MIZA PE CARD. De ce respingem CARDUL DE SANATATE: consideratii TEHNICE si JURIDICE. Intrebari esentiale
Cardul national de sanatate – consideratii de natura tehnica
1. Scurta definitie
Cardul national de sanatate este un un instrument la purtator folosit pentru identificarea pacientului în sistemul national de asigurări sociale de sanatate.
Acest instrument/document contine atat date in format tiparit cat si date in format electronic, inscriptionate pe un chip de tip smart-cart (asemanator celor intalnite in sim-urile de telefon).
Informatiile ce se regasesc in forma tiparita pe card sunt: numele si prenumele asiguratului, un cod unic de identificare în sistemul asigurarilor sociale de sanatate, numarul cardului si data expirarii.
Informatiile ce sunt stocate pe chip-ul cardului in forma electronica sunt: grupa sanguina si Rh-ul, bolile cu risc vital si cele cronice, acordul cu privire la donarea de organe, date persoane de contact in caz de urgenta precum si datele de contact ale medicului de familie.
2. Mod de functionare
Datele electronice sunt introduse pe card intr-o prima faza de medicul de familie, folosind un echipament special.
Odata cardul primit de la medicul de familie, se personalizeaza pinul de acces, format din patru cifre. Acest cod se va cere de fiecare data cand se vor solicita si primi servicii medicale, indiferent de furnizorul lor.
Cardul de sanatate va fi folosit (informatiile electronice de pe el vor putea fi citite) de orice operator de servicii medicale ce se afla sub contract cu CNAS.
Informatiile electronice de pe card pot fi ulterior modificate / completate numai de catre medicul de familie.
3. Probleme de securitate
– CID-ul (codul de identificare), desi diferit fata de CNP, este generat pe baza acestuia, folosindu-se un algoritm PUBLIC, disponibil atat online, pe http://siui.casan.ro:82/Asigurati/ cat si ca sursa pt. programatorii interesati, pe http://siui.casan.ro:82/Asigurati/DespreCID.aspx. Asadar, aplicarea procesului invers si aflarea CNP-ului unui asigurat pornind de la acest CID, inscriptionat VIZIBIL pe card, este doar o formalitate.
– Chip-urile de tip smart-card folosite pentru stocarea informatiilor medicale ale asiguratului pot fi citite/editate practic de oricine detine un dispozitiv corespunzator. Genul acesta de dispozitive NU au fost create special de catre CNAS si nu sunt cu nimic deosebite de cele disponibile publicului larg la preturi foarte accesibile (in jur de 100 de euro).
– Codul pin de 4 cifre reprezinta doar o formalitate de securitate menita, eventual, sa ii incurce mai degraba pe medicii de urgenta care ar dori sa citeasca informatii de pe acest card (cum ar putea oare un pacient aflat intr-o stare grava sa-i spuna medicului de pe salvare sau de la urgenta pin-ul de la propriul card ?!). Pentru o persoana rau intentionata insa, un pin de 4 cifre nu inseamna decat un numar de aprox 300 de combinatii unice posibile, asa incat potrivirea lui printr-o tehnica oarecare de tip brute-force este extrem de facila si extrem de rapida.
– Nu s-a facut publica nicio informatie legata de modul in care informatiile de pe chip-ul electronic al card-ului sunt criptate sau nu. Dar chiar si in cazul in care ar fi criptate (desi, inca o data, nu avem niciun motiv sa credem ca ar fi), dat fiind numarul f. mare de operatori de servicii de sanatate care au acces la software-ul de citire (si decriptare, daca este cazul)/editare al acestor date, este doar o problema de timp pana cand algoritmii de citire/scriere a informatiei vor putea incape pe mainile celor rau intentionati.
4. Protectia datelor cu caracter personal
Cadrul legal in care se desfasoara aceasta scriere / stocare masiva de date este unul nebulos.
Public, nu s-a lamurit pana acum caracterul legal pe care il vor avea datele medicale tiparite sau inscriptionate pe chip-ul electronic al card-ului. Atata vreme cat un CNP este considerat a fi data cu caracter personal, este de bun simt faptul ca si Rh-ul unui om sau un istoric de boli cronice ar trebui sa fie, fara discutie, incadrat in aceeasi categorie.
O persoana rau intentionata se poate folosi in modurile cele mai negative cu putiinta de aceste informatii, putandu-se ajunge si la punerea in pericol a vietii fiziologice / private a pacientului caruia i-ar fi furat sau citit un astfel de card fara autorizatie.
Asadar, este imperativ ca aceste date sa fie protejate dpdv legal, lucru care, in prezent, nu se intampla.
In contextul acesta intervine in discutie si legea nr. 677 din 21 noiembrie 2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date :
Art. 8: Prelucrarea datelor cu caracter personal având funcţie de identificare
(1)Prelucrarea codului numeric personal sau a altor date cu caracter personal având o funcţie de identificare de aplicabilitate generală poate fi efectuată numai dacă:
a)persoana vizată şi-a dat în mod expres consimţământul; sau
b)prelucrarea este prevăzută în mod expres de o dispoziţie legală.
(2)Autoritatea de supraveghere poate stabili şi alte cazuri în care se poate efectua prelucrarea datelor prevăzute la alin. (1), numai cu condiţia instituirii unor garanţii adecvate pentru respectarea drepturilor persoanelor vizate.
Nu ni s-au prezentat pana acum public nici un fel de garantii cu privire la respectarea ulterioara a drepturilor personale odata ce datele noastre medicale personale vor putea ajunge la dispozitia oricarui operator public sau privat de servicii medicale ce are contract cu CNAS.
De asemenea:
Art. 12: Informarea persoanei vizate
(2)În cazul în care datele nu sunt obţinute direct de la persoana vizată, operatorul este obligat ca, în momentul colectării datelor sau, dacă se intenţionează dezvăluirea acestora către terţi, cel mai târziu până în momentul primei dezvăluiri, să furnizeze persoanei vizate cel puţin următoarele informaţii, cu excepţia cazului în care persoana vizată posedă deja informaţiile respective:
a)identitatea operatorului şi a reprezentantului acestuia, dacă este cazul;
b)scopul în care se face prelucrarea datelor;
c)informaţii suplimentare, precum: categoriile de date vizate, destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor, existenţa drepturilor prevăzute de prezenta lege pentru persoana vizată, în special a dreptului de acces, de intervenţie asupra datelor şi de opoziţie, precum şi condiţiile în care pot fi exercitate;
d)orice alte informaţii a căror furnizare este impusă prin dispoziţie a autorităţii de supraveghere, ţinând seama de specificul prelucrării.
Autoritatile sunt deci obligate sa ne informeze in avans cu privire la modul in care vor fi gestionate datele noastre personale si, foarte important, locul unde acestea vor ajunge, respectiv IDENTITATEA OPERATORULUI care se va ocupa de procesarea lor, lucru care, in privinta datelor medicare ce vor fi continute pe chip-ul cardului de sanatate, se intampla doar partial: ni s-a comunicat doar faptul ca ele vor putea fi editate numai de medicii de familie si citite de restul operatorilor. Nu stim insa daca ele sunt corelate si cu baza de date centralizata CNAS si CINE va avea acces si in ce conditii in aceasta baza de date odata ce sistemul se va informatiza complet.
5. Inutilitatea practica a cardului de sanatate
– In forma actuala, cardul nu ofera practic niciun beneficiu real, nici medicilor si nici pacientilor. Pe primii, ii incarca cu raspunderea logistica de a gestiona niste informatii electronice, gestionare ce este extrem de costistioare dpdv al timpului (iar medicii de familie au oricum acces la aceste informatii din baza CNAS, de unde le preiau, de altfel, pt. a le scrie pe card) iar celor din urma le expune public niste informatii medicale personale care nu ii sunt nimanui de niciun folos.
– Situatiile de reala urgenta, pentru care informatiile medicale stocate pe chip ar fi utile, sunt partial anulate de prezenta pin-ului de acces la card, pin care, asa cum am precizat si anterior, nu va putea fi comunicat de o persoana aflata intr-o stare cu adevarat grava (coma, inconstienta de orice tip, confuzie, etc).
– Pentru restul situatiilor, procedura medicala obligatorie presupune oricum recoltarea de analize partiale inainte de orice interventie majora (chirurgicala sau de alta natura) in vederea stabilirii cu precizie a Rh-ului, a factorilor de alergie si a altor parametrii de importanta vitala.
sinteza realizata de Lucian Cornianu
- Hotnews/ Vlad Mixich: Cum sunt aranjate trupele la inceputul razboiului din Sanatate
Fie in Statele Unite sau in Marea Britanie, reforma sistemului medical s-a infaptuit doar in urma unui razboi surd si agresiv dus intre principalii actori din sistem. Medicina ramane cea mai mare realizare a umanitatii in secolul 21, dar si cea mai mare afacere a ei.In Romania, 2013 pare a fi un an de gratie pentru schimbarile majore din sanatate anuntate deja de atatea ori. Taberele sunt aranjate si mitralierele au inceput deja sa rapaie. Intre fronturi, ignora(n)ti, stam noi.
Desi indelung pregatita, reforma sanatatii pe stilul Boc – Vladescu s-a dovedit a fi un fiasco. Atat prin propunerea unei privatizari mult prea radicale pentru a fi inghitita deodata de un sistem etatizat, cat si prin alegerea proasta a momentului: perioada preelectorala din mijlocul unei crize economice epuizante.
Pachetul reformist asamblat de tehnocratul Vasile Cepoi, mai inchegat decat precedentul, a fost sortit dintr-un inceput esecului. Niciun partid nu era dispus sa riste in prag de alegeri, iar sanatatea Romaniei a fost amanata din nou din motive politice. Doar ca, dupa doi ani de dezbateri publice despre aceasta reforma, populatia este mai pregatita astazi decat in urma cu doi ani pentru a accepta schimbarile.
In plus, spre deosebire de predecesorii sai, ministrul Eugen Nicolaescu a gasit o manevra iscusita: va purcede la reformă fără a promova o nouă lege a sănătăţii. Cea în vigoare astăzi este chiar opera sa şi Nicolăescu nu va administra poporului reformă prin terapie de şoc, ci prin hapuri mai mici dar la fel de periculoase pentru bunăstarea guvernului Ponta şi a celor mai importanţi actori din sistem.
Căci în România, reforma sănătăţii a fost întotdeauna dorită, dar niciodată voită.
Putem intui punctele forte ale planului Nicolaescu din declaratiile sale anterioare:
- Definirea unui pachet de servicii medicale de baza pana la sfarsitul acestei primaveri – este masura cea mai dificila dar si cea mai importanta, caci nimic nu poate fi remodelat fara limitarea actualului pachet de baza (darnic ca mama Geea si la fel de capricios cu ce intoarce pacientului).
- Introducerea unor asigurari de sanatate complementare private, foarte probabil obligatorii pentru cetatenii cu venituri peste o anumita suma.
- Desfiintarea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (o dorinta mai veche a lui Eugen Nicolaescu), urmata automat de inlocuirea asigurarilor de sanatate obligatorii cu o taxa.
Acesta este linia frontului de-a lungul careia se vor alinia toti actorii din sistemul medical. Unii vor sprijini reforma, altii i se vor opune, iar cei mai multi o vor negocia.
Actorii si conditiile care vor favoriza reforma sanatatii in varianta Nicolaescu:
- Majoritatea covarsitoare pe care USL o are in Parlament ar putea asigura trecerea confortabila a oricarei masuri.
- Capitalul de incredere pe care Raed Arafat il are in fata populatiei si care este deja folosit ca vehicul de imagine.
- Producatorii de medicamente – statul le va plati in acest an 800 milioane euro in contul datoriilor. In plus, prin implementarea Directivei Europene 7/2011, statul roman se angajeaza sa-si achite facturile in 60 de zile (o scadere de la 300 de zile in prezent). Producatorii de medicamente din Romania vor fi fericiti in 2013.
- Medicii de familie – istoricul colaborarii dintre Eugen Nicolaescu si medicii de familie este foarte bun. Medicii de familie reprezinta una dintre cele mai bine organizate grupuri din interiorul breslei medicale si au beneficiat de cele mai multe avantaje financiare in precedentul mandat al ministrului liberal.
- Asiguratorii privati – au interes in promovarea unor asigurari medicale private complementare si facultative.
Actori care se vor opune reformei sanatatii in varianta Nicolaescu:
- Spitalele si clinicile private care au contracte mari cu statul – acestea isi vor vedea redus accesul la Fondul National al Asigurarilor de Sanatate obligatorii. Limitarea depinde insa in mare masura de compozitia pachetului de baza si de existenta (sau nu) a unei granite clare in fata implicarii asiguratorilor privati pe zona asigurarilor obligatorii “de stat”. Exista unele cazuri in care politicul este implicat in patronatul unor clinici private care fac afaceri profitabile cu statul, dar aceasta nu este regula.
- Baronii locali – Daca tendinta de centralizare a licitatiilor nationale va continua, cadrul legal fiind deja un fapt, si spitalele de urgenta vor reveni in subordinea Ministerului Sanatatii, din mana baronilor locali va disparea o sursa exceptionala de venituri prin licitatii trucate.
Actori care pot influenta decisiv jocul, dar au deocamdata o pozitie in expectativa:
- Colegiul Medicilor – in cazul aplicarii unei interdictii asupra medicilor de a lucra si la privat si la stat, Colegiul Medicilor ar deveni un opozant redutabil. Oficialii Ministerului Sanatatii au aratat deocamdata funia prin recunoasterea oficiala a conflictului de interese in care sunt prinsi medicii care lucreaza simultan intr-un spital de stat si intr-o clinica privata. Precaut insa, Ministerul Sanatatii a declarat prin vocea lui Raed Arafat ca nu se intentioneaza vreo schimbare a acestei stari de fapt.
- FMI – isi va parasi neutralitatea doar in cazul incheierii unui nou acord cu Romania. Doar aceasta situatie ar oferi expertilor internationali o parghie suficient de puternica pentru a influenta deciziilor luate la Ministerul Sanatatii.
- Distribuitorii de medicamente – foarte puternici si bine conectati politic isi vor pastra neutralitatea (practic o aprobare tacita) atata timp cat avantajele lor nu vor fi periclitate (de exemplu profitul obtinut prin exporturile paralele, posibile datorita pretului minim european la medicamente practicat de statul roman).
Actori nesemnificativi:
- Pacientii – organizatiile de pacienti din Romania nu sunt suficient de puternice pentru a conta. Mai mult, unele dintre ele fac jocurile unor actori din sistem cu potenta financiara mare. Consultarile dintre Ministerul Sanatatii si organizatiile de pacienti derulate cu ocazia precedentelor proiecte s-au dovedit a fi de fiecare data doar un steril exercitiu de imagine.
CELE MAI FIERBINTI ZONE DE CONFLICT:
- Criteriile de evaluare a tehnologiilor medicale (Health Technology Assessment) vor determina care sunt medicamentele ce vor fi compensate de catre stat si ce grad de compensare vor avea acestea. Este o zona unde lobby-ul industriei farma este extrem de activ si conectat la oficialii sistemului medical. Printre criteriile de judecare a medicamentelor candidate la compensare au fost incluse cele folosite de catre institutii similare din Franta sau Marea Britanie, dar pretul acestora (adica factorul economic) va fi predominant in decizia finala.
- Implementarea completa a cardului electronic de sanatate. Reteta electronica este deja functionala, desi anumite spitale refuza inca sa o implementeze. La randul lor, medicii de familie refuza sa distribuie cardul electronic de sanatate, acuzand incarcarea lor suplimentara cu o sarcina birocratica. Cele doua instrumente electronice reprezinta insa singurul mecanism prin care statul roman poate afla exact cati bani se duc catre sanatate, cum sunt ei cheltuiti si unde sunt potentialele gauri de coruptie.
- Limitarea pachetului de servicii medicale de baza – aceasta va fi probabil cea mai incinsa dezbatere a primaverii in Romania. Singurul principiu enuntat oficial pana acum este cel al lui Vasile Cepoi: va fi asigurat riscul cel mai mare, adica bolile mai grave. Pentru bolile mai putin grave, romanii vor plati fie printr-o asigurare suplimentara fie direct din buzunar. Ramane de vazut daca Eugen Nicolaescu va aduce sau nu ceva nou. Indiferent de principiul folosit, limitarea reala a pachetului de baza implica costuri politice pe care, pana acum, niciun partid nu a fost dispus sa si le asume.
Intrebari importante care nu au inca raspuns:
- Va fi deductibila asigurarea complementara privata? Daca nu, clasa de mijloc a Romaniei va fi foarte afectata preluand o buna parte din sarcina finantarii sistemului medical de stat.
- Se va mentine propunerea ca societatile mutuale, din al caror consiliu de administratie ar putea face parte si asiguratori privati, sa administreze asigurarile medicale de baza? Daca da, asiguratorii privati vor avea acces, sub o forma camuflata, si la banii alocati finantarii pachetului de baza.
In aceasta configuratie, un rol foarte important ii va reveni premierului Victor Ponta. Protejat de valul de popularitate pe care inca se afla, spatiul sau de manevra va fi generos. Victor Ponta va avea de ales intre a fi un adevarat om de stat, dispus sa ia decizii in defavoarea interesului sau politic de moment, sau in a miza exclusiv pe cartea profitului financiar de partid si a populismului.
Spre deosebire de retorica de partid, vom avea cativa indicatori clari in a deslusi alegerea premierului. Decizia sa va fi fost cea buna daca reforma sanatatii va reusi sa aduca la lumina sutele de milioane de euro care circula, netaxabili, in subsolul sistemului medical romanesc.
Si, la fel de importanta, definitivarea supravegherii electronice a cheltuielilor din sistemul medical, pusa la punct de guvernarea precedenta prin reteta si cardul electronic. Acestea sunt cele mai eficiente unelte care pot dezorganiza “haosul” sistemului medical romanesc. Acel haos care este, paradoxal, atat de profitabil organizat.
- Gandul:
Materiale şi soft de 50 milioane de euro pentru producerea cardurilor naţionale de sănătate stau nefolosite de un an în imprimerie, întrucât Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu a făcut comanda pentru acestea, motivând că Ministerul Sănătăţii “nu are filă de buget” în acest scop.
“Soft-ul şi toate materialele pentru producerea cardului naţional de sănătate stau nefolosite de un an în imprimerie. Proiectul viza ca la 1 iulie 2012 să înceapă producţia, respectiv câte un milion de carduri naţionale de sănătate pe lună. Suntem în 2013 şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu face comanda acestor produse foarte necesare în sistem pentru reducerea fraudei, dar şi pentru ca să ne putăm alinia cerinţelor europene, odată cu implementarea directivei privind medicina transfrontalieră şi cu atât mai mult cu cât ţări vecine, precum Bulgaria şi Ungaria, au acest sistem”, a explicat, marţi, pentru Mediafax, fostul preşedinte al CNAS, Lucian Duţă.
Potrivit acestuia, cardul naţional de sănătate – prevăzut în Legea 95/2006, din primul madat al actualului ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu – trebuia implementat, potrivit actului normativ, din 2007.
“Au trecut şase ani, dar card nu avem. Eu am pornit SIUI (Sistem Informatic Unic Integrat – n.r.), iar medicul şef al CNAS a reuşit să pornescă reţeta electronică. În schimb, cardul naţional aşteaptă să fie comandat, toate materialele stând depozitate la Imprimeria Naţională. Odată cu SIUI, s-au creat platforme necesare introduceriicardului electronic de sănătate, a prescripţiei electronice şi a dosarului de sănătate, respectiv platforma informatică”, a mai spus fostul preşedinte al CNAS.
În opinia lui Duţă, există două probleme spinoase în privinţa introducerea cardului naţional de sănătate, respectiv cititoarele de card şi distibuţia lor prin intermediul medicilor de familie.
“Este ilegal ca statul să cumpere cititoare de card. Când statul anunţă că toţi privaţii sunt obligaţi să aibă case de marcat, niciun comerciant nu cere bani statului. Merge, cumpără şi asta este. Nu statul trebuie să cumpere cititoarele de card de sănătate. Apoi, distribuţia cardurilor. Cea mai bună soluţie ar fi să fie făcută prin intermediul medicilor de familie. Aceştia se opun. Din aceste două motive, materiele şi soft de 50 de milioane de euro stau nefolosite în Imprimeria Naţională. Trebuie să spunem deschis: odată cu introducerea cardului naţional de sănătate, România va avea, pentru prima dată, o situaţie foarte clară a modului în care este cheltuit banul public, modul în care sunt decontate serviciile. Acum nu ştiu dacă decontările sunt reale sau nu. La sfârşitul fiecărui an, vom putea spune de ce servicii au beneficiat pacienţii”, a adăugat Duţă.
Lucian Duţă a mai precizat că un cititor de card ar costa aproximativ 100 de euro.
Reprezentanţii CNAS spun că ştiu despre materialele şi softul care stau nefolosite la Imprimerie, dar precizează că nu au putut face comanda pentru acestea deoarece Ministerul Sănătăţii nu le-a cerut să le cumpere, pe motiv că nu ar avea “filă de buget”. Producţia pentru toate cardurile de sănătate ar putea dura 18 luni, Ministerul Sănătăţii angajându-se să cumpere 20 de milioane de astfel de carduri.
Valoarea unui card va fi de 2,2 euro, bani pe care îi va achita ministerul. CNAS a lansat, în 19 decembrie 2012, primele carduri electronice active, acestea fiind primite de doi arădeni aleşi aleator, care nu le vor putea utiliza însă decât după ce toţi furnizorii de servicii medicale vor avea terminale de citire a cipurilor, cel mai probabil din 2014.
Fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, dr. Lucian Duţă, a declarat, într-un interviu pentru gândul, că refuzul medicilor de familie de a distribui cardurile de sănătate nu reprezintă singurul motiv pentru care pacienţii nu au intrat deocamdată în posesia cardurilor. Duţă a vorbit inclusiv despre anumite „interese politice la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru ca acest card să nu existe”.
„După semnalele care sunt în acest moment în piaţă, există o tendinţă accentuată din partea conducătorilor Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de a nu se face acest proiect. Există interese politice majore la nivelul Casei, interese, repet, induse de un anumit segment politic de a nu se face acest card de sănătate”, a punctat Lucian Duţă.
Amânat pentru al şaselea an consecutiv, cardul face parte din programul informatic de sănătate, cu ajutorul căruia se pot controla mai bine fondurile alocate sistemului sanitar.
Lucian Duţă a spus că nu este deloc surprins de atitudinea pe care o au medicii de familie în privinţa cardului de sănătate.
„Toate ţările din Uniunea Europeană care au introdus cardurile de sănătate au avut iniţial opoziţia, chiar şi parţială, a medicilor. Este o chestiune normală pe care aş putea să o înţeleg prin faptul că medicii de familie poate cred că este vorba de o creştere a birocraţiei, de o îngreunare a actului medical şi, din acest unghi, pot să înţeleg. Pe de altă parte, necesitatea introducerii cardului naţional de sănătate, în acest moment, în România, este evidentă”, a menţionat fostul şef de la CNAS.
Cheltuielile sistemului sanitar din România se ridică la 5 miliarde de euro
Duţă este de părere că acest card de sănătate ajută la un control mai bun al banilor alocaţi sistemului.
„S-a vorbit de atâtea ori despre transparentizarea şi controlul cheltuielilor banilor din sănătate. Acest lucru, din păcate, nu se poate face în secolul XXI decât prin sistemul informatic. Aceasta este măsura pe care au adoptat-o toate ţările din lumea civilizată, occidentală. Gândiţi-vă că în România s-au prescris anual 41 de milioane de reţete. În aceste condiţii nu ai destule resurse umane, este imposibil să controlezi veridicitatea fiecărei reţete medicale în parte”, a punctat fostul preşedinte al Casei.
Duţă a mai menţionat că reţetele nu sunt singurele metode de a frauda sistemul sanitar de stat din România. „Acest fenomen de prescriere falsă nu este numai în piaţa farmaceutică, este şi la nivelul serviciilor de laborator şi la nivelul serviciilor spitaliceşti. Peste tot unde se consumă banii din asigurări sociale de sănătate”, a spus fostul şef al CNAS.
Potrivit fostului şef al CNAS, sistemul de sănătate din România este un sistem în care se cheltuiesc cei mai mulţi bani pe an. „Este vorba de 4 milioane şi jumătate de euro. Dacă punem la socoteală şi banii de la Ministerul Sănătăţii, atunci vom vorbi despre un sistem sanitar de 5 miliarde de euro. Este un sistem foarte uşor fraudabil şi de aceea a apărut necesitatea introducerii cardului de sănătate”, este de părere acesta.
Medicii de familie nu încalcă nicio lege dacă eliberează cardurile de sănătate
Medicii de familie au spus răspicat că nu eliberează niciun card de sănătate, deoarece prin acest gest ar comite o infracţiune. Acest lucru este infirmat, însă, de dr. Lucian Duţă: „Oriunde în lumea aceasta, finanţatorul, respectiv Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, fie ea privată sau publică, încheie contracte cu furnizorii privaţi sau publici de servicii de sănătate în condiţiile în care şi le defineşte finanţatorul, nu în condiţiile în care şi le defineşte furnizorul de servicii. Cu alte cuvinte, dacă le convine condiţiile pe care finanţatorul, respectiv Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, le impune, bine, dacă nu le convine, atunci nu li se încheie contract cu Casa”, a afirmat fostul preşedintele CNAS.
Lucian Duţă a precizat că le-a propus medicilor de familie să elibereze aceste carduri de sănătate contra unei sume de bani: respectiv 10 lei pentru fiecare card de sănătate eliberat.
Motivul pentru care s-a renunţat la distribuirea cardurilor de sănătate prin Poştă
Întrebat despre motivul pentru care s-a renunţat la ideea de a distribui cardurile de sănătate prin Poştă, fostul preşedinte al CNAS a precizat, în acelaşi interviu acordat gândul, că era o risipă de bani.
„Prin Poştă nu aveam siguranţa că acel card să sănătate ajunge la pacient. Dacă nu-l găseşte acasă, Poşta de două ori vine, după care ţi le returnează”, a explicat Duţă.
Acesta a menţionat că, în urma unei analize ample, s-a ajuns la concuzia că medicii de familie sunt persoanele cele mai adecvate de a distribui aceste carduri de sănătate.
„Pe listele medicilor de familie sunt toţi cetăţenii României. Ei interacţionează imediat cu cetăţenii şi le pot da cardurile de sănătate. Este foarte greu să le transmiţi prin Poştă. Există posibilitatea să existe foarte multe rateuri, să nu ajungă fizic acel card la pacient. De aceea s-a adoptat această formulă”, a mai spus Lucian Duţă.
Nota noastra:
Dupa ce scandalul retragerii fondurilor publice de la spitalele private a trecut, noul-vechi cal de bataie pentru falanga “reformista” a re-devenit cardul de sanatate si, in general, informatizarea sistemului sanitar.
Acest lucru arata care sunt “actorii” si care interese se afla in spatele acestui vast program de digitalizare a colibei saracului: aceiasi care voiau privatizarea radicala a sanatatii si obligarea pacientului roman de a cotiza bani marilor companii private in schimbul unui pachet minimal de servicii, si acela controlat electronic. Aceiasi oameni din sistem (Lucian Duta, fostul sef al CNAS), aceleasi portavoci ale intereselor corporatiste din sanatate.
Principalul lor “argument” este ca informatizarea permite limitarea fraudelor si controlul banilor. Este un fals argument, de fapt, nici nu este argument, ci este premisa, este o axioma nedemonstrata, prezentata ca o certitudine.
Daca cei care sustin cardul ar fi onesti, s-ar veni cu date, cifre, situatii, studii comparate cu acele tari ce au implementat cardul, cu studii de impact etc. Nimic din toate acestea… In plus, in dezbaterile de acum doi ani organizate de Ministerul Sanatatii, reprezentantii ONG-urilor au combatut argumentul fraudelor tocmai cu astfel de date si informatii comparative, aratand esecul unor programe similare in tari cu mai multi bani de aruncat pe fereastra corporatiilor decat noi – cum ar fi Germania.
In fine, una din intrebarile care ar trebui sa se puna ar trebui sa fie: Controlul cui si pentru cine? Caci nu exista o entitate abstracta. “Sistemul” nu exista. Exista oameni – decidenti, profitori, medici, pacienti. Exista oameni care vor avea acces la baze de date de unde pot afla oricand, orice, despre oricine. Exista oameni care vor putea sa citeasca, sa fure si sa faca bisnita cu datele personale ale fiecaruia dintre noi pentru ca ele vor deveni disponibile pe un card electronic. Exista oameni care vor putea sa decida ca nu ai dreptul la servicii medicale pentru ca nu ai card. Exista oameni ce vor mai multa putere asupra altor oameni.
Cine controleaza pe cine si cu ce scop? Cine ii controleaza pe controlori? Cine are cu adevarat nevoie de card ?
Legaturi:
- Cardul de sanatate: tot mai multi MEDICI DE FAMILIE refuza DISTRIBUIREA cardului de sanatate. CNAS o tine pe-a lui cu OBLIGATIVITATEA cardului
- SUCEAVA: Colegiul Medicilor refuza distribuirea CARDULUI DE SANATATE. ”Statul este interesat sa aiba un REZERVOR DE ORGANE”
- Minciuni oficiale si incalcarea dreptului la protectia datelor private: NUMARUL DE ASIGURAT DE PE CARDUL DE SANATATE E DERIVAT EXCLUSIV DIN CNP
- HAOS in sistemul sanitar cauzat de CARDUL si RETETA ELECTRONICE. Medicii de familie nu sunt de acord sa distribuie CARDUL DE SANATATE
- UPDATE: A inceput eliberarea experimentala a primelor CARDURI ELECTRONICE DE SANATATE ce vor deveni ACTIVE din 2014. ”SINGURA TARA DIN LUME” care a implementat acest sistem totalitar si inept!
- Proiectul faraonic al DIGITALIZARII SANATATII si ambiguitati cu privire la CARDUL ELECTRONIC DE SANATATE
- Medicii de familie contesta CARDUL DE SANATATE
- CARDUL DE SANATATE: ce a inteles Ministerul sa satisfaca din cererile organizatiilor crestine (VIDEO)
- Despre FRAUDA argumentului FRAUDELOR…
- Dr. Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor demonstreaza la RFI: CARDUL DE SANATATE CU CIP ESTE O INCERCARE DE ABUZ DIN PARTEA STATULUI SI COMPORTA RISCURI PE TOATE PLANURILE. Pana si ONG-urile necrestine protesteaza, din nou, vehement
- Dr. Vasile Astarastoae avertizeaza din nou in legatura cu pericolul cardurilor de sanatate
- Forul Ortodox Roman cere Ministerului Sanatatii sa renunte la intentia de a implementa CARDURILE ELECTRONICE DE SANATATE
- Ce se mai intampla cu datele personale ale pacientilor…
- DEZBATEREA DE LA MINISTERUL SANATATII (18 nov. 2010). Secretarul de Stat Irimie promite ALTERNATIVA la cardul de sanatate electronic (cu cip). UPDATE: DEZVALUIRILE SOCANTE ALE LUI BOGDAN MANOLEA SI REACTIA F.O.R.
- Reflectari in mass-media ale dezbaterii de luni de la Ministerul Sanatatii:TOATA LUMEA, DE LA MEDICI DE FAMILIE LA ONG-URI CRESTINE SI LAICE, SE OPUNE CARDULUI DE SANATATE CU CIP. Autoritatile mimeaza dialogul si “analiza”
- Comunicat al Forului Ortodox Roman cuprinzand relatarea ultimei (FALSE) dezbateri de la Ministerul Sanatatii pe tema cardurilor de sanatate. Concluzie: SE MINTE, SE SFIDEAZA SI SE APLICA POLITICA “FAPTULUI IMPLINIT”…
- Articolele saptamanii (4): “BISNITARII” DE DATE PERSONALE. ‘Fapte de vitejie’ din noua epoca de aur a digitalizarii societatii
Categoric, asa este, exista firme posibil corupte gen http://cititor-cnas.ro/product/hid-omnikey-3821/#product-76
care, pentru a incasa un pret exorbitant(280 lei) pentru un aparat care are cost total de productie maxin 4 euro, sunt dispuse sa-l vanda oricui, deci…consecintele acestei hemoragii informationale pot fi catastrofale, orwelliene de-a dreptul!