Romania ciuruita de CHEVRON: PESTE 30 DE ZONE NOI PENTRU EXPLOATAREA GAZELOR DE SIST! Basescu da de gol MINCIUNA ca ar exista EXPLORARE fara EXPLOATARE, Ponta “NU MAI ARE DUBII” cu privire la EXPLOATARE (video)

14-06-2013 9 minute Sublinieri

Extras din emisiunea “Realitatea la raport” cu Andreea Cretulescu, de miercuri, 12 iunie 2013 (Realitatea TV)
– comenteaza Ioan Adam (deputat PSD), Ion M. Ionita (jurnalist), George Epurescu (fizician, cercetator, Asociatia “Romania fara ei”)

  • Gandul:

Ponta susţine nu doar explorarea, ci şi exploatarea gazelor de şist: “Acum nu mai am dubii”

Rezervat până acum în a-şi asuma nu doar explorarea resurselor, ci şi exploatarea gazelor de şist acolo unde se vor găsi, premierul Victor Ponta se declară în acest moment un susţinător al ambelor idei.

Întrebat dacă susţine explorarea urmată de exploatarea gazelor de şist, Ponta a răspuns fără echivoc: “Da. Acum nu mai am dubii”.

Ceea ce l-a convins, susţine premierul, ar fi rezultatele americanilor şi studiile prezentate în Consiliul ponta-gazeEuropean de luna trecută la care a fost mandatat de preşedintele Traian Băsescu să reprezinte România tocmai pentru a susţine această cauză. “Toate studiile care au fost prezentate şi în Consiliul European care arată că SUA şi-au redus preţul la energie cu 25%”, s-a justificat Ponta care în 2012 a instituit un moratoriu în privinţa gazelor de şist, iar anul acesta s-a declarat un susţinător al părţii de explorare, adăugând că exploatarea o va decide “un Guvern mai înţelept”, urmând să se facă peste aproximativ cinci ani.

Un alt argument invocat de premier este actuala dependenţă de gazul rusesc. “Nu sunt antirus, antiGazprom, dar e bine să fim independenţi”, a spus Ponta la B1.

Exploatarea gazelor de şist este contestată în Europa, mai cu seamă în Franţa şi Bulgaria, unde ecologiştii acuză că metoda fracturării hidraulice, necesare în acest demers, ar duce la contaminarea pânzei freatice, din care provine apa potabilă, dar şi la cutremure.

Pe de altă parte, Ponta a anunţat că a luat o decizie şi în privinţa proiectului Roşia Montană. “Am reuşit să iau o deczie: se finalizează studiile de mediu, în al doilea rând se finalizează negocierea cu investitorul – s-au negociat redevenţele – , facem un proiect de lege pe care Parlamentul îl dezbate. Dacă îl aprobă bine, dacă îl respinge – bine”, a spus el, adăugând că, din postura de deputat, va vota împotrivă.

hhartta

România, “ţara gazului de şist”. Americanii estimează că avem resurse pentru 100 de ani. Autorităţile române vor să concesioneze 30 – 35 de zone noi de explorare

[…] Chevron, singura care poate explora – exploata gaze de şist

În România, la ora actuală, grupul american Chevron deţine mai multe licenţe de explorare a zăcămintelor de gaze de şist, în judeţul Vaslui (la Bârlad) şi în Dobrogea (Costineşti, Vama Veche, Adamclisi).

Chevron a anunţat că intenţionează să înceapă în a doua jumătate a acestui an forarea unui puţ de explorare a gazelor de şist la Bârlad, unde deţine certificate de urbanism. Pentru cele trei perimetre din judeţul Constanţa, Chevron deţine doar avizul de mediu pentru explorare. În total, compania multinaţională are dreptul de explorare şi exploatare a gazelor de şist pentru o suprafaţă de aproximativ 271.000 de hectare din apropierea Mării Negre. Guvernul afirmă că poate doar să exploreze. Directorul ANRM declară că poate şi exploata, însă nu imediat după terminarea explorărilor.

“În zona Chevronului, ei sunt în faza de documente. Nu au demarat încă faza de explorare propriu-zisă. Faza asta de explorare are şi ea un termen, între trei şi patru ani, nu se poate realiza mai rapid. Trebuie făcute mai întâi prospecţiuni seismice şi geologice. … Dacă Chevronul găseşte gaze de şist, trebuie să iniţieze un program de lucrări. Noi îl avizăm. În funcţie de programul de lucrări, ei pot exploata, dar există o serie de paşi peste care nu se poate sări. După faza de explorare există una de exploatare experimentală, după care începe faza de dezvoltare şi  abia apoi se trece la faza de exploatare. Este, deci, o procedură destul de complexă. Bineînţeles că toate aceste faze implică obţinerea avizelor de la toate autorităţile angrenate în aceste decizii”, afirmă preşedintele ANRM.

Din datele avansate de oficialii români până în acest moment, explorarea ar urma să dureze peste doi ani de la obţinerea licenţelor şi finalizarea studiilor, iar la exploatare se poate trece abia peste 5 ani.

Ministrul Rovana Plumb a mai spus, la GÂNDUL LIVE, că la Vaslui, unde Chevron are licenţă de explorare, s-a cerut evaluare de impact de mediu, iar în prezent “sunt în procedură”. “Partea de explorare, care durează cel puţin cinci ani de zile, nu presupune niciun fel de risc de mediu pentru că se face de peste 150 de ani ăn România exact în aceleaşi condiţii în care explorăm petrolul şi ţiţeiul”, a adăugat ministrul.

Alte 30 – 35 de zone noi de explorare a gazelor de şist

Compania Chevron este singura care are licenţă de explorare – exploatare a gazelor de şist în România. Sunt şi alte companii interesate de gazele de şist din România, care nu au însă licenţe de explorare, – companiile Petrom, Romgaz, MOL şi NIS, o subsidiară a Gazprom. Un alt perimetru pe care se fac studii ar fi cel de la Suceava, mai exact la Climăuţi, deţinut de australienii de la Zeta Petroleum, în parteneriat cu singaporezii de la Raffle Energy.

Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale (ANRM) este autoritatea care poate acorda licenţe pentru explorarea gazelor de şist. Minstrul pentru energie, Constantin Niţă, a declarat, la sfârşitul lunii mai, că “în perioada urmatoare, ANRM va organiza licitaţiile de desemnare a firmelor care vor realiza explorarea gazelor de şist”.

Gheorghe Duţu, preşedintele ANRM, a declarat pentru gândul că licitaţiile pentru acordarea de noi licenţe pentru explorarea gazelor de şist va începe cel mai devreme în trimestrul al treilea al acestui an.

“Anul acesta vrem să încheiem noua rundă de licitaţii, este a 11-a. În această nouă rundă de licitaţii vom scoate, estimez, opt perimetre  offshore şi vreo 22 – 25 de perimetre onshore. Sunt perimetre noi care vor fi scoase pentru licitaţie. Sunt situate peste tot în ţară. Momentan nu le putem face publice pentru că încă nu le-am definitivat”, a precizat Gheorghe Duţu.

Traian Băsescu, un susţinător al gazelor de şist

Explorarea şi exploatarea gazelor de şist este contestată în România de activiştii de mediu. La nivelul autorităţilor există susţinere pentru exploatarea gazelor de şist. Zilele trecute, preşedintele Traian Băsescu a reafirmat că este în favoarea exploatării gazelor de şist. Motivaţia lui: este preferabilă independenţa energetică în ciuda unor “oarecare riscuri”.

“În privinţa gazelor de şist, nu ştiu dacă avem această resursă. Ea trebuie prospectată. Nu sunt în măsură să spun cât de mari sunt riscurile, dar, dacă va fi în mâna mea decizia – până îmi voi termina eu mandatul nu vom şti ce resurse avem, decizia se va lua după ce termin eu mandatul -, între oarecare riscuri şi independenţa energetică, răspunsul meu ar fi da gazelor de şist, fără să ştiu prea mult depre riscuri”, a spus Băsescu, la sfârşitul săptămânii trecute, la o întâlnire cu “prietenii” săi de pe Facebook.

El a adăugat că Stalele Unite au devenit o ţară independentă din punct de vedere energetic datorită gazelor de şist şi că nu crede că aceasta este o ţară cu dispreţ pentru mediu.

“Între acest risc şi independenţa energetică, independenţa energetică este preferabilă pentru o naţiune. Răspunsul în concluzie este da gazelor de şist, din punctul meu de vedere”, a adăugat Băsescu.

Ponta susţine gazele de şist pentru ca România să nu mai depindă de Rusia

Dacă iniţial a fost rezervat în această privinţă şi a instituit un moratoriu până la finalizarea studiilor privind impactul asupra mediului, premierul Victor Ponta s-a repoziţionat în acest an în privinţa explorării şi exploatării gazelor de şist.

La Consiliul European de la Bruxelles, din 22 mai, liderii europeni s-au pus de acord pentru o politică energetică unică pentru toate cele 27 de state, în care explorarea şi exploatarea gazelor de şist a fost inclusă ca sursă de energie neconvenţională. La summit, Victor Ponta a spus că România are ca “obiectiv strategic” să nu mai depindă de gazele din Rusia, făcând referire la “capacitatea României din producţia internă, din rezultatele din offshore, din Marea Neagră, din gaz de şist, care să acopere tot consumul României”, care ne-ar putea ajuta “să exportăm şi în Moldova”. La finalul summitului, Victor Ponta a declarat, în privinţa explorării şi exploatării gazelor de şist, că “există o opţiune de a permite ţărilor membre să-şi adapteze legislaţia” în acest sens, dar “nu se va construi o politică europeană”.

Cele două argumente invocate de Ponta al cărui consilier onorific este Wesley Clark (membru în clarkCA al BNK Petroleum, companie care desfăşoară explorări pentru depistarea gazelor de şist în Polonia n.n.) – au fost preţul mare la energie în Europa comparativ cu cel din SUA, precum şi creşterea poluării în Europa ca urmare a importului surplusului de cărbune din SUA.

Declaraţiile lui Ponta vin după ce parlamentarii USL şi-au exprimat sprijinul politic, la începutul lunii mai, pe strategia Guvernului referitoare la exploatarea gazelor de şist.

La rândul ei, Rovana Plumb, ministrul Mediului, vede în  gazele de şist un proiect economic benefic, în special prin crearea de locuri de muncă, începând chiar cu perioada explorării.

“Dacă se va ajunge la faza de exploatare – iar acest lucru nu se va putea întâmpla mai târziu de cinci ani – beneficul la nivelul cetăţeanului va fi reducerea facturii. Sunt şi alte avantaje economice din punct de vedere al posibilităţii de a exporta gazele, de a crea locuri de muncă, de a dezvolta componenta pe orizontală sau de a colecta taxe la buget şi a le redirecţiona pe zona investiţională”,a spus luna trecută Rovana Plumb.

Explorare fără reglementare

Gazul de şist se găseşte în rezervoare neconvenţionale, precum structurile geologice de argilă de adâncime, conform informaţiilor disponibile la Ministerul Mediului.

În cadrul legislaţiei din România, nu există încă deosebiri între resursele convenţionale şi cele neconvenţionale şi nu au fost identificate procedurile necesare pentru evaluarea impactului pe care proiectele de exploatare sau de explorare a gazelor de şist le-ar putea avea asupra mediului, după cum se arată în datele Ministerului Mediului. Din această cauză “nu au fost emise acte de reglementare (acorduri de mediu sau autorizaţii de mediu) pentru astfel de lucrări”.

Reprezentanţii Chevron susţin că metodele folosite de ei în cadrul  proceselor de explorare şi de exploatare ar fi sigure pentru mediul înconjurător.

Tehnologia fracturării hidraulice este utilizată încă din anul 1960 de peste un milion de sonde. Pentru realizarea ei se pompează un amestec compus din apă, nisip şi cantităţi mici de aditivi printr-o sondă, conform datelor oficiale cu privire la activităţile Chevron în Europa. Amestecul pătrunde apoi prin “perforaturile colanei de foraj” şi creează fisuri ce sunt umplute cu nisip pentru a face gazele să curgă.

Reprezentanţii Chevron susţin că aditivii utilizaţi în cadrul fracturării hidraulice sunt folosiţi şi în operaţiunile convenţionale şi sunt reglementaţi de către statele membre ale Uniunii Europene. Industria gazelor de şist este contestată de activiştii de mediu, care susţin că accesarea zăcămintelor, mai greu accesibile faţă de depozitele tradiţionale de gaze naturale, poate contamina apele subterane cu substanţe chimice.

În România au avut loc o serie de manifestaţii în acest sens ale activiştilor de mediu.

Ministerul Mediului vrea dezbatere publică în care să se spună că tehnologiile au evoluat

Prezentă la GÂNDUL LIVE, ministrul Mediului, Rovana Plumb, a spus că va face dezbateri publice în zona Dobrogei şi la Vaslui pentru gazele de şist, precum şi în Bucureşti “în special în ceea ce priveşte partea de explorare”.

“În cinci ani cât durează explorările pot apărea tehnologii noi. Tehnologia aceasta a fracturării hidraulice la gazele de şist a început în urmă cu 20 de ani în Statele Unite. În aceşti 20 de ani ea s-a perfecţionat. Nu mai putem să luăm exemplele de acum cinci ani şi să le comentăm în momentul de faţă. Trebuie să se prezinte clar în dezbaterea publică cum s-a îmbunătăţit tehnologia“, a adăugat ministrul.

Consiliile locale din Vaslui interzic explorarea gazelor de şist. Prefectura consideră măsura ilegală

Un număr de 14 consilii locale din judeţul Vaslui, inclusiv două din cele trei pe teritoriul cărora compania Chevron are luate în concesiune suprafeţe de teren, au interzis, prin hotărâri adoptate în plen, explorarea şi exploatarea gazelor de şist pe teritoriul comunelor respective. Practic, prin hotărârile adoptate în plenul consiliilor locale, “se interzice eliberarea de avize, certificate de urbanism şi autorizaţii de construire în vederea amplasării de construcţii, sonde de extracţie pe teritoriul comunei”.

Deciziile au fost luate după ce Consiliul Judeţean Vaslui a eliberat, în lunile decembrie 2012 şi ianuarie 2013, trei certificate de urbanism pentru explorarea gazelor de şist în trei perimetre din judeţul Vaslui, respectiv Păltiniş (Băceşti), Popeni (Găgeşti) şi Siliştea (Pungeşti).

În 5 iunie a.c., Prefectura Vaslui a transmis autorităţilor din comunităţile respective să anuleze actele adoptate, considerându-le ilegale, potrivit Mediafax.

În actul transmis în teritoriu, Prefectura Vaslui le explică autorităţilor că zăcămintele din subsolul României sunt proprietate publică a statului, astfel încât consiliile locale nu pot decide asupra bogăţiilor subsolului.

“Potrivit Constituţiei României şi prevederilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia, bogăţiile de orice natură ale subsolului, în stare de zăcământ, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice a statului, şi nu al unităţilor administrativ-teritoriale. În aceste condiţii, prin adoptarea hotărârilor respective, de interzicere a explorării şi exploatării gazelor de şist, consiliile locale şi-au depăşit atribuţiile, având în vedere că acestea au putere de a hotărî exclusiv cu privire la bunurile ce aparţin domeniului public sau privat de interes local. În consecinţă, am solicitat ca în prima şedinţă a acestor consilii locale să se prezinte autorităţii deliberative aspectele de nelegalitate în vederea reanalizării şi revocării respectivului act administrativ”, a declarat, miercuri, prefectul judeţului Vaslui, Radu Renga.

Pro şi contra în Europa privind gazele de şist

Extracţiei gazelor de şist prin fracturarea hidraulică, un proces tehnologic controversat, a creat divergenţe în Europa. În 5 iunie 2013, Germania a amânat până după alegerile generale din luna septembrie discutarea unei legi privind reglementarea.

Guvernul Bulgariei a anulat anul trecut licenţa de exploatare a gazelor de şist acordată, în luna iunie 2011, companiei Chevron, după numeroase apeluri din partea populaţiei pe fondul temerilor că tehnica fracturării hidraulice ar fi putut duce la otrăvirea pânzelor freatice şi chiar la provocarea de cutremure.

Primul stat care a interzis metoda a fost însă Franţa, unde membrii Parlamentului au luat, la finalul lunii iunie 2011, decizia de a bloca utilizarea tehnicii de fracturare hidraulică folosită în explorarea şi în exploatarea petrolului şi gazelor de şist, coniderată de francezi o sursă de poluare excesivă.

De cealaltă parte, polonezii, care au semnat la rândul lor contracte cu gigantul american Chevron, fac calcule să exploateze începând cu 2015 gazele de şist să urce pe primul loc în Europa pe această nişă. Elanul investitorilor a fost însă temperat în ultima perioadă de informaţiile că Guvernul ar intenţiona taxarea cu 80% a profitului pe această piaţă. În plus, americanii s-au lovit de faptul că zăcămintele s-au dovedit mult mai sărace decât estimaseră şi mult mai greu de exploatat decât cele din SUA.

Alte ţări care au acordat licenţe în domeniu sunt Marea Britanie, Ungaria şi Spania.

SUA deţine cele mai mari rezerve de gaze de şist din lume, urmată de China, Argentina, Algeria, Canada şi Mexic. În privinţa petrolului din zăcăminte de şist, Statele Unite sunt urmate de Rusia, China, Argentina şi Libia.

sist

Legaturi:

***

 


Categorii

1. DIVERSE, Batalia pentru resurse, Gazele de sist, Razboiul impotriva Romaniei, Video

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

20 Commentarii la “Romania ciuruita de CHEVRON: PESTE 30 DE ZONE NOI PENTRU EXPLOATAREA GAZELOR DE SIST! Basescu da de gol MINCIUNA ca ar exista EXPLORARE fara EXPLOATARE, Ponta “NU MAI ARE DUBII” cu privire la EXPLOATARE (video)

  1. SI, DACA TOT MODIFICAM CONSTITUTIA, NOI, POPORUL, DORIM CA ARTICOLUL 35 SA ARATE ASTFEL:

    Dreptul la mediu sănătos ARTICOLUL 35
    (1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos şi echilibrat ecologic.
    (2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept. IN ROMANIA , EXPLOATAREA GAZELOR NATURALE PRIN METODA FRACTIONARII HIDRAULICE ESTE STRICT INTERZISA!
    (3) Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător.

    Pentru ca raul sa triumfe este suficient ca oamenii buni sa nu faca nimic! Sa facem ceva!

    Video: “GAS LAND” – OTRĂVIREA VOITĂ A APEI
    Un documentar despre METODA FRACŢIONĂRII HIDRAULICE
    http://www.youtube.com/watch?v=kJyZhZcQOLI

  2. Extragerea gazelor de sist prin metoda Fracturarii Hidraulice
    (scurt referat de informare asupra riscurilor implicate in aceasta metoda)

    Dupa cum probabil unii dintre noi cunoastem deja, aceasta este o metoda neconventionala de
    extragere a unui zacamant de asemenea neconventional (sisturile bituminoase sedimentare pe baza de
    argila) de hidrocarburi gazoase si lichide; metoda care a fost inventata si patentata de catre corporatiile
    petroliere americane (USA) (precum Chevron) in goana lor disperata de a stoarce si ultima farama de
    energie din pantecele Pamantului in scopul express de a obtine profituri financiare pe termen scurt si
    mediu ( 5-15 ani). In mod evident, boala canceroasa a avaritiei financiare le-a creat acestor companii o
    stare de miopie in asa fel incat au scapat, fortat, printre degete, Riscurile Majore care le implica aceasta
    metoda de extragere a gazelor de sist, in ciuda protestelor a numeroase ONG-uri si a legislatiei autoritatilor
    de mediu. Aceste riscuri, enumerate pe scurt, sunt dupa cum urmeaza:
    * Risc de explozie si deflagratie de-a lungul si de-a latul pamantului in zona de extragere (mii de km patrati – judete intregi); cu efecte neasteptate si deosebit de grave;
    * Risc tectonic-geologic de inmultire si amplificare a unor cutremure deja existente; precum si favorizarea crearii unor noi fronturi de falie, care pot inmagazina, la randul lor, energie tectonica si sa genereze cutremure locale de magnitudine medie (pana la 6 grade pe scara Richter), chiar daca zona respectiva nu a cunoscut cutremure pana atunci !!!
    * Risc deosebit de grav de poluare a apelor curgatoare, panzelor freatice atat de suprafata cat si de adancime cu 755 de produse chimice si perochimice sintetice, folosite masiv in fluidul de fracturare. Acest risc este o certitudine si este inevitabil! Practic nu mai este risc, este ceva inevitabil, apa din zona respectiva devenind total nepotabila, inflamabila si chiar exploziva !!! Acest gen de poluare este practic ireversibil pe durata a sute si poate chiar mii de ani !!!
    * Risc biologic major si, in acelasi timp, un atentat cu premeditare asupra vietii insasi. Si acest risc este o certitudine de asemenea, deoarece deriva direct din riscul de poluare a apelor Naturii. Acest risc afecteaza orice entitate vie (planta, copac, animal, vietuitoare, taratoare sau nu) deoarece apa poluata ajunge la toata lumea: prin capilaritate in toata masa solului, pe orice teren agricol, in fantana oricarui om , in zona de exploatare (600000 Ha = 6000 Km2 in zona Barladului si 270000 Ha = 2700 Km2 in perimetrul Dobrogei). S-a studiat faptul că în zonele în care sunt produse gazele naturale bituminoase, ca urmare a contaminării cu substanţe chimice toxice, cancerigene, numărul de boli este in creştere în mod dramatic: neuropatie periferică, leziuni cerebrale ireversibile, astm, cancer de piele, caderea acuta a parului la animale, cancer testicular, probleme in timpul sarcinii, anemie, leucemie, insuficienta renala si multe altele. Mortalitatea este în creştere galopanta.
    * Riscul nuclear! La extractia gazelor de sist prin Fracturare Hidraulica se folosesc substante chimice radioactive (numite trasoare), care au rolul de a marca pe unde a ajuns lichidul de fracturare; in scopul determinarii zonelor exploatate in marea masa a Litosferei. Pe langa aceste substante, la nivelul zacamintelor de bitumuri argiloase (care contin aceste gaze de sist), se gasesc, in mod natural, alte concentratii de minerale radioactive, care, se recomanda a nu fi deranjate si sa stea acolo, la ele acasa.
    New York Times a raportat emisii de radiaţii în apele reziduale rezultate în urma fracţionării hidraulice deversate în râurile din Pensilvania, întocmind şi o hartă cu aceste contaminări. În procesul de monitorizare şi măsurare a fracturilor se foloseşte nisip radioactiv care conţine izotopi radioactivi gamma. Persoanele expuse la nivele mari de radioactivitate pot avea simptome ale sindromului de radiaţie acută, inclusiv oboseala, leucemie, febră, diaree, stări de vomă, sângerarea nasului, ameţeli, dezorientare, presiune scăzută a sângelui, etc. Conform publicaţiei, există studii nepublicate care demonstrează că radiaţia nu poate fi scăzută suficient prin diluarea în râuri.
    * Riscul poluarii aerului cu cantitati semnificative de Benzen si Toluen – substante cancerigene; usor de inspirat si adulmecat de vreme ce sunt in aer. Pe cat sunt de aromate, pe atat sunt de canceroase. Aceste substante sunt emanate prin cosurile statiei de forare.
    * Riscuri specifice zonelor Barladului si Dobrogei unde sunt vizate aceste extractii. Acestea sunt: Activarea faliei geologice majore Vidraru – Snagov – Shabla ; Pericolul Centralei Cernavoda (Fokusima 2); Prericolul Marii Negre (posibilitatea detonarii hidrogenului sulfurat din Marea Neagra ce poate echivala cu Tunguska 2); Efectul “Dopului de pluta” al Podisulul Dobrogei.

    Pentru a ne putea convinge ca acest foileton de Pericole si Riscuri NU este extras dintr-o suma fictiva de filme SF vazute de mine sau de altii la varsta de 14 ani, va trebui sa formam un fir fenomenologic
    rational si cognitiv atat asupra mecanologiei acestei metode de Extragere Fractala a gazelor de sist cat si
    fenomenologiei producerii fiecaruri Risc in parte. Acest lucru il voi face, in special, pentru cazul particular
    Barlad-Dobrogea. Daca la Barlad situatia este grava, in Dobrogea se pare ca filmele SF au subestimat
    gravitatea situatiei.

    Metoda Fracturarii Hidraulice

    Asadar, metoda fracţionarii hidraulice constă în propagarea fracturilor într-un strat de rocă determinată de prezenţa unui fluid presurizat. Fracturile hidraulice se formează natural, ca în cazul filoanelor, şi este una din modalităţile prin care gazele sau petrolul din rocile-sursă poate migra către rocile-rezervor. Acest procedeu este folosit pentru a elibera petrolul, gazele naturale (inclusiv gazul de şist, gazul ermetic şi metanul de cărbune), sau alte substanţe care urmează a fi extrase, folosind o tehnică denumită fracţionarea hidraulică indusă. Acest tip de fracţionare crează fracturi dintr-un puţ de extracţie săpat în formaţiuni de roci-rezervor. Se poate face o distincţie între fracturarea hidraulică în volum mic folosită pentru a stimula rezervoarele de mare permeabilitate, care pot consuma de obicei 76.000 – 300.000 litri de fluid per puţ, şi fracturarea hidraulică de volum mare, folosită pentru puţurile de gaz ermetic şi gaz de şist.

    Deci fracturarea hidraulică de volum mare este cea care se foloseste la extragerea gazelor de sist, si consuma intre 4 si 28 milioane litri de lichid de fracturare per put fracturat. Lichidul de fracturare este o solutie chimica apoasa formata din: 95% APA ; 4,5% Nisip ; 0.5% un amestec special din 755 de substante
    chimice si petrochimice de sinteza, care este adus cu ajutorul cisternelor la locul de forare, pe care il vom
    numi in continuare “Formula Secreta”. In functie de gradul de refacere al zacamantului, un put de forare
    poate fi fracturat de pana la 18 ori, conform documentarului Gasland.ro, de fiecare data fiind necesara
    aceeasi cantitatea de apa !!!

    Toata povestea unui put de forare incepe cu etapa de sapare a “tunelului”. Acest put poate ajunge pana la maxim 5-6 km adancime si alti atatia km pe orizontala de-a lungul rocilor de sisturi bituminoase. Se pare ca in Barlad zacamantul s-ar afla pe la 3000m
    adancime si respectiv 2500 m in Dobrogea. Saparea dureaza 3-6 saptamani; iar durata de viata a unui put e
    de circa 5 ani; dupa care e epuizat.

    Cu ajutorul unei arme de perforare, se introduc mici bombe care fractureaza roca de sist. Fracturarea se realizeaza pe sectoare (asa zisele roci-rezervoare). Pentru a proteja apa dulce, conducta principala are 3 seturi de tevi concentrice betonate intre ele pentru a nu permite lichidului de fracturare sa polueze panzele freatice accidental (sincer, e oarecum inutil, dupa cum se poate observa clar in figurile de mai sus). Teava e protejata de ciment pana aproape de planul orizontal. Dispozitivul de forare este retras complet.

    Incepe etapa de Fracturare Hidraulica prin introducerea unui lichid la presiuni de peste 1000 bari,
    aprox 1050Kgf/cm2 (datele din poza sunt eronate: 1000 bari in loc de 100 bari, si 1050 Kgf/cm2 in loc de
    1050 Kgf/m2). Fluidul de fracturare sparge realmente rocile fosile si elibereaza gazul. De aici incepe
    durerea de inima.

    – Rolul apei este atat de lichid de antrenare cat si de solvent.
    – Rolul nisipului este de a mentine fisurile create deschise, pentru a emulsiona gazul eliberat.
    – Rolul “Formulei Secrete” a celor 755 de substante chimice, reprezentand 0.5% din masa lichidului de fracturare, este acela de a cataliza, emulsiona si reactiona cu partile hidrocarbonate din zacamant pentru a optimiza extragerea de gaz de sist si pentru a optimiza buna functionare a instalatiei de extractie. E la fel de secreta ca si formula “Coca Cola”; si din aceasta cauza, din pacate, nu s-a putut desfasura nici o analiza completa oficiala de IMPACT ASUPRA MEDIULUI INCONJURATOR, care sa fie prezentata publicului larg, asupra acestui LICHID DE FRACTURARE !!!

    Pentru a fi obiectivi, trebuie sa precizam ca ceea ce este tinut secret aici reprezinta identificarea fiecarui compus chimic din cele 755 (denumirile lor stiintifice si formulele chimice) precum si ponderea
    lui (procentuala, normala, molara) etc. in compozitia globala a “formulei secrete”. Partea nasoala este
    aceea ca, exact acest lichid de fracturare este “marul discordiei” in toate riscurile de poluare si explozive.
    Mai trebuie sa precizam coeficientul de recirculare a lichidului de fracturare, care este: o data de 0.29 alta
    data de 0.39, dupa cum este prezentat in acest link http://www.youtube.com/watch?v=IdoW5nk9fR4 (5) .
    Altfel spus 61% sau chiar 71% din lichidul de fracturare ramane in masa Litosferei infiltrata printre
    crapaturile zacamantului de sist bituminos. Cand domnul Patruta a citit din document, a zis: “Coeficientul
    de recirculare interna este de 0.29”; adica 29%. Deci varianta cu 71% lichid de fracturare ramas in Masa
    Litosferei este varianta valabila … NASOL !!! Alte surse afirma ca numai 60% sau 50% din lichidul de
    fracturare ramane in zacamant; probabil din incercarea disperata, fara de suces, de a ascunde intreaga
    gravitate a situatiei reale.

    Scurta analiza a fenomenologiei producerii fiecaruri risc in parte:

    Pana aici toate bune si frumoase, deoarece lumea crede ca apa asta ramasa in zacamant, ca si lichid de fracturare, ramane ca apa de zacamant care nu se infiltreaza in sol si nu se imprastie in timp mediu (5-10 ani) in toata masa pamantului si, chipurile, nu rabufneste prin sol la suprafata; exact ca la exploatarile clasice ale pungilor de petrol conventionale. Mare eroare se face aici, s-o credeti p-asta cand o zbura mistretul, deoarece, spre deosebire apa din pungile de petrol conventionale, lichidul de fracturare are urmatoarele …

    Diferente: Lichidul de fracturare ramas in marea masa a zacamanturilor de sist este aproape incalculabil mai agresiv chimic, coroziv, distructiv, otravitor,exploziv, radioactiv si permisiv decat apele petroliere folosite pentru dezlocuirea titeiului in cadrul extractiei clasice, asa cum vom explica in continuare. Aceast lichid de fracturare e saturat pana in gat cu gazele naturale emulsionate din zacamant; si, pe langa asta, este tinut sub 1000 bari presiune raportat la nivelul solului. Altfel spus, pe cale de consecinta logica, cei 71% din masa totala a lichidului de fracturare sunt in stare, de-a lungul anilor de zile, sa se infiltreze succesiv, cucerind fiecare strat de sol in parte, toti cei 3 km de Litosfera pana la suprafata, sub imboldul permanent a unei diferente de presiune deltaP de sute de bari !!! Probabil acesta este motivul pentru care toata manevra asta este tinuta la secret.

    Daca intr-adevar asa stau lucrurile, si relatarile de pe teren, prezentate in documentarele neconventionale de pe net, par sa confirme cu vehementa ca asa stau!; continuam rationamentul nostru logic, si trecem la estimarea riscurilor enumerate mai sus.

    Este foarte probabil ca in fazele incipiente straturile superioare de roca sa tina lichidul de fracturare din situl geologic de zacamant acasa la el. Totusi nu cred sa existe roca sedimentara suficient de puternica care sa tina cale de 5-10 ani o apa care cauta in permanenta, cu sute de bari forta, sa gaseasca o crapatura ca sa iasa la lumina. Pardon gresesc, aceasta nu e apa, este o “Solutie de fracturare” mult mai activa pe plan chimic, mult mai coroziva, si cu tensiune superficiala semnificativ mai mica datorita proprietatilor de emulsie, in comparatie cu apa obisnuita naturala. Altfel spus pe unde apa s-ar inpiedica, aceasta solutie ar trece ca prin nimic; la urma urmei a fost proiectata sa treaca prin zacamintele bituminoase, greu perminsive, ca prin iaurt nu?! OoO

    Lichidul de fractionare, cu toata harnicia lui, si cu tot continutul lui de gaze naturale in emulsie si cele 596 de substante chimice, parte din ele probabil filtrate de unele straturi de roca, ajunge inevitabil in straturile succesive de ape freatice de: adancime mare, adancime medie si de surafata. Partea mai nasoala e ca are acum in compozitie toate mizeriile si imputiciunile din zacamantul bituminos de asemenea.

    Asadar mizerabilul lichid de fracturare maroniu-pamantiu se infiltreaza in toate straturile subterane de apa carand dupa el: “formula secreta”, gazele naturale emulsionate si dizolvate, alte mizerii potential radioactive si bituminoase preexistente in roca de extractie. Cu toata aceasta zestre bogata, lichidul de fracturare cucereste inevitabil toata masa Litosferei de deasura sitului de exploatare. Acestea fiind spuse cred ca este deja evident Riscul inevitabil de poluare a tuturor apelor freatice din masa Litosferei, cat si riscul de Explozie si Deflagratie. Ca urmare logica, este de la sine inteles sa presupunem ca orice crapatura in sol, orice caverna sau pestera nedescoperita poate forma, de asemenea, in timp, amestecuri explozive intre gazele emanate din sol si aerul infilrat in caverne din atmosfera. De asemenea este de la sine inteles
    faptul ca nu mai sunteti in siguranta atunci cand faceti un picnic in padure, sau intr-o zona plina de
    atractii speologice, sau calcaroasa. Apa tuturor izvoarelor, fantanilor din zona de extractie devine
    nepotabila, potential inflamabila si exploziva.

    “Distractia” nu se termina aici. Odata ce apa se infiltreaza in fantani, blide, jgeaburile animalelor, in seva copacilor, orice forma de viata o sa aibe de suferit. Solul devine, la randu-i, toxic. Se produce, pe cale
    de consecinta logica, desertificarea artificiala. Oups! Nu suntem siguri daca realizam cat de grav este,
    vorbim de 8700 Km2 in perimetrele Barlad si Dobrogea, in care avem toate aceste neajunsuri.

    In ce priveste Riscul Biologic major, conform unei liste oferite de New York State, lista conţine
    58 de substanţe, dintr-un total de 260 (probabil atatea au gasit ei din uimitoarea “Formula Sectreta”), care
    au proprietăţi problematice pentru sanatatea umana, si astfel avem:
    * 6 fac parte din prima listă publicată de Comisia Europeană cu substanţe ce necesită atenţie deosebită din cauza potenţialelor efecte pe care le pot avea asupra omului şi asupra mediului (Acrilamida, Benzen, Benzen Etil, Isopropylbenzene (cumene), naftalină, tetrasodiu, Etilen)
    * 1 substanta (Naftalină bis (1-metiletil) este în prezent considerată ca fiind bioacumulativă si toxică;
    * 17 sunt clasificate ca fiind toxice pentru organismele acvatice;
    * 38 sunt clasificate ca fiind acut toxice pentru sănătatea urmană;
    * 8 substanţe sunt clasificate ca fiind cancerigene, cum ar fi benzen şi amidă acril, oxid de etilenă şi diversi solvenţi pe baza de petrol;
    * 6 sunt clasificate suspecte ca fiind cancerigene, cum ar fi hidroxilamină clorhidrat;
    * 7 sunt clasificate ca mutagene (1B Muta.), cum ar fi benzen şi oxid de etilenă;
    * 5 sunt clasificate ca având efecte asupra funcţiei de reproducere;

    Este foarte important sa intelegem ca acestea sunt numai cateva substante care au batut la ochi si carora li s-au facut analize neoficial in laboratoare diferite, cu probe aduse de oameni care au avut probleme cu apele freatice si de robinet. De restul nu stim absolut nimic, pana la 755 !!! Ca si mecanologie, aceste substante chimice deosebit de active si radicalii liberi ale acestora, vor fi transportate (transportati) prin intremediul apelor poluate la orice fiinta vie, vegetala sau animala, in toata masa Litosferei; unde altereaza si strica mersul normal metabolic al entitatilor vii. Reactiile chimice metabolice de ardere, enzimatice, hormonale, hepatice vor fi date, in mod evident, peste cap; crescand ingrijorator rata aparitiei tuturor bolilor specifice dereglarilor reactiilor biochimice, care nu sunt deloc putine si care, aproape fara exceptie, sunt boli grave, de multe ori ireversibile si mortale !

    In ce priveste Riscul nuclear-radioactiv, lichidul de fracturare vine cu trasori si cu eventuale substante radioactive preexistente la acea adancime; asa cum am specificat mai sus. Orice apa curgatoare, statatoare, marina care va prelua, prin circuitul apei in natura, panzele freatice poluate, va fi poluata la randul ei; atat cu aceste elemente potential radioactive cat si cu celelalte chimcale din “formula secreta”. Produsele chimice se conecteză cu elementele radioactive (precum radiu-226 si uraniu) din sol şi apoi le aduc la suprafaţă. Se pare ca aceste minereuri de sisturi au, intradevar, prostul obicei de a avea in compozitie elemente radioactive ce emit raze gamma.

    Problema Tectonica, problema Centralei Cernavoda si problema Marii Negre, particularitati ale regiunilor Barlad si Dobrogea ! Datorita particularitatilor celor doua zone, Barlad si Dobrogea, abordam impreuna Riscul Tectonic cu Riscurile specifice acestor zone.

    La nivel general, trebuie de la inceput mentionat ca Romania este o tara relativ stabila din punct de vedere al activitatii tectonice in comparatie cu multe alte tari de pe glob; insa aceasta stare este, de fapt, una metastabila. Aceasta inseamna ca putem transforma o zona relativ inactiva dpdv. tectonic, intr-una activa tectonic, cu ajutorul unor energii minime necesare, de activare, a unor falii adormite; si acesta ar putea fii unu lucru foarte grav.

    In primul rand fracturarea hidraulica produce microcutremure in momentul fracturarii, dar acestea nu ar fi asa grave. Ceea ce e grav insa este ca toata zona de extractie prin fracturare hidraulica este sensibilizata semnificativ la nivel seismic. Deoarece rocile de adancime nu mai sunt “dintr-o bucata” amplitudinea oricarei unde seismice, care trece prin acea zona, este semnificativ crescuta, astfel incat un cutremur de 6 grade de exemplu se va simtii ca unul de 6,5 grade sau mai rau. Aceasta susceptibilitate crescuta la cutremure este aproape ireversibila, roca reasezandu-se in sute sau mii de ani. Pe langa acest lucru, aceste fracturi, aflate la circa 3 km adancime, sunt capabile sa acumuleze energie tectonica, cu fiecare cutremur produs, si sa genereze, la randul lor, noi mini-cutremure de pana la 5-6 grade pe scara Richter. Asadar, zona de exploatare devine, in totalitatea ei, un nou front de falie, capabila sa aibe propriile ei cutremure pe perioade de sute si mii de ani. Cutremurele produse sunt de suprafata, de energie mica spre medie, dar foarte energice la epicentru, putand provoca distrugeri prin miscari scurte si dure ale pamantului.

    In cazul particular Barlad-Vaslui avem si alunecarile de teren, care efectiv vor savura aceste cutremure de suprafata, ideale pentru a destabiliza dealurile din acea zona. Miscarile scurte si energice realmente lichefiaza solul, care se comporta ca o curgere de lahar. Numarul de alunecari de teren va creste, asadar, exponential. Ia sa vedem ce afirma d-l geolog Gabriel Sava:
    R: Pot apărea şi cutremure?
    G.S. În Anglia, s-au oprit exploatările de acest tip, după ce au apărut cutremure de cinci grade într-o zonă ce nu avusese niciodată activitate seismică. S-a demonstrat că tocmai exploatarea fusese cauza seismelor. În România, după cum spun seismologii, suntem oricum în perioada de maximă probabilitate a producerii unui cutremur puternic. La prima vedere, o exploatare la trei kilometri adâncime n-ar produce mari efecte. Dar să ştiţi că natura este atât de perfectă încât pare doar imperfectă la prima vedere. Energia degajată în interiorul scoarţei prin aceste presurizări de fluide, se acumulează în reţeaua cristalină a mineralelor şi a rocilor. La un moment dat, acestă reţea este încărcată atât de puternic încât starea de echilibru nu mai poate fi păstrată şi energia se disipează. Să nu uităm că suntem în apropierea Vrancei!

    R: Adică microseismele şi procedurile de extragere prin fracturare detonează practic o acumulare energetică situată în apropiere, mai precis în zona Vrancea?
    G.S. Exact! Dacă vreţi, se disipează în zona de la 90 la 160 de kilometri, unde sunt de obicei epicentrele unor cutremure mari din Vrancea. Pe de altă parte, înainte de a se asocia unui seism major, această depresiune a Bârladului are o mare problemă cu coeziunea solului. Sunt şi multe alunecări de teren.
    După o ploaie, urmată de câteva seisme mici, de la exploatare, s-ar putea produce alunecări de teren
    locale. Nu sunt convins că firma care va încerca exploatarea acestor gaze din şist le-a luat în calcul.
    Înclin să cred că s-a luat în calcul doar profitul. Este pe undeva şi normal, pentru că legislaţia noastră
    permite acest lucru. Se va ajunge probabil şi la plecări masive din zonele afectate. Cei care înţeleg
    fenomenul, cu siguranţă nu vor accepta să locuiască într-un ecosistem distrus.

    In cazul particular al Dobrogei! problema tectonica este mult mai grava. Dobrogea se afla pe microplaca Moesica a Marii Negre. Se pare ca aceasta placa intradevar prezinta, dpdv. tectonic, o stare metastabila in adevaratul sens al cuvantului. Este adormita si poate fi trezita oricand, cu efecte secundare greu de imaginat. Conform colonelului în rezervă Marian Rizea, Profesor Universitar Doctor Inginer, împreună cu alţi experţi geologi, au atras atenţia asupra riscului seismic alarmant pe care îl implică unica tehnologie de exploatare a gazelor de şist, pe care Chevron va fi nevoită să o aplice în sudul Dobrogei. Specialiştii în geologie avertizează că falia seismică Vidraru-Snagov-Shabla, mai periculoasă chiar decât cea din Vrancea, s-a reactivat.

    În zona Vrancea, cutremurele se produc la adâncimi mari, de peste 100 de kilometri. Există, însă, o mulţime de alte focare de suprafaţă, dispuse pe aproape tot cuprinsul ţării, din Banat până în Dobrogea şi din Satu Mare până la Giurgiu. În cazul acestora, seismele izbucnesc doar la 5 până la 70 de kilometri adâncime şi au efecte zonale devastatoare. Conform datelor seismologilor români, aceste zone seismice de suprafaţă se activează o dată la 50 sau 100 de ani.

    Harta seismicităţii din România pune în evidenţă 22 de focare seismice (foto, marcate cu linii roşii subţiri), altele decât cel din Vrancea. Acestea se activează periodic, o dată la 50 sau 100 de ani. Falia Vidraru – Snagov – Shabla s-a reactivat. În acest moment, avem practic încă două focare seismice pe lângă cel din Vrancea.

    “România este o ţară activă din punct de vedere seismic şi ne putem aştepta oricând la cutremure de adâncime de 7,6 grade Richter în zona Vrancea. Din păcate, în acest moment se poate spune că s-a reactivat şi falia Vidraru – Snagov – Shabla, care se prelungeşte sub Marea Neagră, falie care produce cutremure de suprafaţă foarte periculoase”, a precizat Victor Mocanu, profesor universitar la Facultatea de Geologie şi Geofizică din cadrul Universităţii din Bucureşti. Diferenţa dintre cutremurele de suprafaţă şi cele de adâncime este că primele se resimt pe o arie redusă, dar lasă în urmă distrugeri uriaşe, aşa cum s-a
    întâmplat în Haiti, de pildă. Cele de adâncime se resimt pe o arie mai mare, dar nu produc victime şi
    pagube atât de mari, cum a fost cazul, recent, în Chile.

    În completarea celor spuse de Vasile Mocanu, profesorul Marian Rizea a precizat că falia Vidraru – Snagov – Shabla este tangentă perimetrului Neptun din Marea Neagră, unde urmează să se aplice o tehnologie de extragere a gazelor de şist, interzisă în mai multe ţări europene, precum şi celui de securitate seismică al centralei nuclearo-electrice de la Cernavodă. “Oricând putem avea o Fokuşima pe teritoriul naţional! Este cazul ca toţi specialiştii români din ţară şi străinătate (cercetători, profesori universitari, ingineri geofizicieni, geologi, petrolişti şi gazişti) care au cunoştinţă despre riscurile şi ameninţările de acest
    gen, inclusiv Academia Română, să-şi spună punctul de vedere pentru a se lua o decizie corectă, în privinţa
    oportunităţii trecerii la exploatarea gazului de şist din perimetrele concesionate”, a afirmat acesta.

    Pericolul Scufundarii zonei Dobrogea este fenomenul cunoscut si sub numele de “efectul dopului de pluta”, care reprezinta o alta caracteristica geologica aparte a tinutului dobrogean. In urma unor cutremure dure repetate, Dobrogea are tendinta de a se comporta ca un fel de microplaca tectonica individuala ce are o densitate a rocilor mai mica si o integritate ceva mai mare (ca un fel de celula tectonica separata). Fenomenul este supranumit si “efectul dopului de pluta”, deoarece aceasta insulita tectonica pluteste pe magma interna intocmai ca un flotor, putand sa oscileze relativ haotic si anapoda in urma unor viitoare cutremure repetate. Aceasta face ca tinuturi intregi sa se ridice, sa coboare, sau sa se scufunde; intocmai ca un flotor care se balanseaza pe valurile magmatice (valurile fiind produse de cutremure evident).

    Aceste fenomene tectonice, specifice teritoruliului dobrogean, pot face ca structura constructiv- geometrica a proiectului Centrala Cernavoda sa fie ireversibil si foarte grav afectata !!!

    De asemenea, tot in cazul particular al Dobrogei avem si Problema Marii Negre. Pe langa faptul ca medoda hidraulica poate polua ireversibil atat Dunarea Subterana (sursa continua de apa freatica de calitate semnificativ superioara celor mai renumite ape minerale de top) cat si Marea Neagra; aceasta din urma detine un “rezervor” imens de hidrohen sulfurat dizolvat sub presiune la adancimi de peste 180m.
    Hidrogenul sulfurat (H2S) este un gaz solubil în apă, care se aprinde în contact cu oxigenul din atmosferă, la
    cea mai mica sursa de aprindere, şi care are o valoare energetică mai mare decât cea a gazului metan. În
    caz de cutremur major, sau în cazul unei intervenţii umane, acest rezervor de miliarde de metri cubi, ar
    putea ieşi la suprafaţă şi s-ar putea aprinde la prima scânteie.

    “Pe vremea războiului rece, URSS avea în vedere producerea unei explozii catastrofale, prin aprinderea hidrogenului sulfurat din Marea Neagră, în cazul unei agresiuni NATO dinspre sud, respectiv Turcia. Ar fi fost soluţia finală pentru sovietici, în caz că alte tipuri de arme ar fi dat greş”, spunea Emil Străinu, într-un articol publicat de ZIUA, în 2006. “Explozia acestei pungi de hidrogen sulfurat este echivalentă celei unei bombe atomice”, a mai precizat acesta, la vremea respectivă.

    Într-o carte tehnică aparută în România în 1967, după o traducere din limba rusă, apare, la pagina 506, o informaţie legată de Marea Neagră. Aceasta a fost preluată de I. Golea, în articolul mai sus menţionat, publicat de ZIUA: “la adâncimi mai mari de 150 de metri concentraţia de hidrogen sulfurat (H2S) este foarte mare, respectiv de peste 42 centimetri cubi la litru. Ştiindu-se că acest gaz poate fi folosit drept combustibil, ca şi gazul metan, în anii ’70 statul român a verificat informaţia, în intenţia de a folosi zăcământul în scopuri industriale. Ceauşescu a comandat unei firme japoneze o serie de teste. Rezultatele au arătat că Marea Neagră are un strat de apă sărată adânc de 200 de metri, în care se poate dezvolta viaţă subacvatică. Sub acest strat se află un altul, îmbibat cu hidrogen sulfurat şi apă grea, impropriu vieţii. Japonezii au afirmat la vremea respectivă că echilibrul dintre apele de suprafaţă şi cele de adâncime este unul fragil şi că la un cutremur major pot apărea curenţi ascendenţi care să aducă gazul inflamabil la suprafaţă. Lucru extrem de periculos pentru ţările din vecinătatea mării.” (20) Eu tare ma intreb cat de stabil e substratul de H2S de pe fundul Marii Negre in conditiile in care platforma continentala a Marii Negre, parte componenta a flotorului” Dobrogea, incepe sa se balanseze “ca un dop de pluta” sub dezlantuirea cutremurelor repetate din falia Vidraru-Snagov-Shabla activata si intretinuta de “microfisurile” create prin exploatatrea gazelor de sist de-a lungul si de-a latul acestui tinut. Sincer nu cred ca sunt curios sa aflu!

    In cazul “fericit” in care hidrogenul sulfurat este doar antrenat de un cutremur puternic, sau o serie intreaga de cutremure generate sau declansate prin activare acuta a faliei Vidraru – Snagov – Shabla, si nu explodeaza, acesta are urmatoarele efecte asupra omului:
    – Gaz foarte periculos şi extrem de otrăvitor, de cele mai multe ori fiind fatal pentru cei care intră în contact cu el.
    – Expunerea la H2S se poate face prin piele, ochi sau inhalare. H2S este mai greu decât aerul, prin urmare, copiii pot fi afectaţi mai mult decât adulţii, deoarece sunt mai scunzi şi se expun la concentraţii mai mari ale gazului toxic.
    – Toxicitatea hidrogenului sulfurat variază în funcţie de cantitatea la care un om este expus. Astfel, pentru o concentraţie de 0,07% în aer, gazul se poate dovedi fatal dacă va fi respirat pntru o lungă perioadă, în timp ce un procent de 1% provoacă moartea la scurt timp după contaminare. Efectele apărute în urma expunerii repetate la cantităţi mici, pot provoca conjunctivită, vedere înceţoşată şi alte afecţiuni ale ochilor. În schimb, expunerea la cantităţi mai ridicate cauzează rinită, bronşită acută şi edem pulmonar.

    O confirmare pentru cele spuse mai sus, vine din partea unui eminent cercetător, Dr. J. S. Haldane, profesor la Universitatea Oxford şi preşedinte al Institutlui de Inginerie Minieră din Marea Britanie, cercetător care a arătat, printre altele, că hidrogenul sulfurat este de cinci ori mai mortal decât monoxidul de carbon.

    Pe langa panzele freatice obisnuite, Dobrogea este speciala si prin faptul ca, are o sursa inepuizabila de apa freatica de foarte mare calitate, cunoscuta ca si Dunarea Subterana. Aceste ape freatice se intind de la 100m pana la 700-800m adancime formand 2 mari bazine subterane de apa fosila, asa cum se poate vedea in figura. Unul din aceste depozite acvifere este in nord, care merge pana la 100 de metri in adancime. Celalalt,
    in sud, format in Cretacic-Jurassic, vine dinspre Bulgaria, unde acopera 200 de kilometri, iar la noi mai sunt inca 80 km, avand o viteza de curgere a apei subterane de 2 m/zi. Aceste ape freatice, de o calitate cu totul speciala, se pare unica in Europa, au zadarnicit construirea unei mine de fier la Palazu Mare (datorita inundarii tunelelor, precum si finalizarea terasamentului unei lini ferate la Sitorman, astfel dovedindu-se, inca odata ca acest depozit nu este o himera. De altfel satenii de la sudul Dobrogei, au dat “de un izvor nesfarsit de apa” in puturi cu adancimi de 50-80m. Deasupra acestui minereu de fier (dar nu numai acolo), care deregleaza busolele la Palazu Mare, se afla aceasta apa freatica fosila secreta, veche de 90 milioane de ani, care ar face apele mineralele comerciale din sticlele de plastic sa para niste mizerii !!! Sunt comori mult prea pretioase pentru a fi irosite pentru profitul meschin al corporatiei Chevron.

    Zonele din ţara noastră programate pentru exploatare prin fracturare (fisurare) hidraulică a rocilor sunt, în afară de Bârlad, din Vama Veche, Adamclisi şi Costineşti: Voivozi (Bihor), Tria (Bihor), Băile Felix (Bihor), Tulca (Bihor), Adea (Arad), Curtici (Arad), Periam (Timiş), Biled (Timiş), Păuliş (Timiş), Para (Timiş), Buzia (Timiş), Crai (Timiş), Măcin (Tulcea), Babadag (Tulcea), Capidava (Constanţa), Eforie (Constanţa). (15)

    Durata de efect a fiecarui risc in parte (gradul de ireversibilitate) si concluzii finale

    Riscul de explozie si deflagratie este generat de lichdul de fracturare care patrunde litosfera si iese pana la urma la suprafata impreuna cu apa freatica poluata. Acesta exista pe toata durata exploatarii zonei respective si inca o perioada semnificativa de timp dupa aceea, pana ce marea parte a gazului dizolvat in apele freatice poluate este, treptat, disipat. Este greu de estimat cat timp mai dureaza pana se disipa gazul deoarece nu stim exact cum se va comporta lichidul de fracturare ramas in straturile inferioare ale scoartei terestre, si in apele freatice inferioare. Este de intuit ca factorul gazos este cel mai volatil, dar daca situl alimenteaza inca cu gaz lichidul de fracturare ramas in straturile inferioare si de exploatare, atunci acest risc ar putea persista inca mult timp (minim zeci de ani).

    Riscul de poluare practic a tuturor tipurilor de ape din zona de exploatare si riscul biologic major merg mana in mana cu riscul de explozie si deflagratie in ce priveste probabilitatea de aparitie. Reamintesc ca sansa de aparitie a tuturor acestor 3 riscuri e, practic, de 100% (adica certitudine). Efectele asupra mediului, a acestor doua riscuri, sunt, de data asta, pe o durata mai mare decat riscul de explozie si deflagratie cat si de o gravitate mai mare. Vorbim aici cel putin de sute si poate chiar spre mia de ani, in special in straturile interioare ale Litosferei. Motivul este acela ca panzele freatice inferioare si straturile de roca inferioare mustesc inca mult timp de lichid de fracturare, acesta neavand unde sa evadeze rapid ca apele freatice de suprafata si izvoarele.

    Riscul tectonic-geologic are caracter total ireversibil. Exista intradevar posibilitatea ca rocile sa se “resudeze” la loc, sa-si refaca legaturile chimice, datorita presiunilor si temperaturilor marite din zona sistului. Totusi trebuie sa fim perfect constienti, ca atata timp cat vor exista cutremure zonale, minicutremure, si acumulari de energie, noul front de falie, creat artificial, va mentine vii crapaturile din situl geologic de zacamant, mult timp dupa ce exploatarea se va fi terminat. Asadar, acest risc, care de asemenea are loc cu certitudine de 100% (deoarece natura metodei hidraulice este craparea rocilor evident), poate persista chiar 10.000 de ani. Este clar ca, un front de falie, odata aparut (creat), nu poate sa dispara decat in intervale de timp comparabile cu cele geologice. De asemenea, falia Vidraru – Snagov – Shabla va fi tinuta in priza de cutremurele locale produse de sapaturile din Dobrogea (Costinesti, Eforie, 2 Mai, Adamclisi).

    Problema Centralei Cernavoda, care ar putea deveni Fokusima 2, persista pe toata durata existentei acestei centrale. In primul rand e pe directia faliei mai sus amintite, care produce cutremure de magnitudine medie cu focare la adancimi mici si medii (5-70 km); cutremure care, asa cum am mai vazut, se caracterizeaza prin miscari scurte si violente; adica cu efect de distrugere maxim. Cum Centrala Cernavoda cu siguranta nu va persista 10000 de ani, acest risc va exista pana la desfiintarea ei.

    Problema Marii Negre va exista, fara doar si poate, pe toata durata riscului tectonic-geologic. Motivul este simplu: Punga de H2S dizolvat in Marea Neagra poate fi destabilizata in special de aceste cutremure.

    Concluzie Finala: Datorita numarului mare de riscuri si pericole, precum si a gravitatii extrem de mari a fiecaruri risc luat in parte, pe care metoda Fracturarii Hidraulice le implica, ma simt nevoit, ca eu, ca si cetatean anonim al Dobrogei, sa refuz explorarea, forarea si exploatarea zagamintelor geologice de gaze de sist de pe teritoriul amintit mai sus, precum si de pe Platrforma Continentala a Marii Negre aferente acestui teritoriu !!!
    Ca urmare, nu vreau nici o companie sau corporatie care sa exploateze gazele de sist prin metoda fracturarii (fractionarii, dislocarii, craparii rocilor) hidraulice sau fracturarii mecanice de-a lungul si de-a latul teritoriului mai sus amintit!!!

    Epilog: Nu admit, ca si cetatean al Romaniei, un pericol iminent de origine antropica, de magnitudinea mai multor hazarduri naturale, pentru un profit efemer de 10-15 ani, indiferent cat de mare ar fi acesta !!!

  3. Seba,excelente informatiile despre aceasta metoda.
    Cine are cap si caracter sa citeasca,cine n-are,e liber in goana dupa profituri si distrugere!

    Eu sper ca totusi sunt mult mai multi cei cu cap si caracter.

  4. Problema gazelor de șist în România trebuie legată de discuțiile similare ce au loc în toată Europa. Factorul decizional nu depinde de lămurirea aspectelor tehnice sau de mediu, nu este vorba de eficiență sau poluare. Toată această propagandă are ca scop principal decuplarea Europei de la gazul rusesc, (ceea ce se recunoaște), pentru a menține economia de război în așteptarea viitorului conflict. În acest sens se caută alternativă locală, așa cum este cazul României sau Poloniei sau se negociază furnizarea de gaz lichefiat din S.U.A. O problemă în cazul gazului american este prețul relativ mare cu care ar ajunge în Europa, nesiguranța exploatărilor viitoare, procesarea și transportul. Gazul rusesc este livrat prin conducte în toată Europa, există rezerve suficiente și Gazprom va negocia la nevoie o scădere a prețului.

    România are o situație specială datorită prețului redus pentru rezervele proprii de gaz. Nu poate fi economic interesată de gazul american decât în condițiile în care își va scumpi singură gazul suficient de mult cât să devină explorarea Chevron ”competitivă”. Ceea ce se va face! Dezbaterile legate de rezerve sau mediu sunt doar pentru a slăbi rezistența publicului la tot ceea ce deja s-a decis.

  5. Șansa noastră de a scăpa de clica ce vremelnic e la putere, stă în cutremurul ce se așteaptă în București. Măcar de ar fi unul de 9 grade.

  6. @ nelu:

    Stai linistit ca la cutremur or sa scape ei de o parte dintre noi, iar nu Romania de ei! Si apoi.. ei sunt doar cozile de topor. Manerul si capul care conduce manerul sunt in alta parte. Si acolo numai focul cel de pe urma va “rezolva” situatia.

  7. O natie cu mintea in intuneric – nu pricepe ce i se pregateste – vor sfarteca cu tupeu si viclenie trupul tarii

  8. Pingback: GAZELE DE SIST - dezvaluiri la "Punctul de intalnire" cu Radu Tudor (VIDEO)/ Ponta anunta unde se vor duce banii din redevente: LA DIVERSE PROIECTE... precum "informatizarea intregii tari"!/ REZISTENTA FERMIERILOR POLONEZI IN FATA CHEV
  9. Pingback: GAZELE DE SIST - dezvaluiri la "Punctul de intalnire" cu Radu Tudor (VIDEO)/ Ponta anunta unde se vor duce banii din redevente: LA DIVERSE PROIECTE... precum "informatizarea intregii tari"!/ REZISTENTA FERMIERILOR POLONEZI IN FATA CHEV
  10. Pingback: GAZE DE SIST IN LOCUL APEI. Presiuni ale CHEVRON pentru FALSIFICAREA datelor referitoare la RETEAUA DE APE SUBTERANE din Dobrogea? - Război întru Cuvânt
  11. Pingback: Prospectiuni dupa GAZELE DE SIST langa MANASTIREA PUTNA! [video] - Război întru Cuvânt
  12. Explorarea zacamintelor de hidrocarburi ale unei regiuni necesita si o etapa preliminara – prospectiunea. Iar aceasta se face de regula prin mai multe metode concomitent, rezultatele fiind apoi coroborate pentru a obtine un grad de precizie suficient de ridicat si a minimiza cheltuielile ulterioare. Mai intai se face o prospectiune gravimetrica, apoi una magnetometrica si uneori, daca zacamantul este la adancime mai mica, una electrometrica. Abia dupa ce s-au executat acestea se trece la ultima si cea mai costisitoare faza a prospectiunii si anume prospectiunea seismica, aceea care da informatiile cele mai precise ale structurii geologice a zonei respective. Aceasta consta in generarea unor unde de soc de mica intensitate similare acelora din timpul cutremurelor de pamant, de aceea se numesc “unde seismice”. Prin inregistrarea “ecourilor” care vin din adancimea pamantului dupa ce aceste unde sunt reflectate de stratele din adancime si cunoscand in ce puncte au fost generate si apoi receptionate se poate calcula (cunoscand viteza de propagare a undelor prin acele strate, determinarea acesteia fiind facuta prin lucrari speciale in sonde de mare adancime din zona supusa prospectarii) adancimea si forma acelor strate. Este o metoda oarecum similara sonarului folosit pentru a “vedea” forma si adancimea fundului marilor si oceanelor, sau a determinarii distantei pana la avioanele aflate in zbor cu ajutorul radarului.
    Abia la urma, dupa ce se cunoaste structura geologica a subsolului, se poate trece la explorarea propriu-zisa, cand se “inteapa” stratele unde se pot acumula hidrocarburile si se vede daca exista sau nu mineralul care intereseaza (petrol sau gaz). Doar dupa aceste lucrari se incepe exploatarea, iar compania respectiva poate sa treaca intr-adevar “pe profit” in zona respectiva.
    Dupa cum se poate vedea, toate aceste lucrari necesita cheltuieli foarte mari si nici o companie, oricat de uriasa economic si financiar ar fi, nu isi poate permite sa execute lucrarile de explorare fara a trece si la exploatarea zacamantului descoperit (daca acesta exista!…). Dar geologia Romaniei a fost studiata de foarte multi ani si se cam stie de ce fel de zacaminte dispune tara noastra, companiile straine care ne-au invadat dupa 1990 fiind “invitate” la noi cu informatii sigure, pentru a obtine profituri uriase in schimbul unor “comisioane” consistente pentru aceasta “atentie”. De aceea sintagma “explorare fara exploatare” este un non-sens, niste vorbe goale menite sa imbrobodeasca opinia publica si sa ascunda “dedesubturile” acestor afaceri criminale derulate la nivel mondial…

  13. Pingback: Explorarea GAZELOR DE SIST in Vaslui dureaza doar pana in 2014. Demontarea MINCIUNII CELOR CINCI ANI de explorari si lista SUBSTANTELOR CHMICE CANCERIGENE folosite deja in prospectiuni - Recomandari
  14. Pingback: NABUCCO A MURIT, TRAIASCA GAZELE DE SIST?! Instrumentarea propagandistica a unui ESEC GEOPOLITIC PROGRAMAT/ Romania: victima a concurentei IMPERIILOR ENERGETICE/ Vom fi teren “desert” de exploatare a PETROLULUI si GAZELOR la schimb cu o REDEVE
  15. Pingback: E oficial: ROSIA MONTANA INCLUSA DE PONTA IN PLANUL DE INVESTITII SI LOCURI DE MUNCA!/ Si alta bomba: redeventele la GAZELE DE SIST si la cele din Marea Neagra vor fi MAI MICI! - Recomandari
  16. Pingback: A cui independenta energetica?/ LOCATIILE CHEVRON DIN CONSTANTA: Costinesti, Vama Veche, Adamclisi…/ BARLAD: EXPLORARILE INCEP LA TOAMNA - Recomandari
  17. Pingback: ROMÂNIA ASASINATA [VIDEO] – Emisiunea “Jocuri de putere” cu Rares Bogdan despre PERICOLUL GAZELOR DE SIST SI MARILE TRADARI ALE POLITICIENILOR. Dinu C. Giurescu: “Cum o sa ne luam tara inapoi după ce ea va fi complet secatuita?&#
  18. Pingback: SANTAJ, PRESIUNI SI MANIPULARI: cum organizeaza autoritatile “DEZBATERILE PUBLICE” legate de explorarea GAZELOR DE SIST in comunele din VASLUI [video] - Recomandari
  19. Pingback: Ponta, dispus sa riste CUTREMURE CATASTROFALE pentru sprijinul CORPORATIILOR AMERICANE?/ Bizar sau previzibil? ”Societatea civila” e mai TIMIDA fata de CHEVRON decat fata de RMGC!/ GAZELE DE SIST: demontarea propagandei INDEPENDENTEI ENERGETICE - Reco
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare