MINISTERUL MEDIULUI a dat AVIZELE pentru explorarea GAZELOR DE SIST din Dobrogea/ Cum vom ramane fara GAZELE din Marea Neagra si de ce guvernul Boc=Guvernul MRU=guvernul Ponta

ROMANIA – La-cheul “marilor investitori”

• Hotnews: Rovana Plumb: Ministerul Mediului a dat avize pentru explorarea gazelor de sist in Dobrogea

Ministrul Mediului si Schimbarilor Climatice, Rovana Plumb, a anuntat luni la Constanta ca Ministerul Mediului a dat avize unor companii straine pentru explorarea gazelor de sist in regiunea Dobrogea, transmite Agerpres.

“Ca sa ajungem la exploatare trebuie sa vedem daca avem aceasta resursa si unde o avem. Ori fara explorare nu avem cum sa identificam, deocamdata suntem in faza de explorare. Da, am dat avize pentru Dobrogea, pentru ca nu exista niciun fel de risc. (…) Se trateaza cu foarte mare seriozitate, este clar ca pe explorare, pe tehnologia utilizata, nu exista riscuri in ce priveste mediul, niciun fel de transfer in ceea ce priveste calitatea apei potabile, respectiv infestarea panzei freatice, pentru ca nu se utilizeaza tehnica de fracturare hidraulica. Probabil ca trebuia sa se explice mai de mult acest lucru. Daca s-ar fi explicat, probabil ca si modul in care era receptionata aceasta investitie era altfel facuta. Dar avem nevoie de aceste explorari”, a spus Rovana Plumb.

Ea a precizat ca si Bulgaria a inceput partea de prospectiune cu privire la gazele de sist si, in acelasi context, a declarat ca toate tarile membre UE au nevoie de independenta energetica, exploatarea gazelor de sist fiind una dintre solutii, ce a fost preluata atat de Polonia, care este intr-un stadiu avansat, cat si de Marea Britanie in ultima perioada si de alte state membre care sunt in faza de prospectare si de explorare. Potrivit Rovanei Plumb, din punct de vedere tehnic orice investitie trebuie sa respecte toate normele si regulamentele privind protectia mediului.

“Atat timp cat, in ceea ce priveste explorarea gazelor de sist in Romania, nu se utilizeaza metoda de fracturare hidraulica, din punctul de vedere al protectiei mediului nu exista niciun risc. Asa ca, atat pentru zona Dobrogea, cat si pentru celelalte zone unde s-au solicitat de catre companiile straine licente in ceea ce priveste prospectarea si explorarea, din punct de vedere al mediului se poate elibera acel aviz de mediu, neexistand niciun risc”, a explicat ministrul Mediului.

Aceasta a precizat ca pentru a se ajunge la exploatare, trebuie mai intai sa se faca explorarea gazelor de sist, proces care dureaza 5 ani.

“Eu va spun doar din punct de vedere al Ministerului Mediului, cu toata responsabilitatea si seriozitatea, ca nu exista risc de mediu in ceea ce priveste explorarea deoarece nu se utilizeaza tehnologia de fracturare hidraulica. Prima faza o reprezinta componenta de prospectiuni, care inseamna verificarea riscului la cutremur, faza a doua, care dureaza in medie cinci ani de zile, este faza de explorare, respectiv identificarea resursei pe teritoriul statului membru, abia a treia faza, dupa cinci ani de zile, inseamna exploatarea, adica valorificarea eventualei resurse care se identifica in urma explorarii”, a spus Rovana Plumb.

• Voxpublica:

Ciprian Domnisoru: Prețul gazelor: o creştere certă, cu fiori pentru PSD şi amăgiri despre scăderea prețului în SUA

Când nu dezinformează despre riscurile exploatărilor de gaze de şist prin fracturare hidraulică, politicienii de frunte ai PSD- Ponta , Dragnea şi mai nou Mazăre vorbesc despre prețul în scădere al gazelor naturale în SUA ca urmare a exploatării gazelor de şist. Din graficele de mai jos puteți observa că singura scădere este față de vârful de dinaintea crizei: august 2008, nivel față de care cele mai multe materii prime au înregistrat scăderi de prețuri. Primul grafic arată evoluția prețurilor pentru consumatorii rezidențiali, al doilea pentru consumatorii industriali.

Consumul în SUA în 2002 atingea 651,245 de metri cubi față de 713,538 metri cubi în 2012. Prețul din 2012 este comparabil cu cel din 2002 atât pentru consumatorii industriali cât şi pentru consumatorii rezidențiali. La începutul anilor 2000, gazele de şist reprezentau 1 la sută din producția de gaze a SUA, iar în 2010 peste 20 la sută. Efectul pentru consumatorii rezidențiali sau industriali pare să fie că după 10 ani de creştere sistematică a producției de gaze de şist, prețurile sunt la nivelul anului 2002. Mai mult, în ultima perioadă prețul gazelor naturale a înregistrat creşteri susținute pe piața din SUA.

Ministrul Mediului Rovana Plumb şi Radu Mazăre au ținut astăzi o conferință de presă după ce au acordat avizele de mediu pentru explorarea gazelor de şist în Dobrogea. Ocazie cu care Mazăre a ținut să mai lanseze o dezinformare:” Dacă cei la care ne uităm noi şi îi sorbim din priviri ca fiind mult în faţa noastră din punct de vedere democratic şi din punct de vedere industrial, americanii, o fac de zece ani şi au ajuns dintr-o ţară importatoare de gaze una exportatoare şi pe studiile economice se apreciază că revigorarea economiei americane după criză, ceea ce nu s-a întâmplat în Europa se datorează în mare parte exploatării gazelor de şist. Şi am să vă explic de ce. Pentru că gazul folosit în economie este de opt ori mai ieftin decât gazul european…”.

În prezent prețul importurilor europene este de 11.87 USD/MMBTu   (Million Metric British Thermal Units) față de prețul spot în SUA, de 4.5 USD/MMBTu (sursele aici si aici). Cu alte cuvinte prețul este de cel mult 3 ori mai mare în UE, nicidecum de opt ori mai mare cum dezinformează Mazăre.

Pentru PSD, lovitura nu va veni poate din partea ecologiştilor care văd cum politicienii manipulează şi ascund riscurile exploatărilor gazelor de şist. Ci va veni din partea milioanelor de români care îşi vor vedea factura la gaze “liberalizată” la prețuri europene.  Oricât se amăgesc sau încearcă să amăgească populația, prețul pentru consumatorii americani nu a scăzut ca urmare a exploatării gazelor de şist. Pentru consumatorii români va creşte însă cu siguranță, si nu din cauza lipsei unor exploatări “sănătoase” de gaze de şist pe model texan, ci în urma calendarului de liberalizare a prețului la gaze agreat de guvernul Ponta şi FMI, care va duce la dublarea prețului pentru consumatorii casnici până în 2018- calendarul complet aici, pe site-ul Ministerului de Finante.

Mihai Gotiu: De ce îl laudă Băsescu pe Ponta. Şi de ce Ponta îşi merită laudele. Nava României e la cheul “marilor investitori”. Şi la cheremul lor

Când Traian Băsescu le-a mulţumit Guvernelor Boc, Ungureanu şi Ponta pentru “performanţele” obţinute, a folosit indicatorul deficitului. Care ar fi scăzut la 2,9%. Daţi-mi voie să folosesc nişte indicatori mai apropiaţi de propria piele pentru a argumenta că nu e vorba de nicio “performanţă”(termenul îi aparţine preşedintelui) în reducerea deficitului. Şi să aduc în discuţie doar situaţia din ultimele luni.

Nu am cunoştinţe despre prea multe mici sau mari afaceri care să fi pornit în această perioadă, care să fi generat taxe, impozite şi ale venituri suplimentare la bugetul de stat (care să compenseze măcar într-o mica parte închiderea a sute de mii de mici afaceri de după 2009). Nici de o creştere substanţială a eficienţei colectării taxelor şi impozitelor. Singurul lucru care a crescut sunt reducerile. Tăierile de peste tot. Chiar şi de la cele mai mici capitole. Acele prevederi legale, de alocare a minim 6% pentru educaţie şi 1% pentru cercetare (din PIB) sunt, de fapt, undeva pe la jumătate. Scandalul din domeniul cercetării, unde sumele acordate prin granturi câştigate anii trecuţi (proiecte aflate, aşadar, în derulare) a traversat Oceanul, până în SUA. Cu 0,00..1% la scăderea deficitului a contribuit şi nerespectarea obligaţiilor pe care Guvernul României (indiferent cine a fost premier, Boc, Ungureanu sau Ponta) şi le asumase!

Cu şi mai mulţi “de zero” după virgulă “ajută” la scăderea deficitului cultura. Prin cea mai recentă sesiune de finanţare,  Administraţia Fondului Cultural Naţional (AFCN) a împărţit (nu discut acum modul în care a “împărţit”) aproximativ un milion de euro din banii… rămaşi necheltuiţi anul trecut. Au fost ultimii bani, pentru că nimeni nu ştie ce sumă va mai avea la dispoziţie AFCN în acest an, după ce procentul de 2% din încasările Loteriei Naţionale nu mai e direcţionat direct către fond, ci către bugetul de stat, de unde doar “mila” domnului Ponta mai decide. Atenţie, vorbim de 1-2 milioane de euro, un fir de praf în bugetul national, din care până acum reuşeau să supravieţuiască cele câteva sute de producători independenţi din România (din toate domeniile – de la cultură scrisă, la teatru, manageri culturali, artişti plastici etc.). Bani reprezentând, în cea mai mare parte, costurile de producţie, nu veniturile (drepturile de autor) ale persoanelor respective. Să ajungi să tai şi dintr-o atât de derizorie şi insignifiantă sumă (în raport cu bugetul national) e, într-adevăr, o “performanţă”.

Tot mai apropiat de propia piele e domeniul presei. Care reprezintă însă, în acelaşi timp, un foarte util indicator al economiei autohtone. Pentru că, dincolo de aşa-zisa “generozitate” a unor moguli şi mogulaşi interesaţi, mass-media îşi asigură veniturile din încasările din publicitate. Din acest punct de vedere, 2013 a început mai prost anul faţă de 2012, 2011, 2010 ori 2009. Dacă nu există publicitate, înseamnă că nu există nici consum (un alt indicator “îndrăgit” de economişti). Nu există cerere, implicit, nu există nici ofertă (producţie), fie că e vorba de bunuri, fie de servicii. În agricultură nu s-a schimbat nimic esenţial şi nici în atragerea fondurilor europene (a cărei eficienţă a fost amânată, încă o dată, pe termen nedefinit). Acestea sunt “performanţele” Guvernului Ponta (care se adaugă “performanţelor” din aceleaşi categorii ale Guvernelor Boc şi Ungureanu). “Performanţe” vizibile şi trăite pe viu de milioane de români. Câţi au mai rămas în viaţă sau în ţară ca să le trăiască.

Ce a câştigat atunci România (şi românii) în aceste ultime luni (şi ani) pentru a justifica mulţumirile lui Traian Băsescu? O spune chiar preşedintele: “România a redevenit credibilă pentru pieţele de capital”. Şi, din acest punct de vedere, are dreptate. România este o ţară de oameni într-atât de săraci încât orice fârâmitură aruncată de la festinul “marilor investitori” va fi primită/privită ca un act de mare generozitate. Ce mai contează că ceea ce aruncă cu degeţelul mic (după ce s-a scobit în nas cu el) un “investitor strategic” va fi luat înmiit cu zece mâini hrăpăreţe (şi câte le-or mai fi crescut modificaţilor genetic care conduc marile corporaţii şi fonduri de investiţii). Fie că e vorba de pământul ţăranilor români, de energie ori de resursele naturale. Românii au fost aduşi într-o asemenea stare sărăcie (financiară, dar şi spirituală)  încât e cât se poate de “credibil” că îşi vor ceda şi ultimele resurse în schimbul a două parale găurite care să le mai permită să mai respire o zi sau două, fără prea multe obiecţii.

Aseară, într-o emisiune la Realitatea TV, Ionel Blănculescu, consilierul premierului Ponta, anunţa că două mari fonduri de investiţii americane au bătut deja săptămâna trecută la porţile Guvernului. Chevron, băieţii deştepţi ai energiei ori cei care visează la aurul românesc sunt deja, în faţa lor, la coadă. Vestea bună (pentru ei) e că România e pregătită să-i primească în postura de “mari salvatori”. Românii au fost pregătiţi intens în ultimele luni şi ani pentru o asemenea “salvare”.

Mulţumirile adresate de Traian Băsescu lui Boc, Ungureanu şi Ponta sunt, astfel, pe deplin justificate. Iar Boc, Ungureanu şi Ponta le merită cu prisosinţă. Declaraţiile lui Traian Băsescu nu ascund nici ipocrizii propagandistice, nici cine ştie ce strategii electorale pe termen lung, ci reflectă la modul cel mai direct realitatea. Nava României a ajuns la cheu. La cheul “marilor investitori”. Şi la cheremul lor. Hotărâţi d-voastră dacă, la rândul nostru, avem motive să le mulţumim pentru asta domnilor Băsescu, Boc, Ungureanu, Ponta.

• Adevarul: Cum poate pierde România în mod stupid toate gazele din Marea Neagră

România ar putea să nu vadă niciun metru cub de gaz din zăcămintele nou-prospectate din Marea Neagră din cauza unei modificări aduse legii petrolului, la insistenţele Uniunii Europene, în perioada de pre-aderare.

Potrivit articolului 47 din acest act normativ, titularul acordului petrolier „are dreptul să dispună asupra cantităţilor de petrol ce îi revin, conform clauzelor acordului petrolier, inclusiv să le exporte”. Prevederea se aplică şi în cazul gazelor naturale. Mai exact, cele 6,5 miliarde de metri cubi ce ar putea fi extrase anual de către Petrom şi Exxon în perimetrul Neptun, pot fi direct exportate fără ca măcar să fie transportate la tărmul românesc, caz în care tot ce ar obţine România ar fi redevenţele şi taxele asociate producţiei. Astfel, dacă cele două companii ajung la concluzia că e mai rentabil să constuiască o conductă până în Turcia, unde preţul e mai mare decât cel de 170 de dolari de pe piaţa românească, atunci nimic nu poate împiedica acest lucru.

Anterior, legea petrolului prevedea că statul are drept de preempţiune, dar birocraţii de la Bruxelles au considerat că aceasta nu este în conformitate cu prevederile comunitare.

„Legea offshore”

Constantin Niţă, ministrul delegat pentru Energie, a declarat astăzi că a solicitat Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale (ANRM) să realizeze o „lege offshore”, prin care „să se definească ce înseamnă exploatare, ce înseamnă transport, ce înseamnă taxe”. De asemenea, Niţă face eforturi pentru a implica Transgaz în acest proiect, prin construirea într-un consorţiu, alături de Petrom şi Exxon, a conductei prin care să fie transportate la ţărm gazele naturale. Conductă realizată în consorţiu cu Petrom şi Exxon “Nu vreau să pierdem această ocazie pentru România, trebuie să gândim totul”, a afirmat Constantin Niţă. Ministrul a mai anunţat că respectiva conductă va fi construită, probabil, până la un terminal ce ar urma să fie realizat pe un teren aparţinând Oil Terminal, operatorul terminalului marin din portul Constanţa. “Oil Terminal are terenuri de 50 hectare. Acolo vrem să facem un terminal pentru gazele din Marea Neagră”, a mai spus Niţă.

Transgaz este operatorul naţional de transport al gazelor naturale şi este controlat de stat. În Marea Neagră au fost concesionate în ultimii ani mai multe perimetre de explorare a zăcămintelor de hidrocarburi. Petrom şi Exxon au anunţat în aprilie că ar putea extrage 6,5 miliarde de metri cubi pe an din perimetrul Neptun, cantitate care echivalează cu jumătate din consumul actual al României.

Liberalizarea gazelor, impusă de FMI şi UE

La presiunile Uniunii Europene (UE) şi ale Fondului Monetar Internaţional (FMI), ţara noastră a eliminat recent interdicţia de a exporta gaze naturale. De asemenea, ţara noastră trebuie să liberalizeze preţul producţiei interne de gaze naturale, conform unui calendar stabilit de ANRE. Pentru industrie, eliminarea preţurilor reglementate este programată pentru finele anului 2014, în timp ce pentru populaţie este prevăzut anul 2018.