MIZA PE CARD. De ce respingem CARDUL DE SANATATE: consideratii TEHNICE si JURIDICE. Intrebari esentiale
Cardul national de sanatate – consideratii de natura tehnica
1. Scurta definitie
Cardul national de sanatate este un un instrument la purtator folosit pentru identificarea pacientului în sistemul national de asigurări sociale de sanatate.
Acest instrument/document contine atat date in format tiparit cat si date in format electronic, inscriptionate pe un chip de tip smart-cart (asemanator celor intalnite in sim-urile de telefon).
Informatiile ce se regasesc in forma tiparita pe card sunt: numele si prenumele asiguratului, un cod unic de identificare în sistemul asigurarilor sociale de sanatate, numarul cardului si data expirarii.
Informatiile ce sunt stocate pe chip-ul cardului in forma electronica sunt: grupa sanguina si Rh-ul, bolile cu risc vital si cele cronice, acordul cu privire la donarea de organe, date persoane de contact in caz de urgenta precum si datele de contact ale medicului de familie.
2. Mod de functionare
Datele electronice sunt introduse pe card intr-o prima faza de medicul de familie, folosind un echipament special.
Odata cardul primit de la medicul de familie, se personalizeaza pinul de acces, format din patru cifre. Acest cod se va cere de fiecare data cand se vor solicita si primi servicii medicale, indiferent de furnizorul lor.
Cardul de sanatate va fi folosit (informatiile electronice de pe el vor putea fi citite) de orice operator de servicii medicale ce se afla sub contract cu CNAS.
Informatiile electronice de pe card pot fi ulterior modificate / completate numai de catre medicul de familie.
3. Probleme de securitate
– CID-ul (codul de identificare), desi diferit fata de CNP, este generat pe baza acestuia, folosindu-se un algoritm PUBLIC, disponibil atat online, pe http://siui.casan.ro:82/Asigurati/ cat si ca sursa pt. programatorii interesati, pe http://siui.casan.ro:82/Asigurati/DespreCID.aspx. Asadar, aplicarea procesului invers si aflarea CNP-ului unui asigurat pornind de la acest CID, inscriptionat VIZIBIL pe card, este doar o formalitate.
– Chip-urile de tip smart-card folosite pentru stocarea informatiilor medicale ale asiguratului pot fi citite/editate practic de oricine detine un dispozitiv corespunzator. Genul acesta de dispozitive NU au fost create special de catre CNAS si nu sunt cu nimic deosebite de cele disponibile publicului larg la preturi foarte accesibile (in jur de 100 de euro).
– Codul pin de 4 cifre reprezinta doar o formalitate de securitate menita, eventual, sa ii incurce mai degraba pe medicii de urgenta care ar dori sa citeasca informatii de pe acest card (cum ar putea oare un pacient aflat intr-o stare grava sa-i spuna medicului de pe salvare sau de la urgenta pin-ul de la propriul card ?!). Pentru o persoana rau intentionata insa, un pin de 4 cifre nu inseamna decat un numar de aprox 300 de combinatii unice posibile, asa incat potrivirea lui printr-o tehnica oarecare de tip brute-force este extrem de facila si extrem de rapida.
– Nu s-a facut publica nicio informatie legata de modul in care informatiile de pe chip-ul electronic al card-ului sunt criptate sau nu. Dar chiar si in cazul in care ar fi criptate (desi, inca o data, nu avem niciun motiv sa credem ca ar fi), dat fiind numarul f. mare de operatori de servicii de sanatate care au acces la software-ul de citire (si decriptare, daca este cazul)/editare al acestor date, este doar o problema de timp pana cand algoritmii de citire/scriere a informatiei vor putea incape pe mainile celor rau intentionati.
4. Protectia datelor cu caracter personal
Cadrul legal in care se desfasoara aceasta scriere / stocare masiva de date este unul nebulos.
Public, nu s-a lamurit pana acum caracterul legal pe care il vor avea datele medicale tiparite sau inscriptionate pe chip-ul electronic al card-ului. Atata vreme cat un CNP este considerat a fi data cu caracter personal, este de bun simt faptul ca si Rh-ul unui om sau un istoric de boli cronice ar trebui sa fie, fara discutie, incadrat in aceeasi categorie.
O persoana rau intentionata se poate folosi in modurile cele mai negative cu putiinta de aceste informatii, putandu-se ajunge si la punerea in pericol a vietii fiziologice / private a pacientului caruia i-ar fi furat sau citit un astfel de card fara autorizatie.
Asadar, este imperativ ca aceste date sa fie protejate dpdv legal, lucru care, in prezent, nu se intampla.
In contextul acesta intervine in discutie si legea nr. 677 din 21 noiembrie 2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date :
Art. 8: Prelucrarea datelor cu caracter personal având funcţie de identificare
(1)Prelucrarea codului numeric personal sau a altor date cu caracter personal având o funcţie de identificare de aplicabilitate generală poate fi efectuată numai dacă:
a)persoana vizată şi-a dat în mod expres consimţământul; sau
b)prelucrarea este prevăzută în mod expres de o dispoziţie legală.
(2)Autoritatea de supraveghere poate stabili şi alte cazuri în care se poate efectua prelucrarea datelor prevăzute la alin. (1), numai cu condiţia instituirii unor garanţii adecvate pentru respectarea drepturilor persoanelor vizate.
Nu ni s-au prezentat pana acum public nici un fel de garantii cu privire la respectarea ulterioara a drepturilor personale odata ce datele noastre medicale personale vor putea ajunge la dispozitia oricarui operator public sau privat de servicii medicale ce are contract cu CNAS.
De asemenea:
Art. 12: Informarea persoanei vizate
(2)În cazul în care datele nu sunt obţinute direct de la persoana vizată, operatorul este obligat ca, în momentul colectării datelor sau, dacă se intenţionează dezvăluirea acestora către terţi, cel mai târziu până în momentul primei dezvăluiri, să furnizeze persoanei vizate cel puţin următoarele informaţii, cu excepţia cazului în care persoana vizată posedă deja informaţiile respective:
a)identitatea operatorului şi a reprezentantului acestuia, dacă este cazul;
b)scopul în care se face prelucrarea datelor;
c)informaţii suplimentare, precum: categoriile de date vizate, destinatarii sau categoriile de destinatari ai datelor, existenţa drepturilor prevăzute de prezenta lege pentru persoana vizată, în special a dreptului de acces, de intervenţie asupra datelor şi de opoziţie, precum şi condiţiile în care pot fi exercitate;
d)orice alte informaţii a căror furnizare este impusă prin dispoziţie a autorităţii de supraveghere, ţinând seama de specificul prelucrării.
Autoritatile sunt deci obligate sa ne informeze in avans cu privire la modul in care vor fi gestionate datele noastre personale si, foarte important, locul unde acestea vor ajunge, respectiv IDENTITATEA OPERATORULUI care se va ocupa de procesarea lor, lucru care, in privinta datelor medicare ce vor fi continute pe chip-ul cardului de sanatate, se intampla doar partial: ni s-a comunicat doar faptul ca ele vor putea fi editate numai de medicii de familie si citite de restul operatorilor. Nu stim insa daca ele sunt corelate si cu baza de date centralizata CNAS si CINE va avea acces si in ce conditii in aceasta baza de date odata ce sistemul se va informatiza complet.
5. Inutilitatea practica a cardului de sanatate
– In forma actuala, cardul nu ofera practic niciun beneficiu real, nici medicilor si nici pacientilor. Pe primii, ii incarca cu raspunderea logistica de a gestiona niste informatii electronice, gestionare ce este extrem de costistioare dpdv al timpului (iar medicii de familie au oricum acces la aceste informatii din baza CNAS, de unde le preiau, de altfel, pt. a le scrie pe card) iar celor din urma le expune public niste informatii medicale personale care nu ii sunt nimanui de niciun folos.
– Situatiile de reala urgenta, pentru care informatiile medicale stocate pe chip ar fi utile, sunt partial anulate de prezenta pin-ului de acces la card, pin care, asa cum am precizat si anterior, nu va putea fi comunicat de o persoana aflata intr-o stare cu adevarat grava (coma, inconstienta de orice tip, confuzie, etc).
– Pentru restul situatiilor, procedura medicala obligatorie presupune oricum recoltarea de analize partiale inainte de orice interventie majora (chirurgicala sau de alta natura) in vederea stabilirii cu precizie a Rh-ului, a factorilor de alergie si a altor parametrii de importanta vitala.
sinteza realizata de Lucian Cornianu
- Hotnews/ Vlad Mixich: Cum sunt aranjate trupele la inceputul razboiului din Sanatate
Fie in Statele Unite sau in Marea Britanie, reforma sistemului medical s-a infaptuit doar in urma unui razboi surd si agresiv dus intre principalii actori din sistem. Medicina ramane cea mai mare realizare a umanitatii in secolul 21, dar si cea mai mare afacere a ei.In Romania, 2013 pare a fi un an de gratie pentru schimbarile majore din sanatate anuntate deja de atatea ori. Taberele sunt aranjate si mitralierele au inceput deja sa rapaie. Intre fronturi, ignora(n)ti, stam noi.
Desi indelung pregatita, reforma sanatatii pe stilul Boc – Vladescu s-a dovedit a fi un fiasco. Atat prin propunerea unei privatizari mult prea radicale pentru a fi inghitita deodata de un sistem etatizat, cat si prin alegerea proasta a momentului: perioada preelectorala din mijlocul unei crize economice epuizante.
Pachetul reformist asamblat de tehnocratul Vasile Cepoi, mai inchegat decat precedentul, a fost sortit dintr-un inceput esecului. Niciun partid nu era dispus sa riste in prag de alegeri, iar sanatatea Romaniei a fost amanata din nou din motive politice. Doar ca, dupa doi ani de dezbateri publice despre aceasta reforma, populatia este mai pregatita astazi decat in urma cu doi ani pentru a accepta schimbarile.
In plus, spre deosebire de predecesorii sai, ministrul Eugen Nicolaescu a gasit o manevra iscusita: va purcede la reformă fără a promova o nouă lege a sănătăţii. Cea în vigoare astăzi este chiar opera sa şi Nicolăescu nu va administra poporului reformă prin terapie de şoc, ci prin hapuri mai mici dar la fel de periculoase pentru bunăstarea guvernului Ponta şi a celor mai importanţi actori din sistem.
Căci în România, reforma sănătăţii a fost întotdeauna dorită, dar niciodată voită.
Putem intui punctele forte ale planului Nicolaescu din declaratiile sale anterioare:
- Definirea unui pachet de servicii medicale de baza pana la sfarsitul acestei primaveri – este masura cea mai dificila dar si cea mai importanta, caci nimic nu poate fi remodelat fara limitarea actualului pachet de baza (darnic ca mama Geea si la fel de capricios cu ce intoarce pacientului).
- Introducerea unor asigurari de sanatate complementare private, foarte probabil obligatorii pentru cetatenii cu venituri peste o anumita suma.
- Desfiintarea Casei Nationale de Asigurari de Sanatate (o dorinta mai veche a lui Eugen Nicolaescu), urmata automat de inlocuirea asigurarilor de sanatate obligatorii cu o taxa.
Acesta este linia frontului de-a lungul careia se vor alinia toti actorii din sistemul medical. Unii vor sprijini reforma, altii i se vor opune, iar cei mai multi o vor negocia.
Actorii si conditiile care vor favoriza reforma sanatatii in varianta Nicolaescu:
- Majoritatea covarsitoare pe care USL o are in Parlament ar putea asigura trecerea confortabila a oricarei masuri.
- Capitalul de incredere pe care Raed Arafat il are in fata populatiei si care este deja folosit ca vehicul de imagine.
- Producatorii de medicamente – statul le va plati in acest an 800 milioane euro in contul datoriilor. In plus, prin implementarea Directivei Europene 7/2011, statul roman se angajeaza sa-si achite facturile in 60 de zile (o scadere de la 300 de zile in prezent). Producatorii de medicamente din Romania vor fi fericiti in 2013.
- Medicii de familie – istoricul colaborarii dintre Eugen Nicolaescu si medicii de familie este foarte bun. Medicii de familie reprezinta una dintre cele mai bine organizate grupuri din interiorul breslei medicale si au beneficiat de cele mai multe avantaje financiare in precedentul mandat al ministrului liberal.
- Asiguratorii privati – au interes in promovarea unor asigurari medicale private complementare si facultative.
Actori care se vor opune reformei sanatatii in varianta Nicolaescu:
- Spitalele si clinicile private care au contracte mari cu statul – acestea isi vor vedea redus accesul la Fondul National al Asigurarilor de Sanatate obligatorii. Limitarea depinde insa in mare masura de compozitia pachetului de baza si de existenta (sau nu) a unei granite clare in fata implicarii asiguratorilor privati pe zona asigurarilor obligatorii “de stat”. Exista unele cazuri in care politicul este implicat in patronatul unor clinici private care fac afaceri profitabile cu statul, dar aceasta nu este regula.
- Baronii locali – Daca tendinta de centralizare a licitatiilor nationale va continua, cadrul legal fiind deja un fapt, si spitalele de urgenta vor reveni in subordinea Ministerului Sanatatii, din mana baronilor locali va disparea o sursa exceptionala de venituri prin licitatii trucate.
Actori care pot influenta decisiv jocul, dar au deocamdata o pozitie in expectativa:
- Colegiul Medicilor – in cazul aplicarii unei interdictii asupra medicilor de a lucra si la privat si la stat, Colegiul Medicilor ar deveni un opozant redutabil. Oficialii Ministerului Sanatatii au aratat deocamdata funia prin recunoasterea oficiala a conflictului de interese in care sunt prinsi medicii care lucreaza simultan intr-un spital de stat si intr-o clinica privata. Precaut insa, Ministerul Sanatatii a declarat prin vocea lui Raed Arafat ca nu se intentioneaza vreo schimbare a acestei stari de fapt.
- FMI – isi va parasi neutralitatea doar in cazul incheierii unui nou acord cu Romania. Doar aceasta situatie ar oferi expertilor internationali o parghie suficient de puternica pentru a influenta deciziilor luate la Ministerul Sanatatii.
- Distribuitorii de medicamente – foarte puternici si bine conectati politic isi vor pastra neutralitatea (practic o aprobare tacita) atata timp cat avantajele lor nu vor fi periclitate (de exemplu profitul obtinut prin exporturile paralele, posibile datorita pretului minim european la medicamente practicat de statul roman).
Actori nesemnificativi:
- Pacientii – organizatiile de pacienti din Romania nu sunt suficient de puternice pentru a conta. Mai mult, unele dintre ele fac jocurile unor actori din sistem cu potenta financiara mare. Consultarile dintre Ministerul Sanatatii si organizatiile de pacienti derulate cu ocazia precedentelor proiecte s-au dovedit a fi de fiecare data doar un steril exercitiu de imagine.
CELE MAI FIERBINTI ZONE DE CONFLICT:
- Criteriile de evaluare a tehnologiilor medicale (Health Technology Assessment) vor determina care sunt medicamentele ce vor fi compensate de catre stat si ce grad de compensare vor avea acestea. Este o zona unde lobby-ul industriei farma este extrem de activ si conectat la oficialii sistemului medical. Printre criteriile de judecare a medicamentelor candidate la compensare au fost incluse cele folosite de catre institutii similare din Franta sau Marea Britanie, dar pretul acestora (adica factorul economic) va fi predominant in decizia finala.
- Implementarea completa a cardului electronic de sanatate. Reteta electronica este deja functionala, desi anumite spitale refuza inca sa o implementeze. La randul lor, medicii de familie refuza sa distribuie cardul electronic de sanatate, acuzand incarcarea lor suplimentara cu o sarcina birocratica. Cele doua instrumente electronice reprezinta insa singurul mecanism prin care statul roman poate afla exact cati bani se duc catre sanatate, cum sunt ei cheltuiti si unde sunt potentialele gauri de coruptie.
- Limitarea pachetului de servicii medicale de baza – aceasta va fi probabil cea mai incinsa dezbatere a primaverii in Romania. Singurul principiu enuntat oficial pana acum este cel al lui Vasile Cepoi: va fi asigurat riscul cel mai mare, adica bolile mai grave. Pentru bolile mai putin grave, romanii vor plati fie printr-o asigurare suplimentara fie direct din buzunar. Ramane de vazut daca Eugen Nicolaescu va aduce sau nu ceva nou. Indiferent de principiul folosit, limitarea reala a pachetului de baza implica costuri politice pe care, pana acum, niciun partid nu a fost dispus sa si le asume.
Intrebari importante care nu au inca raspuns:
- Va fi deductibila asigurarea complementara privata? Daca nu, clasa de mijloc a Romaniei va fi foarte afectata preluand o buna parte din sarcina finantarii sistemului medical de stat.
- Se va mentine propunerea ca societatile mutuale, din al caror consiliu de administratie ar putea face parte si asiguratori privati, sa administreze asigurarile medicale de baza? Daca da, asiguratorii privati vor avea acces, sub o forma camuflata, si la banii alocati finantarii pachetului de baza.
In aceasta configuratie, un rol foarte important ii va reveni premierului Victor Ponta. Protejat de valul de popularitate pe care inca se afla, spatiul sau de manevra va fi generos. Victor Ponta va avea de ales intre a fi un adevarat om de stat, dispus sa ia decizii in defavoarea interesului sau politic de moment, sau in a miza exclusiv pe cartea profitului financiar de partid si a populismului.
Spre deosebire de retorica de partid, vom avea cativa indicatori clari in a deslusi alegerea premierului. Decizia sa va fi fost cea buna daca reforma sanatatii va reusi sa aduca la lumina sutele de milioane de euro care circula, netaxabili, in subsolul sistemului medical romanesc.
Si, la fel de importanta, definitivarea supravegherii electronice a cheltuielilor din sistemul medical, pusa la punct de guvernarea precedenta prin reteta si cardul electronic. Acestea sunt cele mai eficiente unelte care pot dezorganiza “haosul” sistemului medical romanesc. Acel haos care este, paradoxal, atat de profitabil organizat.
- Gandul:
Materiale şi soft de 50 milioane de euro pentru producerea cardurilor naţionale de sănătate stau nefolosite de un an în imprimerie, întrucât Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu a făcut comanda pentru acestea, motivând că Ministerul Sănătăţii “nu are filă de buget” în acest scop.
“Soft-ul şi toate materialele pentru producerea cardului naţional de sănătate stau nefolosite de un an în imprimerie. Proiectul viza ca la 1 iulie 2012 să înceapă producţia, respectiv câte un milion de carduri naţionale de sănătate pe lună. Suntem în 2013 şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu face comanda acestor produse foarte necesare în sistem pentru reducerea fraudei, dar şi pentru ca să ne putăm alinia cerinţelor europene, odată cu implementarea directivei privind medicina transfrontalieră şi cu atât mai mult cu cât ţări vecine, precum Bulgaria şi Ungaria, au acest sistem”, a explicat, marţi, pentru Mediafax, fostul preşedinte al CNAS, Lucian Duţă.
Potrivit acestuia, cardul naţional de sănătate – prevăzut în Legea 95/2006, din primul madat al actualului ministru al Sănătăţii, Eugen Nicolăescu – trebuia implementat, potrivit actului normativ, din 2007.
“Au trecut şase ani, dar card nu avem. Eu am pornit SIUI (Sistem Informatic Unic Integrat – n.r.), iar medicul şef al CNAS a reuşit să pornescă reţeta electronică. În schimb, cardul naţional aşteaptă să fie comandat, toate materialele stând depozitate la Imprimeria Naţională. Odată cu SIUI, s-au creat platforme necesare introduceriicardului electronic de sănătate, a prescripţiei electronice şi a dosarului de sănătate, respectiv platforma informatică”, a mai spus fostul preşedinte al CNAS.
În opinia lui Duţă, există două probleme spinoase în privinţa introducerea cardului naţional de sănătate, respectiv cititoarele de card şi distibuţia lor prin intermediul medicilor de familie.
“Este ilegal ca statul să cumpere cititoare de card. Când statul anunţă că toţi privaţii sunt obligaţi să aibă case de marcat, niciun comerciant nu cere bani statului. Merge, cumpără şi asta este. Nu statul trebuie să cumpere cititoarele de card de sănătate. Apoi, distribuţia cardurilor. Cea mai bună soluţie ar fi să fie făcută prin intermediul medicilor de familie. Aceştia se opun. Din aceste două motive, materiele şi soft de 50 de milioane de euro stau nefolosite în Imprimeria Naţională. Trebuie să spunem deschis: odată cu introducerea cardului naţional de sănătate, România va avea, pentru prima dată, o situaţie foarte clară a modului în care este cheltuit banul public, modul în care sunt decontate serviciile. Acum nu ştiu dacă decontările sunt reale sau nu. La sfârşitul fiecărui an, vom putea spune de ce servicii au beneficiat pacienţii”, a adăugat Duţă.
Lucian Duţă a mai precizat că un cititor de card ar costa aproximativ 100 de euro.
Reprezentanţii CNAS spun că ştiu despre materialele şi softul care stau nefolosite la Imprimerie, dar precizează că nu au putut face comanda pentru acestea deoarece Ministerul Sănătăţii nu le-a cerut să le cumpere, pe motiv că nu ar avea “filă de buget”. Producţia pentru toate cardurile de sănătate ar putea dura 18 luni, Ministerul Sănătăţii angajându-se să cumpere 20 de milioane de astfel de carduri.
Valoarea unui card va fi de 2,2 euro, bani pe care îi va achita ministerul. CNAS a lansat, în 19 decembrie 2012, primele carduri electronice active, acestea fiind primite de doi arădeni aleşi aleator, care nu le vor putea utiliza însă decât după ce toţi furnizorii de servicii medicale vor avea terminale de citire a cipurilor, cel mai probabil din 2014.
Fostul preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, dr. Lucian Duţă, a declarat, într-un interviu pentru gândul, că refuzul medicilor de familie de a distribui cardurile de sănătate nu reprezintă singurul motiv pentru care pacienţii nu au intrat deocamdată în posesia cardurilor. Duţă a vorbit inclusiv despre anumite „interese politice la nivelul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate pentru ca acest card să nu existe”.
„După semnalele care sunt în acest moment în piaţă, există o tendinţă accentuată din partea conducătorilor Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate de a nu se face acest proiect. Există interese politice majore la nivelul Casei, interese, repet, induse de un anumit segment politic de a nu se face acest card de sănătate”, a punctat Lucian Duţă.
Amânat pentru al şaselea an consecutiv, cardul face parte din programul informatic de sănătate, cu ajutorul căruia se pot controla mai bine fondurile alocate sistemului sanitar.
Lucian Duţă a spus că nu este deloc surprins de atitudinea pe care o au medicii de familie în privinţa cardului de sănătate.
„Toate ţările din Uniunea Europeană care au introdus cardurile de sănătate au avut iniţial opoziţia, chiar şi parţială, a medicilor. Este o chestiune normală pe care aş putea să o înţeleg prin faptul că medicii de familie poate cred că este vorba de o creştere a birocraţiei, de o îngreunare a actului medical şi, din acest unghi, pot să înţeleg. Pe de altă parte, necesitatea introducerii cardului naţional de sănătate, în acest moment, în România, este evidentă”, a menţionat fostul şef de la CNAS.
Cheltuielile sistemului sanitar din România se ridică la 5 miliarde de euro
Duţă este de părere că acest card de sănătate ajută la un control mai bun al banilor alocaţi sistemului.
„S-a vorbit de atâtea ori despre transparentizarea şi controlul cheltuielilor banilor din sănătate. Acest lucru, din păcate, nu se poate face în secolul XXI decât prin sistemul informatic. Aceasta este măsura pe care au adoptat-o toate ţările din lumea civilizată, occidentală. Gândiţi-vă că în România s-au prescris anual 41 de milioane de reţete. În aceste condiţii nu ai destule resurse umane, este imposibil să controlezi veridicitatea fiecărei reţete medicale în parte”, a punctat fostul preşedinte al Casei.
Duţă a mai menţionat că reţetele nu sunt singurele metode de a frauda sistemul sanitar de stat din România. „Acest fenomen de prescriere falsă nu este numai în piaţa farmaceutică, este şi la nivelul serviciilor de laborator şi la nivelul serviciilor spitaliceşti. Peste tot unde se consumă banii din asigurări sociale de sănătate”, a spus fostul şef al CNAS.
Potrivit fostului şef al CNAS, sistemul de sănătate din România este un sistem în care se cheltuiesc cei mai mulţi bani pe an. „Este vorba de 4 milioane şi jumătate de euro. Dacă punem la socoteală şi banii de la Ministerul Sănătăţii, atunci vom vorbi despre un sistem sanitar de 5 miliarde de euro. Este un sistem foarte uşor fraudabil şi de aceea a apărut necesitatea introducerii cardului de sănătate”, este de părere acesta.
Medicii de familie nu încalcă nicio lege dacă eliberează cardurile de sănătate
Medicii de familie au spus răspicat că nu eliberează niciun card de sănătate, deoarece prin acest gest ar comite o infracţiune. Acest lucru este infirmat, însă, de dr. Lucian Duţă: „Oriunde în lumea aceasta, finanţatorul, respectiv Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, fie ea privată sau publică, încheie contracte cu furnizorii privaţi sau publici de servicii de sănătate în condiţiile în care şi le defineşte finanţatorul, nu în condiţiile în care şi le defineşte furnizorul de servicii. Cu alte cuvinte, dacă le convine condiţiile pe care finanţatorul, respectiv Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, le impune, bine, dacă nu le convine, atunci nu li se încheie contract cu Casa”, a afirmat fostul preşedintele CNAS.
Lucian Duţă a precizat că le-a propus medicilor de familie să elibereze aceste carduri de sănătate contra unei sume de bani: respectiv 10 lei pentru fiecare card de sănătate eliberat.
Motivul pentru care s-a renunţat la distribuirea cardurilor de sănătate prin Poştă
Întrebat despre motivul pentru care s-a renunţat la ideea de a distribui cardurile de sănătate prin Poştă, fostul preşedinte al CNAS a precizat, în acelaşi interviu acordat gândul, că era o risipă de bani.
„Prin Poştă nu aveam siguranţa că acel card să sănătate ajunge la pacient. Dacă nu-l găseşte acasă, Poşta de două ori vine, după care ţi le returnează”, a explicat Duţă.
Acesta a menţionat că, în urma unei analize ample, s-a ajuns la concuzia că medicii de familie sunt persoanele cele mai adecvate de a distribui aceste carduri de sănătate.
„Pe listele medicilor de familie sunt toţi cetăţenii României. Ei interacţionează imediat cu cetăţenii şi le pot da cardurile de sănătate. Este foarte greu să le transmiţi prin Poştă. Există posibilitatea să existe foarte multe rateuri, să nu ajungă fizic acel card la pacient. De aceea s-a adoptat această formulă”, a mai spus Lucian Duţă.
Nota noastra:
Dupa ce scandalul retragerii fondurilor publice de la spitalele private a trecut, noul-vechi cal de bataie pentru falanga “reformista” a re-devenit cardul de sanatate si, in general, informatizarea sistemului sanitar.
Acest lucru arata care sunt “actorii” si care interese se afla in spatele acestui vast program de digitalizare a colibei saracului: aceiasi care voiau privatizarea radicala a sanatatii si obligarea pacientului roman de a cotiza bani marilor companii private in schimbul unui pachet minimal de servicii, si acela controlat electronic. Aceiasi oameni din sistem (Lucian Duta, fostul sef al CNAS), aceleasi portavoci ale intereselor corporatiste din sanatate.
Principalul lor “argument” este ca informatizarea permite limitarea fraudelor si controlul banilor. Este un fals argument, de fapt, nici nu este argument, ci este premisa, este o axioma nedemonstrata, prezentata ca o certitudine.
Daca cei care sustin cardul ar fi onesti, s-ar veni cu date, cifre, situatii, studii comparate cu acele tari ce au implementat cardul, cu studii de impact etc. Nimic din toate acestea… In plus, in dezbaterile de acum doi ani organizate de Ministerul Sanatatii, reprezentantii ONG-urilor au combatut argumentul fraudelor tocmai cu astfel de date si informatii comparative, aratand esecul unor programe similare in tari cu mai multi bani de aruncat pe fereastra corporatiilor decat noi – cum ar fi Germania.
In fine, una din intrebarile care ar trebui sa se puna ar trebui sa fie: Controlul cui si pentru cine? Caci nu exista o entitate abstracta. “Sistemul” nu exista. Exista oameni – decidenti, profitori, medici, pacienti. Exista oameni care vor avea acces la baze de date de unde pot afla oricand, orice, despre oricine. Exista oameni care vor putea sa citeasca, sa fure si sa faca bisnita cu datele personale ale fiecaruia dintre noi pentru ca ele vor deveni disponibile pe un card electronic. Exista oameni care vor putea sa decida ca nu ai dreptul la servicii medicale pentru ca nu ai card. Exista oameni ce vor mai multa putere asupra altor oameni.
Cine controleaza pe cine si cu ce scop? Cine ii controleaza pe controlori? Cine are cu adevarat nevoie de card ?
Legaturi:
- Cardul de sanatate: tot mai multi MEDICI DE FAMILIE refuza DISTRIBUIREA cardului de sanatate. CNAS o tine pe-a lui cu OBLIGATIVITATEA cardului
- SUCEAVA: Colegiul Medicilor refuza distribuirea CARDULUI DE SANATATE. ”Statul este interesat sa aiba un REZERVOR DE ORGANE”
- Minciuni oficiale si incalcarea dreptului la protectia datelor private: NUMARUL DE ASIGURAT DE PE CARDUL DE SANATATE E DERIVAT EXCLUSIV DIN CNP
- HAOS in sistemul sanitar cauzat de CARDUL si RETETA ELECTRONICE. Medicii de familie nu sunt de acord sa distribuie CARDUL DE SANATATE
- UPDATE: A inceput eliberarea experimentala a primelor CARDURI ELECTRONICE DE SANATATE ce vor deveni ACTIVE din 2014. ”SINGURA TARA DIN LUME” care a implementat acest sistem totalitar si inept!
- Proiectul faraonic al DIGITALIZARII SANATATII si ambiguitati cu privire la CARDUL ELECTRONIC DE SANATATE
- Medicii de familie contesta CARDUL DE SANATATE
- CARDUL DE SANATATE: ce a inteles Ministerul sa satisfaca din cererile organizatiilor crestine (VIDEO)
- Despre FRAUDA argumentului FRAUDELOR…
- Dr. Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor demonstreaza la RFI: CARDUL DE SANATATE CU CIP ESTE O INCERCARE DE ABUZ DIN PARTEA STATULUI SI COMPORTA RISCURI PE TOATE PLANURILE. Pana si ONG-urile necrestine protesteaza, din nou, vehement
- Dr. Vasile Astarastoae avertizeaza din nou in legatura cu pericolul cardurilor de sanatate
- Forul Ortodox Roman cere Ministerului Sanatatii sa renunte la intentia de a implementa CARDURILE ELECTRONICE DE SANATATE
- Ce se mai intampla cu datele personale ale pacientilor…
- DEZBATEREA DE LA MINISTERUL SANATATII (18 nov. 2010). Secretarul de Stat Irimie promite ALTERNATIVA la cardul de sanatate electronic (cu cip). UPDATE: DEZVALUIRILE SOCANTE ALE LUI BOGDAN MANOLEA SI REACTIA F.O.R.
- Reflectari in mass-media ale dezbaterii de luni de la Ministerul Sanatatii:TOATA LUMEA, DE LA MEDICI DE FAMILIE LA ONG-URI CRESTINE SI LAICE, SE OPUNE CARDULUI DE SANATATE CU CIP. Autoritatile mimeaza dialogul si “analiza”
- Comunicat al Forului Ortodox Roman cuprinzand relatarea ultimei (FALSE) dezbateri de la Ministerul Sanatatii pe tema cardurilor de sanatate. Concluzie: SE MINTE, SE SFIDEAZA SI SE APLICA POLITICA “FAPTULUI IMPLINIT”…
- Articolele saptamanii (4): “BISNITARII” DE DATE PERSONALE. ‘Fapte de vitejie’ din noua epoca de aur a digitalizarii societatii
Doneaza pentru filmul "Scrum"
Germania a avut un sistem similar(dosar si reteta electronica, card cu cip care ar fi fost dovada de asigurat, ) . Au suspendat proiectul dupa 4 ani datorita imposibilitatii asigurarii securitatii si confidentialitatii. O contributie importanta au avut-o si medicii care au iesit in strada si au refuzat sa achizitioneze aparatura necesara. Cam ca la noi, nu? (Germany suspends e-health card project, 18 January 2010 Jon Hoeksma )
http://www.ehi.co.uk/news/primary-care/5551
“The national ehealth project is one of the largest in Europe and intended to eventually provide every German citizen with an electronic card carrying their health data, medical history, prescriptions, and insurance status.”
Si, atentie cine a avut rolul hotarator ! Proiectul era unul dintre cele mai mari din Europa.
Germany’s new health minister, Philipp Rösler, has decided to suspend the introduction of the planned electronic health card system.
The national ehealth project is one of the largest in Europe and intended to eventually provide every German citizen with an electronic card carrying their health data, medical history, prescriptions, and insurance status.
Cu tot respectul, vreau sa va aduc la cunsotinta ca in sinteza din articol sunt citeva aspecte tehnice care nu sunt expuse corespunzator.
In primul rind , vreau sa ma calific sa pot enunta asertiuni tehnice. Sunt inginer IT la un spital din provincie, am fost nevoit sa sap la temelia acestei platforme si pot sa va spun concret cum sta treaba.
Toate observatiile si temerile adminilor sunt corecte in ceea ce priveste posibilitatea deschisa de acest sistem de obtine informatii mai mult sau mai putin private, de a le sintetiza si a le exploata in primul rind marile corporatii pharma…
http://siui.casan.ro:82/Asigurati/DespreCID.aspx sursele la care se face referire la acest link , sunt surse ale unei solutii Microsoft Visual Studio care inglobeaza biblioteca oferita programatorilor pentru conversia CNP-CID.
Aceasta biblioteca este compilata , este in format binar, criptata . iar algoritmul nu este deloc public.
Daca mai exista programatori cititori ai acestui site i-as ruga sa confirme …
Acum o sa vina si rindul primelor raportari in SIUI , la inceput de februarie si constat cu surpindere ca nu sunt obligatorii cimpurile CNP si CID, cumva sistemul este interesat doar statistic , global cum sta treaba cu consumul la o anumita categorie de medicamente, sau prevalenta unos grupe de diagnostice asupra altora etc. Deci au facut totul pentru a nu fi acuzati ca intra invaziv in intimitatea pacientului.
Eu stiu ca aparent , lucrurile sunt ok pentru ei, insa nu avem de ce sa stam linistiti.
Confirm ca pacientii sunt nemultumiti, trebuie sa astepte dupa mofturile platformei, blesteama pe la usi ….
Doamne ajuta si spor duhovnicesc in toate!
Iertare!
@ Narcis
Atata vreme cat ai acces la fisierul dll (al treilea download din link-ul indicat de tine), acesta poate fi decompilat iar sursa codului poate fi vazuta si utilizata:
http://social.msdn.microsoft.com/Forums/en-US/msbuild/thread/05b3cf5d-ead3-4274-88f5-6e8cbda8e8d8/
@Lucian
Nu e asa ! .Net Reflector sau altele de genul decompileaza dll avind ca sursa C# sau VB.NET chestii din astea care au runtime (masina virtuala).
DLL-ul cu pricina este de fapt un obiect COM / OLE scris probabil in C++ , IMPOSIBIL DE DECOMPILAT!!!
Plus, fiind in aceasta bransa am participat la o convocare pe aceasta tema , cu reprezentati ai SIVECO / HP iar mesajul lor a fost asa: biblioteca COM este criptata, algoritmul de conversie este clasificat , DECI NU ESTE PUBLIC.
Daca tu reusesti sa obtii sursele(eu zic imposibil) si te apuci sa le mai si folosesti public intri in belele cu SRI-ul!
Apoi, uita-te la pleiada d aplicatii scrise pentru medici de diverse firme, toate sunt facute cu tehnologie Microsoft , tocmai pentru ca sunt obligati sa foloseasca aceasta biblioteca, altfel am fi vazut aplicatii web, sau scrise in Java sau altele..
Narcis are dreptate, nu e chiar asa simplu cu decompilatul.
Insa asta nu implica automat ca nu se poate determina, via reverse engineering si varii teste, modul in care functioneaza algoritmul cu pricina. Nici criptarea nu e asa imbatabila cum ar vrea unii sa ne faca sa credem, totusi.
Asta, if you wanna go that route.
Desi nu vad de ce m-as complica cu asa ceva cand ceea ce ma intereseaza sunt asocierile/perechile CNP-CID si nu algoritmul de conversie.
Am mai scris despre asta, totul se reduce la decriptare. Si se poate face.
@Alin-7
Da, asta cu asocierea este alta discutie si ai dreptate!
Insa, nu cred ca asta se urmareste…deocamdata urmarirea la nivel de CNP de dragul de a stii ca un individ la o anumita ora a ridicat o aspirina de la adresa X.
Desi , trebuie sa admitem ca SIUI este o unealta care poate fi deturnata lejer in scopuri politienesti!
Doamne fereste!
Sa ne rugam sa ne mai ingaduie Domnul ceva timp!
Eu ii rog ceva pe specialistii IT care citesc site-ul acesta:poate cineva sa dovedeasca faptul ca sistemul nu e sigur si nu asigura confidentialitatea? Caci acestea au fost criteriile pe baza carora Germania a renuntat la sistem. Si aveau unul similar cu al nostru, cel putin aparent.
@ Narcis- Este adevarat ca odata introduse datele , o parte din ele nu se mai pot sterge? Ce se intampla cu erorile umane? Cum le mai corectam? Caz concret: cineva a exersat prescrierea unei retete pe numele sau, stiind ca anterior introducerii retetei electronice, programul de raportare al consultatiilor permitea stergerea datelor in intregime.Ei bine, si-a introdus datele personale si si-a atribuit un diagnostic extrem de grav(cu consecinte civile posibile) si, la final, a vrut sa stearga! Surpriza! Nu a putut sterge decat prescriptia nu si numele si diagnosticul, care s-au dus in baza de date centralizata !! I s-a spus ca nu se mai pot sterge! Persoana respectiva, pe viitor, nu va avea nicio dovada ca nu a fost consultata si diagnosticata cu acel diagnostic, ceea ce mie, unuia , mi se pare foarte grav!
Trebuie să avem clar în minte distincţia între cardul de sănătate şi sistemul informatic unic integrat. Ambele trebuie repudiate, pentru că centralizarea datelor medicale şi profilarea stării de sănătate se poate realiza de SIUI şi pe calea altor mijloace de colectare a informaţiilor, nu doar prin introducerea datelor pe card (reţetele electronice alocate fiecărui CNP fac transparente afecţiunile asiguratului pentru orice persoană cu noţiuni medii de farmacie).
Revenind, cardul de sănătate este un document justificativ în baza căruia asiguratul beneficiază de drepturile sale. Conform legii, dovada calităţii de asigurat începând cu data de 1.01.2013 se realizează exclusiv cu Cardul electronic de sănătate cu cip.
Obiectul probei/dovedirii calităţii de asigurat se realizează deci exclusiv şi obligatoriu prin intermediul informaţiilor înscrise pe card. Privite astfel, informaţiile conţinute au regimuri juridice diferite:
– datele care certifică calitatea de asigurat, cele ce existau şi pe carnetul sau adeverinţa de asigurat din legea veche (dacă suntem sau nu plătitori ai contribuţiei la fondul de asigurări);
– date privind starea de sănătate a pacienţilor şi date accesorii (numele medicului, date de contact ale rudelor etc.)
IMPORTANT
Deşi materialele de informare ale CNAS vorbesc despre dreptul pacientului de a opta pentru introducerea datelor medicale, prevederile legii sunt următoarele:
Vă rog să observaţi că legea nu prevede dreptul pacientului de a opta cu privire la datele ce vor fi inscripţionate pe card (“precum şi următoarele informaţii”), nu explică limpede regimul juridic al informaţiilor minime (minime pentru accesare, pentru emiterea cardului, cu completare ulterioară obligatorie?) şi vorbeşte în alin. (3) despre categoria bolilor ce vor fi înscrise obligatoriu, stabilite prin Ordin MS şi Preş.CNAS. Cui serveşte echivocul “informaţiilor minime” şi de ce nu există un aliniat cu următorul cuprins: Asiguratul este îndreptăţit să refuze prelucrarea oricăror alte date care nu servesc direct dovedirii calităţii sale de contribuabil plătitor la zi. Cu alte cuvinte, legea nu oferă opţiunea de a avea inserate pe card strict informaţiile care se regăsesc pe carnetul de asigurat din prezent (oricum nu ar fi bine nici aşa, pentru că stocarea datelor medicale este realizată şi de SIUI, odată ce cardul este accesat de program).
Faţă de obligativitatea menţionării datelor medicale, pornind de la caracterul exclusiv de act justificativ/doveditor al Cardului electronic de sănătate, concluzionăm că datele suplimentare, care nu servesc direct justificării, au regimul unui serviciu medical auxiliar, de care este foarte probabil să se arate interesaţi o largă categorie de români (actualizarea datelor medicale, consimţământul cu privire la calitatea de donator etc).
Însă având în vedere caracterul obligatoriu al prelucrării, din punct de vedere legal, observăm că legea instituie obligativitatea beneficierii de servicii medicale auxiliare, necurative, sub sancţiunea lipsirii de asistenţă medicală gratuită.
Ceea ce e puţin împotriva dreptului de a dispune de sine însuşi, prevăzut de constituţie.
Totodată, Cardul de sănătate este un document justificativ al calităţii de asigurat iar nu un document doveditor al identităţii. El este de altfel menit să fie utilizat doar împreună cu actul de identitate neexpirat şi legal emis. Însă funcţia cardului de sănătate, deşi urmăreşte anihilarea fraudelor prin deconturi false şi altele, este în principal de identificare a asiguratului în cadrul SIUI prin CNP şi CID şi abia în subsidiar de prevenire a fraudelor.
DAcă s-ar fi urmărit exclusiv eliminarea deconturilor false, se putea stabili o evidenţă a serviciilor medicale exclusiv pe numărul cardului de sănătate. Pentru asocierea nr de card cu identitatea asiguratului se putea prevedea o procedură similară ascultării telefoanelor, sau în fine, o altă jurisdicţie administrativă, care să permită identificarea doar în cazul indiciilor temeinice de fraudă. Nici aşa nu ar fi existat certitudinea eliminării abuzului şi protejării vieţii private, dar măcar la rigoare, asiguratul dispunea de un instrument de protecţie absolut absent în reglementarea actuală a legii.
Iertaţi! Doamne, ajută!
@ Narcis
O fi asa cum spui tu, ok, poate aplicarea chestiei inverse nu este o formalitate. Dar haide sa nu ne imbatam nici cu apa rece si sa spunem ca “nu se poate”. Stim cu totii ca orice se poate in acest domeniu. Au fost sparte aplicatii serioase, care investesc miliarde de dolari in a-si securiza codul. Deci …
Plus ca si eu am lucrat la un moment dat pt. siveco. Stiu cum se face treaba acolo. Simplul fapt ca acest soft este facut de ei reprezinta o problema de securitate …
Dar, trecand peste acest aspect, ideea de esenta pana la urma nici macar nu este asta.
Faptul ca CID-ul este genera in baza CNP-ului este o ilegalitate si faptul ca nu s-a precizat public acest lucru, o ticalosie. Pai atunci de ce nu au pus CNP-ul pe card frate ? Care e diferenta ? Sa am eu, ca catetean, 2 cod-uri unice de identificare ? Dar de ce asta ?
Apoi, daca CID-ul are la baza un cod care este clasificat dpdv legal ca data personala pai iarta-ma, si acel CID trebuie sa fie la randul lui calsificat ca atare si deci TOTI operatorii care il folosesc sau stocheaza sa isi ia licenta legala corespunzatoare de operatori de date cu caracter personal.
ASTA este de fapt problema (acum imi pare rau ca nu am precizat-o suficient de limpede in document …).
Ok.. întrebare pentru d-nii Narcis, Alin şi Lucian?
De ce anume aţi avea nevoie ca să ne spuneţi care sunt vulnerabilităţile SIUI faţă de pacienţi, din punctul de vedere al centralizării datelor medicale, al confidenţialităţii informaţiilor, accesul la aceste date etc.. perspectiva ortodoxă.
Cu alte cuvinte, ce fel de informaţii v-ar trebui ca să puteţi formula o opinie competentă cu privire la întrebarea domnului Pavel de mai sus?
Nu de alta, dar în principiu, documete precum manuale de utilizare sau alte documentaţii tehnice, până la un punct, ar trebuie să fie de interes public, din categoria celor care se pot pune la dispoziţie instant, deci dacă fac cerere mâine, pe săptămâna viitoare aş putea porni un proces şi în vreo 4-5 luni, cu tot cu executare, poate mai repede, am şti despre ce vb.
Deci, ce ar trebui să aveţi în faţă pentru un rechizitoriu complet al acestui mamut informatic deosebit de stresant?
De fapt, adresându-mă tuturor, cam ce alte categorii de informaţii aţi dori să cunoaşteţi despre acest sistem informatic (tehnice sau nu)?
@ pavel
Pentru utilizatorul obisnuit , mai toate aplicatiile pe care le-am testat nu mai permit modificari asupra inregistrarilor in vaza de date in momentul in care ai tiparit reteta spre exemplu, sau dupa ce ai validat online un serviciu.
Un administrator insa , sterge lejer inregistrarea in MS SQL Server!
Se poate opta si pentru varianta offline (cum e cazul spitalului nostru), caz in care serviciile se raporteaza o singura data pe luna, asteptind validarea lor…si banii!
Insa, desi conform speficicatiilor publice despre cum trebuie sa arate raportarea, cimpuriule CNP si CID nu sunt obligatorii, mai toate aplicatiile fac “exces de zel” si scuipa in sistem tot ce misca!
Oricum , e o debandada generala la ora asta, informatiile care ne vin de la casa sunt contradictorii. O sa va mai tin la curent pe masura ce sesizez aspecte interesante.
Brese de securitate sunt convins ca exista, de ex eu om fiind si nu robot am pe mina citeva zeci de mii de cnp-uri vehiculate in ultimii ani… va dati seama la nivel mare ca exista riscul ca cineva sa foloseasca acest “aur” informational…
Totul pare ca este un mare recensamint online si in timp real al starii de sanatate a populatiei.
Si in acest timp , poporul este din ce in ce mai bolnav si slabanogit.
PS Am confirmarea de la mai multi medici de familie , care sunt in contact cu anumite farmacii, ca se pare mult mai greu se mai fac matrapazlicurile de dinainte. Chiar si cu acest sistem se fac, dar mai tehnic, mai greu, mai sofisticat … Vom vedea!
mhî mhî.. scuzaţi mesajele de mai sus.. m-a cam luat valul.
mi se cam înmulţesc episoadele astea de la o vreme 😀
Oricum, surprinzător cât de puţine lucruri ştim totuşi despre acest sistem SIUI şi despre ceea ce reprezintă în contextul sistemului informatic al statului.
Încă odată vă cer iertare. Doamne, ajută!
Of, Doamne , de ce suntem orbi si nu vrem sa citim vremurile? Trebuie desfiintate aceste carduri, datorita acelor cipuri, un pas antemergator fiarei.Sa nu le acceptam. Si nici reteta electronica. E mare capcana.
@ utzu
Sa stii ca nu este treaba noastra sa facem acest lucru. Este destul de riscant sa incerci, la propriu, sa expui niste probleme de securitata concrete ale unui sistem sau program public.
Asta pentru ca, sigur, teoretic, poti spune “asta, de principiu, poate fi o vulnerabilitate” asa cum facem noi acum, de exemplu, vis-a-vis de prezenta acelui dll in mediul public, criptat sau nu. Dar pt. a dovedi fara nicio umbra de indoiala o vulnerabilitate trebuie sa o EXPLOATEZI. Iar astia atat asteapta ca sa te infunde, mai ales daca dupa aceea mai si iesi “ca eroul” pt. a te bate in piept cu ce ai facut.
Genul acesta de teste se fac in anumite conditii, de FIRME SPECIALIZATE care asta fac, audituri de securitate.
In alte tari stiu ca genul acesta de audit-uri sunt obligatorii iar rezultatele lor sunt publice (nu publice in sensul ca se dau la ziar, ci in sensul ca, daca esti interesat, poti avea cumva acces la ele).
La noi s-au facut astfel de audit-uri pentru SIUI, pentru APDRP sau pt. platformele nationale de E-LEARNING ?
Eu unul ma indoiesc. Sau daca s-au facut DE CE NU SUNT PUBLICE ? Pentru ca proiectele sunt facute pe BANUL PUBLIC si este dreptul meu legal de contribuabil sa stiu ce face statul cu sute de milioane de euro care au fost adunati si de la mine.
@Narcis
Administratorul e la Bucuresti, nu? Ar trebui facuta o cerere catre acesta?
Da, chiar va rog sa ma tineti la curent. Eu mi-am mai dat adresa de mail, dar o scriu din nou pavelucenic@yahoo.com Mi-ar fi mai usor asa.Dar cum preferati, bineinteles.
Ii rog pe toti cei care au cunostinte tehnice si pot demonstra vulnerabilitatile intregii Platforme Informatice de Asigurari de Sanatate (card, reteta, dosar electronic, SIUI) sa-mi scrie.Am multi prieteni interesati de acest subiect.Multumesc!
In alta ordine de idei:
http://www.legislation.gov.uk/ukpga/2006/15/contents
http://www.governmentcomputing.com/news/2011/feb/10/minister-destroys-national-identity-register
http://www.legislation.gov.uk/ukpga/2010/40/contents
Diagnosticele medicale cu risc vital şi bolile cronice care vor fi înregistrate pe cipul cardului naţional de asigurări sociale de sănătate se stabilesc prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al preşedintelui CNAS.
Observati, va rog, ca se pregateste un nou abuz! Unde mai e dreptul pacientului de a opta daca sa dezvaluie un diagnostic sau nu?Ce se intampla cu secretul profesional si confidentialitatea, conform carora un diagnostic este cunoscut doar de pacientul respectiv si medicul care l-a pus sau l-a consultat? Oare nu intra si in conflict cu dreptul de a dispune de sine insusi, si din acest punct de vedere?
Multumesc domnului “utzu” pentru sprijin si informatii. Pertinente, ca de obicei!
@Narcis
Ce e “lista neagra”? Ati intalnit eroarea asta? Apare la prescrierea retetei. Ce presupune lista neagra? Cine va fi inclus sau e inclus in ea? De ce a trebuit sa se gandeasca cineva la o astfel de lista?
@ Lucian
Ai dreptate in ceea ce priveste calitatea software-ului de la SIVECO.
Oricum exista si alte solutii software sa eviti mizeria aia de client “gratuita” de la CNAS.
Sistemul a prevazut si posibilitatea de a scrie retete la capul muribundului pe un virf de munte fara curent, net.. Exista acele retete pretiparite , le completetzi cu pixul le parafezi si sunt bune in sistem. Recomandarea este sa nu se faca abuz de aceasta portita care evita tot balamucul cu sincronizarea online etc…
Nimeni , nici medici, nici pacienti nu se arata ingrijorati de problema penetrarii intimitatii lor. Toata lumea parca doarme !
Mai luati in calcul si efortul pe care il fac unitatile medicale sa se doteze cu echipamente si servicii, vorbim de sute de milioane per unitate medicala.
Ai 50 de medici x 3 milioane semnatura electronica din start pleci cu 150 mil numai ca sa deschizi gura in “sistem”.
@Lucian
Am inteles. Deci nu avem voie sa emitem aprecieri tehnice asupra unui sistem public , decat daca ar fi solicitata o firma specializata.Si , probabil, cu niste aprobari speciale. Deci, alta fundatura…
Lucian
Deci în principiu, informaţiile care ne-ar interesa pe noi ar trebui să se regăsească în raportul de audit de securitate. Dacă există.
Dar de ce nu ar exista un audit de securitate pentru un astfel de sistem, esenţial şi care conţine date extrem de sensibile? Există vreun set de norme sau de metodologii de exploatare a soluţiilor software în rândul autorităţilor publice? Poate ştie cineva..
Bine ne-ar mai fi prins o Asociaţie ortodoxă din Bucureşti care să facă ce încercăm noi să lămurim pe net! Iertaţi!
Rog pe cineva în temă, să explice modul concret de fraudare şi eventual, mecanismul prin care se înlătură aceste fraude prin cardul de sănătate. Adică, mai întâi ar fi că se prescriau mai multe medicamente decât era nevoie. Apoi că se prescriau medicamente care nu erau necesare conform diagnosticului pacientului, iar aici ar fi risipă iar nu fraudă. Ştiu că au fost deschise unele dosare penale anul trecut pentru câteva farmaciste, dar nu am reuşit să înţeleg exact obiectul material al infracţiunii şi cauzalitatea. Cunoaşteţi alte modalităţi?
@ pavel
Aprecieri se pot emite. Eu nu am spus asta. Te rog frumos sa recitesti mesajul meu.
In legatura cu informatiile de pe card, din cate stiu eu, poti refuza sa ti se inscriptioneze informatia X sau Y, ajungandu-se pana acolo incat sa poti refuza aproape tot, medicul urmand sa mai scrie pe device doar datele lui de contact.
Ii rog pe cei care au intrat in contact direct cu sistemul sa imi confirme / infirme acest lucru.
Iar daca acest drept la refuz este real (si ar fi bine sa fie real, caci legea asa precizeaza) atunci se ridica alta problema: ce sens mai are sa porti la tine un card GOL, care are pe el, diferit de buletic, doar CID-ul, care si acela, de altfel, se poate genera in 10 secunde plecand de la CNP …
@utzu:
auditul de securitate ar fi trebuit (probabil a si fost) comandat de cate beneficiar si, de obicei, auditorul este o terta parte cu expertiza in securitatea sistemelor.
Avand in vedere complexitatea sistemului si sensibilitatea datelor care se plimba de colo-colo prin el (date teoretic protejate de o multitudine de legi) acest audit ar fi trebuit sa fie realizat in etape, dupa fiecare activare a unei componente din sistem. Nu am cunostiinta, la acest moment, de existenta unei terte parti care sa efectueze auditul de securitate.
Cateva resurse utile:
a) o prezentare SIUI (ofera informatii despre ariile functionale, structura ierarhica si modul in care circula fluxul de date in sistem)
http://siui.casan.ro/cnas/files/tutorial_131/Prezentare%20SIUI%20pentru%20furnizorii%20de%20servicii.pdf (format pdf)
b) forumul administratorilor SIUI (din cadrul portalului CNAS/SIUI): http://193.151.30.188/cnas/forum/viewforum.php?f=10&sid=909f67b75ff5a454d678786f64943d85 (un deliciu, cred ca aici puteti gasi destule persoane care pot da marturie in instanta de “scaparile” si “gaurile” aplicatiilor din SIUI; practic acestia sunt oamenii care fac “munca de jos” in ceea ce priveste implementarea sistemului si fac curatenie in urma Siveco, HP & Co; c’asa-i in tenis)
c) de pe acelasi portal, sectiunea de noutati unde se gasesc informatii despre varii specificatii software, kituri, resurse, nomenclatoare etc): http://193.151.30.188/cnas/sectiuni/noutati
d) specificatiile referitoare la interfat area cu SIUI+PE a aplica itilor de raportare (ale furnizorilor de servicii medicale si farmaceutice): http://siui.casan.ro/cnas/siui_3.0/docs/specificatii/Specificatie%20Interfatare%20SIUI%20-%20Aplicatii_de_Raportare_pentru_Furnizori.pdf (format pdf, contine o sumedenie de detalii tehnice)
e) cate ceva despre cum CAS-urile protejeaza datele, POLITICA DE SECURITATE CU PRIVIRE LA PRELUCRAREA DATELOR CU CARACTER PERSONAL, via CAS Maramures: http://www.casmm.ro/?page=337 (cand vezi atata preocupare, mai sa ti dea lacrimele)
f) de citit: http://m.ziuanews.ro/dezvaluiri-investigatii/tradarea-serverului-82697
Pentru ca va intrebati cum se poate specula sistemul SIUI de catre baietii destepti, ceva informatii aici:
Cum au speculat “băieţii deştepţi” din sănătate implementarea SIUI, care ar fi trebuit să elimine găurile din buget
http://www.capital.ro/detalii-articole/stiri/cum-au-speculat-baietii-destepti-din-sanatate-implementarea-siui-care-ar-fi-trebuit-sa-eli.html
Un review destul de cuprinzator asupra starii sistemului, ce functioneaza si ce nu, la finele anului 2012 pe economica.net: http://www.economica.net/informatizarea-sanatatii-la-sfarsit-de-2012-cat-din-sistemul-de-peste-183-mil-euro-functioneaza_40731.html
Un audit, dar al Curtii de Conturi (incalcari grave ale legii):
http://www.economica.net/auditul-curtii-de-conturi-incalcari-grave-ale-legii-in-actele-aditionale-la-contractul-pentru-siui_39572.html
Referitor la cardul de sanatate:
http://www.economica.net/vom-folosi-cardul-de-sanatate-de-la-1-ianuarie-2013-tot-ce-trebuie-sa-stii-despre-card_33454.html
O sa lesinati dar iata care sunt cerintele necesare pentru angajarea unui “consultant” IT – Consultant implementare SIUI – CJAS (cod: SIUI563):
via Bestjobs (http://www.bestjobs.ro/locuri-de-munca-consultant-implementare-siui-cjas-cod-siui563/335612/1)
http://www.paginamedicala.ro/stiri-medicale/Frauda-din-sanatate-ar-putea-fi-redusa-printr-un-nou-instrument_-FISC-ul-pacientului_17004/
De Fiscul pentru pacient nu v-ar plăcea? Uite ce idei bune ne vin din partea societăţii civile din domeniul medical!
http://ctcinsanatate.ro/
Mi se pare că noi ăştia habotnici avem o problemă gratuită cu minunăţia asta de program informatic care ne scoate din toate belelele. Auziţi numai:
Deci:
(1) implică cetăţeanul la managementul şi controlul FNUASS; =))
(2) asigura informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal (art.31 Constitutia Romaniei)
Minunăţie nu alta! Numai cei rău intenţionaţi nu vor să li se facă atâta amar de bine!
@ utzu
Inca o data, nu este treaba noastra sa sapam nu stiu cat dupa gasirea unor informatii care ar trebui sa fie publice si usor de accesat (cum ar fi, in acest caz, existenta sau nu a unui audit si continutul acestuia).
Eu unul am cautat. Nu am gasit nimic legat de un audit de securitate extern, impartial, facut pe sistemul SIUI deci, ca cetatean normal al acestei tari ale carui date sunt manipulate de acest sistem, plec de la premiza normala ca acest audit nu exista si ridic problema spre discutie.
Mai mult … daca se va ajunge in instanta sau daca aceasta problema particulara va fi adusa candva in vreo discutie d-asta intre minister si societatea civila, poate se vor afla mai multe.
Problema nu cred ca este exista sau nu a unei asociatii care sa se ocupe chestiile astea. Genul acesta de asociatii exista si sunt pline de oamenii de buna-credinta.
Problema este ca aceste asociatii nu au putere financiara (chestie care pare sa fie blestemul Ortodoxiei “mirenesti” romanesti) si mai ales PERSONAL crestin extra-calificat care sa se implice.
Hai sa zicem ca pe IT mai gasesti o persoana-doua care sa se mai priceapa cat de cat (desi si domeniul asta e f. vast iar oamenii repsectivi au de multe ori specializari care nu au neaparat tangenta cu subiectul concret in discutie) dar in rest … praf si pulbere.
Ne lipsesc JURISTI buni, AVOCATI buni, JUDECATORI buni care sa fie consultati vis-a-vis de calea legala ce trebuie urmata pt. a se obtine un rezultat palpabil.
Fara asta … discutam oarecum in van, pt. ca nu ne pricepem si nu avem cum sa ne dam seama ce fel de dovezi ar fi necesare si acceptate intr-o instanta din Romania pt. a bloca, spre exemplu, proiectului cardului electronic de sanatate …
Lucian, foarte corectă observaţia.
Orice vulnerabilitate tehnică reclamată poate fi în principiu suplinită prin măsuri adiacente tot de natură tehnică, iar discuţia se opreşte aici până la descoperirea unei alte vulnerabilităţi. Este un subiect ermetic, la care se pricep foarte puţini şi este doar unul dintre argumentele ce pot fi folosite împotriva autorităţilor, dar nici pe departe unul hotărâtor.
Discuţia trebuie păstrată pe temei juridic, unde acest sistem este în offside, deşi s-au legiferat norme de drept doar pentru a se permite implementarea sa, vezi legea nr. 677/2001 pentru protecţia datelor personale art. 7 lit.g :
Şansele de a opri o investiţie de sute de milioane printr-un proces în instanţele noastre sunt.. microminusculisimisime. Chiar cu jurişti şi avocaţi buni. Dar trebuie totuşi insistat pentru o alternativă pentru cei ce refuză din motive de conştiinţă. Ideal e să dispară şi informaţiile ce îi privesc din SIUI, deşi nici asta nu cred că se mai poate realiza.
Oricum, mulţumesc pentru răspunsuri 🙂 La fel şi lui Alin, căruia îi sunt dator de anul trecut cu o damingeană de licoare de la moldova. Numai că făcură ăştia ţara mare şi nu poate trece damingeana Carpaţii. Şi, fie vorba între noi.. s-a cam risipit conţinutul 😀
Spor! Doamne, ajută!
@ utzu
Din motive de constiinta NU se mai poate refuza daca este valabila optiunea de a refuza sa ti se inscriptioneze date pe chip, caci asta era practic principala problema de constiinta, nu frica “totemica” de prezenta unui chip pe card, chiar daca si gol (sau cel putin eu asa vad lucrurile).
@utzu
“Apoi că se prescriau medicamente care nu erau necesare conform diagnosticului pacientului, iar aici ar fi risipă iar nu fraudă.”
Nici acum, cu SIUI si e-reteta nu se fac limitari. Ba din contra, poti scrie orice medicament, pe orice diagnostic, aproape. Nu ai limitari atat timp cat nu depasesti cadrul specialitatii. De ex, poti scrie un medicament pe un anumit diagnostic, chiar daca nu ai nicaieri aceasta indicatie specifica a medicamentului pentru boala respectiva, si softul nu te “sanctioneaza” atat timp cat nu depasesti cadrul medicamentelor ce se pot prescrie pe specialitatea de care apartine boala respectiva. Deci scopurile lor , prin care ar fi stopat frauda si erorile de prescriptie, nu s-au concretizat. Oricum ar fi fost un nou abuz daca ar fi ingradit in modul acesta prescriptia si autonomia medicului. Chiar unul foarte mare!
@Lucian
Ai pus punctul pe “i”!
“Ne lipsesc JURISTI buni, AVOCATI buni, JUDECATORI buni care sa fie consultati vis-a-vis de calea legala ce trebuie urmata pt. a se obtine un rezultat palpabil.”
Totusi, sa nu ne lasam. Parerea mea este ca ei exista doar ca sunt mai ponderati momentan. Sper ca la momentul oportun vor interveni intr-un fel s-au altul in functie de posibilitatile fiecaruia
@timisorean1
Asta este si nadejdea mea … In definitiv, Dumnezeu randuieste de multe ori lucrurile in moduri care ni se pot parea cu totul surprinzatoare.
Da.. deci între timp m-am lămurit cu privire la cardul de sănătate, în principal datorită linkurilor lui Alin. Bine, nu atât în privința Cardului de sănătate, cât în privința faptului că autoritățile MINT CU NERUȘINARE!
Îmi cer iertare că trebuie să spun lucrurile astea duminica, dar asemenea nesimțire și manevre de alba-neagra nu-mi imaginam că pot veni din partea unor funcţionari ai statului.
Toate materialele de informare, ale CNAS dar şi din presă (preluate de la CNAS), vorbesc despre informaţiile minime, care vor fi înregistrate pe card. Spre exemplu, cel mai complet articol din presă care tratează acest subiect, indicat/citat de Alin mai sus, de pe Economica.net(!?) spune că:
Nesimţire crasă este şi declaraţia fostului şef al CNAS, preocupat de “securizarea datelor personale, întrucât nu conţine informaţii despre data naşterii”..[SIC!] Voi arăta mai jos, cât de preocupaţi sunt ei să nu se afle datele personale.. altele decât anul naşterii..
Revenind însă la normele citate de articol, anume cele prevăzute de Hotărârea Guvernului nr. 900/2012, publicată în Monitorul Oficial nr.643/10 septembrie 2012, art. 8 alin,4 citat spune explicit următoarele:
Îmi pare rău dar vizualizate nu e acelaşi lucru cu înregistrate şi/sau accesate! Dar mai bine să vedem ce spune exact următorul aliniat, următoarea propoziţie din textul “normelor”, pe care surpriză!, l-au scăpat din vedere:
Deci ambele aliniate ale art. 331 reprodus mai sus, pe care îl reiau, ca să ştim cu toţii care sunt datele inscripţionate OBLIGATORIU pe card:
Articolul 331 integral, la comentariul anterior. Legea 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, integrală, actualizată şi consolidată la zi, AICI.
Bun, deci astea sunt datele obligatorii care se trec pe card, după dispoziţiile actuale ale legii. Subliniez actuale, pentru că nimic nu împiedică completarea legii cu alte dispoziţii care să menţioneze şi alte date obligatorii!
Să nu credeţi că e o scăpare a articolului de pe Economica, pentru că toată presa reia aceleaşi minciuni! Dar să vorbim despre CNAS şi singurul document de informare despre Cardul de sănătate de pe situl lor, de unde vă prezint unele extrase:
Este foarte probabil ca acest acord să fie solicitat de medicii de familie, deşi nu este prevăzut nici în Normele metodologice (integral AICI) şi nici în lege, pentru ca în caz de judecată sau de refuz ulterior de prelucrare a datelor, acordul să poată fi opus asiguratului, care a acceptat cardul sub propria semnătură.
Dar dacă vi se pare că acest Card electronic de sănătate e ceva rău, înseamnă cu nu aţi înţeles exact ce reprezintă SISTEMUL INFORMATIC UNIC INTEGRAT al Asigurărilor de Sănătate. Reiau pe scurt, extrase din prezentarea CNAS pt furnizori:
- Colectarea, Consolidarea si Procesarea eficientă si sigură a datelor din întregul sistem de asigurări sociale de sănătate. (pag.4)
– Funcţionalităţi majore ale sistemului: Gestiunea Fondului Asigurărilor Sociale de Sănătate; Gestiunea asiguraţilor; Evidenţa furnizorilor de servicii medicale şi farmaceutice; - Evidenţa plătitorilor de contribuţii; - Asigurarea controlului calităţii serviciilor medicale şi farmaceutice; (pag. 9)
– Evidenţa persoanelor asigurate şi a furnizorilor de servicii medicale(…);
– Evidenţierea şi controlul costurilor pentru fiecare asigurat; (pag. 10)
– Interfeţe on-line si off-line pentru interconectarea cu entităţi externe sistemului si cu furnizorii de servicii medicale si farmaceutice; pag.10
– Structura ierarhică si fluxul de date în Sistemul Informatic Unic Integrat, interconectare cu: Ministerul Finanţelor, Registrul Comerţului, Evidenţa persoanei, ALTE ENTITĂŢI.. vezi figura de la pagina 12;
– Pentru prima dată vor exista Registre si Baze de Date Naţionale, care vor conţine toate datele şi informaţiile necesare unei evidenţe riguroase la nivelul întregului sistem, permiţând identificarea unică a fiecărui asigurat, condiţie
esenţială pentru reducerea erorilor din sistem. pag.13
– Dezvoltări ulterioare ale SIUI: Card-ul naţional de asigurat; Gestionarea dosarului medical al asiguraţilor; Portalul naţional al asiguraţilor; Accesul on-line pentru autorizarea si validarea serviciilor; Integrarea cu sistemul de management al
Ministerului Sănătăţii;
– GESTIUNEA electronică CENTRALIZATĂ a dosarelor medicale ale asiguraţilor, respectiv TOATE informaţiile privind: (1)Diagnostic; (2)Tratament; (3)Reţete şi medicamente; (4)Rezultate laborator; (5)Teste radiologice; (6)Teste patologice; (7)Vizite la domiciliu; (8)Spitalizare. pag. 17
– Extensie: Portalul naţional al asiguraţilor: Actualizare date personale; Vizualizare rezultate laborator; Vizualizare medicamente consumate; Programarea vizitelor la medic;
Asigurări de sănătate internaţionale; Informaţii cu caracter medical; Detalii financiare ale contului personal de asigurat;
– Funcţionalităţile de bază ale aplicaţiilor de raportare: Gestiunea electronică a datelor pacientului; Gestiunea serviciilor medicale prestate; Gestiunea medicamentele prescrise; Gestiunea trimiterilor si a adeverinţelor; Raportare periodică automată pe baza datelor colectate; Sincronizare automată a nomenclatoarelor si a datelor personalizate; Elemente de arhivare si recuperare a datelor;
– !!!Detalierea funcţionalităţilor aplicaţiilor de raportare (1)Gestiunea electronică a datelor pacientului: gestiunează datele de identificare ale pacientului; gestiunează datele medicale ale pacientului (boli cronice, alergii, tratamente speciale, categorii de asigurare medicală); păstrează integritatea în timp a înregistrărilor medicale; asigură o gestiune standardizată a informaţiilor
pacientului (asigură bazele dezvoltării ulterioare a fisei medicale
electronice a pacientului); pag. 24
– Gestiunea serviciilor medicale prestate evidenţa serviciilor medicale obligatorii [sic!] (imunizări, urmărire gravide, controlul asiguraţilor, examene pentru copii, servicii de permanenţă şi urgenţă); aplicarea regulilor validare pentru evitarea efectuarii de servicii ilegale (!?) sau nedecontabile; păstrarea istoricului medical al pacientului; pag. 25
– Gestiunea medicamentele prescrise: nomenclatoare generale si clasificări (substanţe active, doze, concentraţii, ambalaje); prescriere reţete medicale;
– Gestiunea trimiterilor si a adeverinţelor: nomenclatoare generale si clasificări; prescriere investigaţii de laborator; prescriere consultaţii clinice; emitere certificate medicale; pag.27
Acestea ar fi cele expuse sintetic, explicativ, din care cred că ne putem forma o idee fidelă asupra acestui sistem. O primă observaţie este utilizarea intensivă a eufemismului “gestionează”. Mi-am dat seama că Securitatea ceauşistă a fost mic copil la “gestiunea” informaţiilor despre “asiguraţi” faţă de acest sistem.
Când şi unde s-a ţinut dezbaterea publică privind introducerea acestui sistem informatic şi a funcţionalităţilor sale în ţara noastră? Documentându-mă asupra acestui sistem, am ajuns la concluzia că discuţia despre cipul de pe card este o adevărată diversiune, câtă vreme s-a ignorat în TOTALITATE existenţa acestui leviathan informatic!
De observat că nu prevede data la care informaţiile din sistem ar fi şterse, ci din contră, vorbeşte despre asigurarea istoricului medical a pacienţilor. Până şi datele din cazierul judiciar se şterg după reabilitare! Practic, la vârsta de 70 de ani, vom putea vedea (noi şi ceilalţi) toate bubele pe care le-am avut din tinereţe. Să nu mai vb despre eventuale diagnostice psihiatrice introduse în sistem sau mai ştiu ce alte aspecte ruşionase.
Practic, toate aceste servicii sunt obligatorii, iar noi stăm şi ne prefacem că protejăm anul naşterii de pe card! Sper ca aceste informaţii să devină cunoscute tuturor celor care sunt preocupaţi de guvernarea electronică, dar mai ales PREOŢILOR ORTODOCŞI!
Doamne, ajută!
@utzu:
oarecum in completare, despre aplicatia “dosarul electronic de sanatate”, integrata in SIUI, desigur.
La momentul scoaterii la licitatie (noiembrie 2011), s-a semnalat aci pe site.
Sursa: Război întru Cuvânt http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2011/11/12/dosarul-electronic-de-sanatate-scos-la-licitatie-de-cnas/
Cipul de pe card e doar sperietoarea, idiotul util, omu’ negru, bau-bau-ul…adevarata problema este legata de colectarea, stocarea si manipularea datelor personale ale tuturor cetatenilor acestei tari. Date personale protejate, la randul lor, de lege. Persoane umane si intimitati, protejate de lege. Cel putin teoretic pentru ca, iaca, in numele unui bine mai mare, legile sunt, fie calcate in picioare, fie ocultate si ocolite cu o dexteritate de acrobat pe sarma.
Si, pentru ca suntem la capitolul rememorari in ceea ce priveste guvernarea electronica, pe un site cu aplecare cat de cat duhovniceasca, sa recitim si acest articol:
http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2011/06/25/parintele-arhim-sarandis-sarandos-guvernarea-electronica-cea-mai-mare-indosariere-a-tuturor-oamenilor-din-istorie/
ABORDARE TEOLOGICĂ A GUVERNĂRII ELECTRONICE
Comunicarea Părintelui Arhimandrit Sarandis Sarandos, în cadrul conferinţei
GUVERNAREA ELECTRONICĂ ŞI DREPTURILE OMULUI
Un grup de medici din diferite colțuri ale țării a redactat un memoriu în care semnalează aspectele etice și juridice pe care le implică informatizarea medicală. Semnatarii acestui memoriu doresc să informeze alți profesioniști ai sănătății despre ceea ce înseamnă acceptarea utilizării Platformei Informatice a Asigurărilor de Sănătate, dincolo de “beneficiile” proclamate de autorități.
http://asociatialibertatearomanilor.ro/memoriu-catre-presedintele-colegiului-medicilor-din-romania/#more-33
http://www.cotidianul.ro/un-fost-angajat-al-casei-de-sanatate-acuza-institutia-ca-a-dat-bani-grei-pe-softuri-175081/