Si totusi, la BAILE FELIX s-a semnat pentru exploatarea GAZELOR DE SIST de catre GAZPROM?

28-11-2013 10 minute ~~Sublinieri~~

Gandul: Noi proteste la Pungeşti. 200 de oameni s-au adunat în zona în care Chevron are teren

Aproximativ 200 de localnici din comuna vasluiană Pungeşti s-au adunat, miercuri, în zona în care Chevron deţine terenul pe care ar urma să amplaseze prima sondă de explorare a gazelor de şist, oamenii spunând că au recurs la acest gest după ce în zonă au văzut mai multe maşini ale Jandarmeriei.

Localnicii s-au adunat în zona localităţii Siliştea, unde Chevron a luat în concesiune o suprafaţă de teren pe care urmează să-şi amplaseze prima sondă de explorare a gazelor de şist în judeţul Vaslui, ei reclamând că au văzut mai multe maşini ale Jandarmeriei care se îndreptau spre Primăria Pungeşti.

“Asta poate fi o tactică prin care jandarmii încearcă să ne obosească. Azi-noapte am văzut prin zonă şi o maşină de la firma din Mureş cu muncitori care ar urma să facă lucrările pentru Chevron la Siliştea. Am văzut o agitaţie foarte puternică în rândul jandarmilor, fiind posibil ca ei să pregătească un nou atac în zonă. În consecinţă, lumea s-a mobilizat pentru a putea apăra din nou zona unde Chevron are pământul”, a declarat, miercuri, pentru corespondentul MEDIAFAX, unul din liderii protestatarilor din Pungeşti, Constantin Pâslaru.

De partea cealaltă, reprezentanţii Jandarmeriei spun că au trecut pe drumul judeţean din zona unde se află tabăra protestatarilor de la Siliştea întrucât desfăşoară un exerciţiu de pregătire la Primăria Pungeşti.

“Astăzi (miercuri – n.r.) am avut un exerciţiu pentru verificarea gradului de pregătire a efectivelor de jandarmi, acesta desfăşurându-se la Primăria din Pungeşti. Jandarmeria Vaslui nu a avut nicio treabă cu localitatea Siliştea. De fapt, a fost un exerciţiu de rutină conform unei planificări la care au participat inclusiv pompierii şi Ambulanţa, cu câte o autospecială”, a precizat purtătorul de cuvânt al Inspectoratului Judeţean de Jandarmi Vaslui, Lucian Modoranu.

La ora transmiterii acestei ştiri, cei aproximativ 200 de localnici din satele Siliştea, Armăşoaia şi Pungeşti se află în continuare în “tabăra de rezistenţă” de la Siliştea, unde de la jumătatea lunii octombrie au amplasat mai multe corturi în care câţiva localnici stau în permanenţă, astfel încât să poată împiedica o eventuală începere a lucrărilor Chevron.

În 3 octombrie, Chevron a obţinut autorizaţie de construire pentru amplasarea în judeţul Vaslui a primei sonde de explorare a gazelor de şist în România, după ce compania a primit toate avizele necesare de la autorităţi pentru prospectarea solului în perimetrul de la Siliştea.

În 14 octombrie, localnicii din Siliştea au protestat în faţa perimetrului din comuna Pungeşti, unde compania Chevron şi-a adus primii specialişti cu care să înceapă lucrările de amenajare a platformei unde va fi amplasată prima sondă de explorare a gazelor de şist. Reprezentanţii companiei Chevron şi-au retras, în aceeaşi zi, specialiştii de pe suprafaţa de teren deţinută la Siliştea, fără ca aceştia să mai revină în zonă.

Tom Holst, managerul Chevron pentru România, a anunţat, că explorarea gazelor de şist de la Pungeşti se suspendă până când siguranţa angajaţilor firmei, a constructorilor şi a comunităţii va fi asigurată şi, totodată, până când se va înţelege că metodele folosite de către companie sunt cele mai bune.

Consilierii locali din Pungeşti au decis interzicerea explorării şi exploatării gazelor de şist la o zi după protestele care au avut loc la Siliştea, unde Chevron intenţiona să înceapă lucrările de amenajare a platformei pe care vrea să-şi amplaseze prima sondă de explorare a gazelor de şist din România. Hotărârea a fost trimisă spre validare Prefecturii, însă instituţia a retrimis-o consilierilor din Pungeşti să o revoce, lucru care nu s-a întâmplat.

Ministrul Liviu Dragnea declara, la emisiunea “După 20 de ani” difuzată în 17 noiembrie de ProTV, într-o discuţie despre gazele de şist, că 200 de oameni din Pungeşti, care sunt minţiti de preotul din sat sau de ONG-uri din Vaslui, încearcă să blocheze accesul a 20 de milioane de români la dezvoltare.

“Ar putea să vină venituri din pământ, dar nu le lasă oamenii din Pungeşti. Cei 200 de oameni nu lasă pe ceilalţi 20 de milioane să ne dezvoltăm”, afirma Dragnea.

Vicepremierul declara, de asemenea, că este vorba despre o presiune pusă pe 20 de milioane de români.

TOTB: În căutarea gazelor de șist: O poveste a rezistenței țărănești

de Attila Szocs (ARC2020.eu)

“Au descărcat zeci de kilograme de explozibil pe proprietatea mea, fără consimțământul meu, pentru a explora după gaze de șist. Explozibilul se numește ‘Rioesis Plus’, produs al companiei Maxam Deutschland GmbH, și este manevrat fără măsuri de siguranță”, spune fermierul bio Willy Schuster din satul Moșna, un sit din județul Sibiu aflat în Patrimoniul Unesco. “Am reușit, când am ajuns acolo, să iau niște mostre de explozibil în mâini, să văd cum e. Cum ar trebui să reacționăm când poliția și alte autorități nu ne protejează, ci iau partea companiei?”. Dinamită, cutremure, distrugerea unor situri de patrimoniu mondial, încălcarea drepturilor constituționale. Cetățenii din România rurală se află sub un nou tip de asediu.

În mod tacit, din anii 2000 încoace, guvernele care s-au succedat au aprobat peste 50 de acorduri cu corporații multinaționale sau cu companii de exploatare românești. Aceste înțelegeri au deschis posibilități pentru prospectare, în special pentru explorarea și exploatarea gazelor de șist. Potrivit Administraţiei pentru Informaţii în Domeniul Energiei din SUA, rezervele de gaze de șist ale României sunt de aproape 1,5 miliarde de metri cubi, potențialul țării aflându-se nu cu mult în urma Poloniei și a Franței – Franța a interzis deja extragerea gazelor de șist. Toate aceste gaze se află însă sub pământurile țăranilor, sub pășunile comunale, sub biserici monumente istorice și sub rezervele locale de apă.

Pe măsură ce Guvernul a căzut la învoială cu companii precum Chevron, OMV Petrom, Lukoil sau Romgaz, care tocmai a fost listat la Bursa din Londra, populațiile locale au devenit îngrijorate. Pe lângă faptul că oamenii sunt preocupați de mediu, de riscurile sociale și culturale, există și griji serioase legate de modul în care companiile le încalcă drepturile constituționale și de cât de prost gestionează autoritățile locale tensiunile în creștere.

Recoltarea cablurilor de prospectare în Moșna, județul Sibiu

Cazul Pungești, din județul Vaslui, unde, la mijlocul lui octombrie, comunitatea locală a opus rezistență în fața instalării unui puț de explorare de către compania Chevron, a devenit celebru. Deși compania a obținut toate autorizările din partea autorităților naționale, asta nu i-a convins pe cei aproape 3.500 de țărani din cele opt sate ale comunei. Când Chevron se pregătea să înceapă forările, țăranii din Pungești au ocupat perimetrul de exploatare, unde au creat un lanț uman și de unde au refuzat să plece. Această împotrivire a continuat zile la rând. Apoi prefectul județului a ordonat jandarmeriei să intervină drastic împotriva protestului pașnic. Câțiva oameni au fost răniți și au necesitat spitalizare, însă la sfârșitul zilei, reprezentanții Chevron au declarat: “Chevron poate confirma astăzi că și-a suspendat activitățile în Siliștea, comuna Pungești, județul Vaslui. Chevron este dedicată relațiilor constructive și pozitive cu comunitățile în care operăm și ne vom continua dialogul cu publicul, cu comunitățile locale și cu autoritățile pe marginea proiectelor noastre.”

A trecut mai bine de o lună de atunci, timp în care Chevron a început în Pungești o campanie de informare din casă-n casă privind extragerea gazelor de șist. O țărancă din zonă, Anișoara Lavric, îi măsoară succesul: “Au venit și ne-au spus numai lucruri drăguțe, dar nu ne-au convins că nu vom avea de suferit. Așa că ar trebui să ne lase așa cum suntem. Avem puțuri curate și vrem să le păstrăm așa. Ar trebui să se întoarcă în America.” Dar cu toate că și-a suspendat activitățile în Pungești, Chevron se bucură încă de sprijinul Guvernului, care e dornic să exploreze și să extragă gaze, indiferent de poziția cetățenilor.

Rezistența din Pungești nu este un eveniment izolat. După cum arată această hartă, autoritățile române au încheiat acorduri de prospectare, explorare și extracție în aproape fiecare regiune a țării. Tot ce mai poate sta în calea unei exploatări a gazelor la scară largă sunt conștientizarea și capacitatea fermierilor de a se opune. Un asemenea fermier este Willy Schuster (foto dreapta) din Moșna, un sit din județul Sibiu aflat în Patrimoniul Unesco. Willy, co-fondator al asociației țărănești Ecoruralis și familia sa au o fermă organică de lapte și dețin câteva loturi de pământ și pășuni certificate bio în vecinătatea gospodăriei lor. Lupta lor a început acum câteva luni, când angajații unei companii de prospectare, Prospecțiuni SA, aflată în proprietatea controversatului om de afaceri Ovidiu Tender (care acaparează pământuri pentru bicombustibili și în Senegal și Gabon), au început să răspândească în mod ilegal sute de metri de cabluri de prospectare și explozibili pe terenurile familiei, cu scopul de a carta zonele cu potențial de extragere a rezervelor naturale, printre care și gaze de șist.

Willy s-a opus. A adunat în mod repetat cablurile de pe pământurile sale și, la puțin timp după asta, și alți localnici au urmat acțiunile de “recoltare”, pentru că acele cabluri erai întinse în calea vacilor și prin adăposturile lor, pentru că muncitorii au distrus câmpurile de recoltă. “Pur și simplu nu ne-au întrebat. Mai mult, când am adunat cablurile de pe proprietatea mea, m-au acuzat de furt și au depus o plângere la poliție împotriva mea”, spune Willy Schuster. “Le-am spus că nu știam la ce servesc, că am crezut că sunt abandonate și că le voi returna. Ideea de bază e că mi-au încălcat proprietatea. Totodată, m-au amenințat pe mine și mi-au amenințat familia. În ciuda acestor ilegalități și a diverselor plângeri pe care le-am depus la autoritățile locale și regionale, ei încă sunt liberi.”

Localnicii se mai plâng că muncitorii de la companie nu le-au spus ce vor aduce pe terenurile lor și că au dovedit neglijență în mânuirea explozibililor. “Eu, personal, am găsit dinamită pe pământul meu”, spune Willy Schuster. “Deși erau în preajmă angajați ai companiei, m-am dus acolo și am ridicat o încărcătură de explozibil în mână – un copil putea face asta la fel de bine. Era produs de Maxam Deutschland GmbH, iar numele explozibilului era Rioesis Plus.” Organizațiile neguvernamentale au acuzat compania de vătămarea unor situri aflate în Patrimoniul Uneso și a unor locuințe locale cu exploziile ei. Acestea includ biserica fortificată din Moșna (foto dreapta), care datează din secolul XV. Pe de altă parte, Mihai Mitroi, managerul Prospecțiuni SA, a spus că firma a intrat din greșeală, fără autorizație, pe proprietate privată, dar că nu are cabluri pe pământul lui Willy Schuster și că nu l-a afectat cu nimic.

Până la 15 noiembrie, gospodăria lui Willy s-a transformat într-un centru de operațiuni al rezistenței. Zeci de reprezentanți ai ONG-urilor, vecini, activiști și oameni de știință s-au adunat în mica lui casă țărănească în semn de solidaritate. Și-au petrecut weekend-ul informându-i pe oameni, protestând public împotriva acitivităților ilegale ale Prospecțiuni SA, ajutându-i pe săteni să “recolteze” sutele de metri de cablu și identificând locurile în care a fost plasată dinamită pe pământ privat. Solidaritatea lor a culminat cu o demonstrație plină de culoare în Alma Vii, unul dintre cele mai afectate sate din perimetrul de prospectare. Sute de protestatari din toate regiunile României au transmis un mesaj ferm: “Împreună putem salva România!”, luând o poziție unitară împotriva tuturor proiectelor distructive, pe termen scurt, de la extragerea gazelor de șist, la mineritul cu aur și landgrabbing-ul din agricultură.

Deși abuzurile Prospecțiuni SA și ale altor companii de prospectare, explorare și exploatare au loc în continuare – încălcarea drepturilor constituționale ale țăranilor români, discreditarea rolului important pe care aceștia îl au în societate -, există încă speranță. Însă “oamenii de pază”, cum au fost botezați de media naționale, watchmen și lideri ai comunităților locale precum Willy Schuster nu ar trebui să fie singuri în fața avalanșei. Un reporter de la Reuters a documentat minunat mulțimea din Pungești, în timp ce striga extatic: “Putem trăi fără apă?”, “NU!”, “Putem trăi fără Chevron?”,

“DA!”.

Acest articol a fost preluat de pe site-ul ARC2020.eu.

Realitatea.net: Rușii de la Gazprom, undă verde din partea Guvernului Ponta să distrugă Băile Felix

Celebră în toată Europa, stațiunea balneo-climaterică Băile Felix are șanse foarte mari ca, în viitorul apropiat, să dispară definitiv din ghidurile turistice.

Dispariția stațiunii Băile Felix nu se va întâmpla din cauza cine știe cărei catastrofe locale ci, pentru că însuși Guvernul Ponta i-a semnat condamnarea la moarte. Iar cei care vor pune în practică această sentință capitală sunt nimeni alții decât rușii de la Gazprom, cărora Premierul României și câțiva dintre subordonații lui le-au aprobat să înceapă explorarea și apoi exploatarea gazelor de șist exact în inima acestui paradis balneo-terapeutic, scrie curentul.ro.

Guvernul Ponta a adoptat Hotărârea Nr. 887 din 14 noiembrie 2013, privind aprobarea Acordului petrolier de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare în perimetrul EX – 3 Băile Felix, încheiat între Agenția Națională pentru Resurse Minerale și East West Petroleum Corp. Publicată în Monitorul Oficial Nr. 721 din 22 noiembrie 2013, această Hotărâre de Guvern este sentința de condamnare la moarte a stațiunii balneare Băile Felix.

Rușii din spatele canadienilor

HG nr.887/14.11.2013 este un text scurt, care nu oferă prea multe detalii. Concentrat în doar câteva rânduri, el spune că: „În temeiul art. 108 din Constituția României, republicată, și al art. 31 alin. (1) din Legea petrolului nr. 238/2004, cu modificările și completările ulterioare,Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.

Articolul 1: Se aprobă Acordul petrolier de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare în perimetrul EX – 3 Băile Felix, încheiat între Agenția Națională pentru Resurse Minerale, în calitate de concedent, și East West Petroleum Comp., în calitate de concesionar, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezenta hotărâre“. Ce prevederi o fi conținând „Anexa“ menționată? Nu o să aflăm niciodată pentru că a fost secretizată. Sau, după cum se spune în textul HG-ului cu pricina „Anexa nu se publică, fiind clasificată potrivit legii“. Cel de al doilea articol al Hotărârii de Guvern menționează că „Acordul petrolier de concesiune pentru explorare-dezvoltare-exploatare în perimetrul EX – 3 Băile Felix, aprobat potrivit art. 1, intră în vigoare la data publicării prezentei hotărâri în Monitorul Oficial al României, Partea I.“ Așadar, să fim clari: explorarea va fi urmată de „exploatarea“ gazelor descoperite acolo? Cum, în ce condiții financiare, cu ce garanții privitoare la protecția mediului? Habar nu avem pentru că guvernanții noștri tac mai „asurzitor“ decât „mortul din păpușoi“. În schimb, lista celor care semnează HG nr.887/14.11.2013 este aproape mai lungă decât însuși textul propriu-zis. Iată iată care sunt „cioclii“ care au semnat condamnarea la moarte a stațiunii Băile Felix: Prim semnatar, în calitatea sa de Prim-ministru este Victor Ponta. Iar cei care contrasemnează textul Hotărârii sunt: „Președintele Agenției Naționale pentru Resurse Minerale, Gheorghe Duţu, Viceprim-ministru, ministrul finanțelor publice, Daniel Chiţoiu, Ministrul delegat pentru buget, Gheorghe Gherghina, Secretar de stat în Ministerul Economiei, Andrei Dominic Gerea, Ministrul delegat pentru energie, Constantin Niță, Ministrul mediului și pădurilor, Rovana Plumb, Ministrul delegat pentru ape, păduri și piscicultură, Lucia Ana Varga.“ Așadar, după cum spunea Caragiale, „toată gașca în păr“.

Oficial, „concesionarul „East West Petroleum Corporation“ este o firma canadiană, despre care se știe că are afaceri răspândite prin toată lumea, din SUA și Canada până în India, Noua Zeelandă și Maroc. Inclusiv în România. Lucrurile devin, însă, cu adevărat interesante după ce consultăm site-ul firmei respective. De acolo, aflăm, printre multe altele că, cel puțin în ceea ce privește România, „The Company has entered into a farmout agreement with Naftna Industrija Srbije (NIS), the Serbian subsidiary of Gazprom Neft, whereby our partner will fund the total cost of the Phase I work program“. Așadar: „Compania a încheiat un acord cu Naftna Industrija farmout Srbije (NIS), subsidiara din Serbia a Gazprom Neft“. Așadar, în spatele „canadienilor“ stau sârbii de la „Naftna Industrija Srbije“ iar în spatele sârbilor, „ursul“ rusesc de la Gazprom Neft“. Păi… în condițiile astea se cam schimbă situația. În conformitate cu informațiile oferite de saitul „East West Petroleum Corporation“, această firmă a primit dreptul de a-și întinde lucrările pe o suprafață de un milion de acri. Ceea ce în unități europene înseamnă cam cinci sute de mii de hectare. Păi cum adică? Unde ești moș Iliescule cu tot cu proletarii tăi, pe care i-ai trimis, cândva, pe străzi, să zbiere bezmetici că „Nu ne vindem țara“. Bineînțeles că nu ne-o vindem pentru că nici nu mai avem ce: le-o dați voi gratuit rușilor, ascunși sub tot soiul de firme, chipurile „capitaliste“. O veche zicală românească spune că „Până la Dumnezeu, te mănâncă sfinții“. Dar iată cum, în acest caz, „până la canadieni, ne înghit rușii“.

Hotnews: Polonia va incepe exploatarea gazelor de sist in 2014

Exploatarea comerciala a gazelor de sist in Polonia va incepe in 2014, a anuntat miercuri ministrul adjunct pentru Mediu, Piotr Wozniak, citat de AFP.

“Dupa rezultatele pe care le-am vazut, prima exploatare comerciala va incepe in Polonia anul viitor”, a precizat Piotr Wozniak, dupa ce San Leon Energy, o societate cotata la Bursa din Londra, a publicat primele rezultate ale unui foraj in norul tarii.

Potrivit unui comunicat al grupului, rezultatele “au depasit de departe asteptarile”.

“Rezultatul este foarte bun”, a subliniat ministrul, citat de agentia PAP, exprimandu-si speranta ca si alte societati vor putea lansa anul viitor operatiunile de exploatare comerciala.

Dornica de a-si asigura independenta energetica, Polonia conteaza pe gazele de sist, cu rezerve evaluate intre 800 si 2.000 miliarde m3. O prima extractie, cu titlu experimental, a fost lansata in iulie. Guvernul prevede investitii de 12,5 miliarde euro pana in 2020 pentru a exploata aceste zacaminte.

Aceasta tara cu 38 de milioane de locuitori, prima economie din Europa Centrala si de Est, consuma in prezent 14 miliarde de metri cubi de gaze anual, dintre care doua treimi sunt importate din Rusia. In prezent, 91% din electricitatea Poloniei este produsa plecand de la huila si lignit, cu rezerve care pot acoperi necesitatile tarii timp de 150 de ani, potrivit estimarilor.

Seful guvernului, Donald Tusk, l-a schimbat saptamana trecuta, in plina conferinta a ONU asupra climatului, pe ministrul Mediului Marcin Korolec. Noul ministru, Maciej Grabowski, anuntase, chiar de la nominalizare, ca exploatarea gazelor de sist in Polonia va fi prioritatea sa.