ocupatie (si care se afla in cautarea unui loc de munca) si populatia activa. populatia activa cuprinde toate persoanele apte de munca incepand cu varsta minima legala, in cazul nostru 15 ani.

  5. Pingback: ANALIZA STRATFOR. George Friedman despre urmatoarea statie a crizei: COSMARUL SOMAJULUI MASIV, perspectiva DESTRAMARII UNIUNII EUROPENE si resurgenta MISCARILOR POLITICE ANTISISTEM - Razboi întru Cuvânt - Recomandari
  6. Pingback: EXPERIMENTUL GREC. Subminarea statului national si destramarea unitatii teritoriale sau efectele structurale ale CRIZEI si AUSTERITATII - Recomandari
  7. Pingback: BCE someaza statele europene sa CONTINUE “REFORMELE” AUSTERITATII/ Germania critica lentoarea PRIVATIZARILOR din GRECIA - Recomandari
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare