Noi evolutii in dosarul crizei din Ucraina si Crimeea/ RECUNOASTEREA KOSOVO SAU CUM SE JOACA MIZE NATIONALE ESENTIALE IN LUPTE POLITICIANISTE/ Moldova nu prea ar vrea in NATO

• Adevarul: Vestul s-a împăcat cu ideea că Rusia înhaţă Crimeea

Criza ucraineană riscă să conducă la o soluţie dureroasă, cu care Occidentul nu este de acord, dar pe care ar putea să fie nevoit să o accepte: abandonarea Crimeei lui Vladimir Putin pentru a salva independenţa Ucrainei, comentează AFP. Niciuna dintre marile puteri nu pare pregătită să înfrunte Rusia pentru a apăra Crimeea, o regiune pe care liderul sovietic Nikita Hruşciov a desprins-o din Rusia în 1954 şi a „dat-o“ Ucrainei, în cadrul URSS.

„Occidentul poate să decidă să se uite în altă parte şi să se facă că nu vede ocuparea Crimeei, dar doar dacă Putin recunoaşte Guvernul ucrainean actual“, apreciază profesorul Aleksander Motil de la Universitatea Rutgers din Newark, în New Jersey. „Liderul de la Kremlin ar trebui să furnizeze garanţii foarte explicite Occidentului“, adaugă expertul , citat de AFP.

„Din nefericire, nimic din discursul sau acţiunea lui Putin nu permite să ne gândim că se va opri la Crimeea“, a adăugat el. James Nixey, un expert de la Chatham House din Londra, a apreciat, din contră, că Putin nu vrea să meargă mai departe. „Preşedintele rus şi-a atins deja obiectivul pe care-l viza“, iar „Crimeea este pierdută“.

Spioni militari ruşi, infiltraţi în regiunea Kerson

Ministrul ucrainean interimar al Apărării Igor Teniuh a declarat că la graniţele de sud-est ale Ucrainei şi în Crimeea se află 220.000 de militari ruşi. El a mai spus că aceştia dispun de 1 800 de tancuri, peste 400 de elicoptere, 150 de avioane şi circa 60 de nave. În plus, serviciile speciale ucrainene au anunţat, ieri, că au arestat în regiunea Kerson (sud) o „patrulă de recunoaştere a armatei ruse“, venită din Crimeea pentru a strânge informaţii despre unităţile ucrainene din zonă, relatează AFP.

Grupul de recunoaştere, afirmă SBU într-un comunicat, a pătruns în regiune evitând punctele de control de la frontiera administrativă dintre Crimeea şi restul Ucrainei. Comandantul acestui grup este un ofiţer rus născut în 1981 şi originar din regiunea Riazan (200 de kilometri sud-est de Moscova), dar care folosea un paşaport ucrainean, pe numele Evgheni Arbuzov, născut în 1986, potrivit serviciilor speciale. Arestat fiind, el ar fi recunoscut, potrivit aceleiaşi surse, că a căutat informaţii despre barajele de control şi mobilizarea forţelor ucrainene.

În acest timp preşedintele interimar ucrainean, Oleksandr Turcinov, face declaraţii pentru marile ziare şi agenţii de presă ca UE şi SUA să ajute Ucraina în faţa agresiunilor Rusiei, iar premierul interimar de la Kiev, Arseni Iaţeniuk, se află la Washington unde se va întîlni cu preşedintele american Barack Obama.

Trupele ruse pot ajunge la Kiev în câteva ore

Trupele ruse, care au desfăşurat aplicaţii militare ample în apropierea frontierei cu Ucraina, nu au revenit la bazele lor şi, dacă situaţia se va agrava, ar putea ajunge la Kiev în numai câteva ore, a avertizat miercuri secretarul Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare al Ucrainei, Andrei Parubi, citat de agenţia EFE, preluată de agerpres.ro.

„Aceste trupe nu doar că nu s-au retras, dar în plus îşi sporesc capacităţile militare în apropierea graniţei“, a declarat oficialul ucrainean, care contrazice astfel asigurările Moscovei că respectivele trupe au revenit la baze după încheierea exerciţiilor militare. Totodată, el a atenţionat că „situaţia este critică nu doar în peninsula Crimeea, ci şi de-a lungul întregii frontiere de nord-est a Ucrainei“. De fapt, “dacă se pun în mişcare, unităţile ruse pot ajunge în numai câteva ore la Kiev“, estimează responsabilul ucrainean. El a adăugat însă că trupele ucrainene „sunt distribuite în aşa fel încât pot respinge atacurile din orice direcţie“.

Preşedintele interimar al Ucrainei, Oleksandr Turcinov, a declarat marţi că armata ucraineană nu va interveni în Crimeea, pentru că astfel graniţa de est ar rămâne descoperită. Anterior, însuşi ministrul ucrainean al apărării, Igor Teniuh, a afirmat că numai 6.000 de militari, din cei 41.000 ce alcătuiesc trupele terestre ucrainene, sunt pregătiţi de luptă.

UE trece la sancţiuni

Agenţia Reuters notează că statele membre UE au ajuns, zilele acestea la un acord privind sancţiunile asupra Rusiei. Acestea includ măsuri împotriva celor care se fac responsabili de încălcarea suveranităţii Ucrainei, printre care se numără restricţii de călătorie şi îngheţarea activelor, potrivit unui proiect de document consultat de Reuters.

Sursele europene, citate de agenţie, au precizat că preşedintele Vladimir Putin şi ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, nu vor fi pe lista celor vizaţi, pentru a rămâne deschise canalele de comunicare cu Moscova. În schimb, e de aşteptat că sancţiunile să îi vizeze pe apropiaţi ai lui Putin din serviciile de securitate şi structurile armate, precum şi parlamentari. Asupra acestor măsuri urmează să-şi dea avizul, luni, miniştri de Externe ai UE.

Rusia a avertizează că va lua măsuri de reciprocitate dacă Uniunea Europeană va impune restricţii de călătorie pentru parlamentari ruşi din cauza crizei din Ucraina, informează AFP. “Rusia va lua măsuri similare“, a declarat Aleksei Pucikov, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe a Dumei de Stat, Camera inferioară a Parlamentului rus.

Cordon militar NATO

Conştiente că un „război economic“ nu-l sperie pe Vladimir Putin, dar şi pentru a „linişti“ statele ce au făcut parte din lagărul socialist, SUA şi Alianţa Nord-Atlantică încearcă şi o intimidare militară. În acest sens NATO a trimis mijloace militare în Polonia, România şi ţările baltice. Întâmplător sau nu, România, Bulgaria şi SUA au început exerciţii navale la Marea Neagră.

Distrugătorul USS Truxtun împreună cu trei nave româneşti şi o fregată bulgară participă la aceste manevre. USS Truxtun (DDG-103 în terminologia NATO) este un distrugător aparţinând Forţelor Navale americane, din clasa Arleigh Burke. Este o navă militară rapidă, echipată cu sisteme de artilerie, rachete şi torpile, destinată lovirii torpiloarelor şi submarinelor inamice, precum şi escortării navelor care nu se pot apăra.

Doar o „Primăvară rusească“ îl poate opri pe Putin

Ameninţările Vestului că va impune sancţiuni vor fi în zadar, deoarece criza din Ucraina se poate rezolva doar în Rusia, scrie în „Corriere della Sera“ jurnalistul francez Jean-Marie Colombani. „Vladimir Putin trăieşte într-adevăr într-o altă lume, o lume a nostalgiei. Fostul ofiţer KGB e sentimental când vine vorba de declinul imperiului sovietic. Şi foloseşte această nostalgie ca să-şi atingă scopul“, scrie Colombani. Singura reacţie paşnică şi rezonabilă care poate funcţiona e ca ruşii înşişi să conteste dictatura care îi apasă, dar pe care o acceptă. Putin se teme cel mai tare de trezirea unei opoziţii care să facă exact ce a văzut în demonstraţiile de la Kiev.

• Hotnews: 

Rusia autorizeaza un zbor ucrainean de observare pe teritoriul sau, pentru a dovedi absenta unor manevre militare care ameninta Kievul – ministerul rus al Apararii

Rusia a autorizat Ucraina sa efectueze un zbor de observare deasupra teritoriului sau, pentru a se asigura de absenta unor manevre militare care sa ameninte securitatea Kievului din partea fortelor rusesti, a anuntat miercuri ministrul adjunct al Apararii, Anatoli Antonov, citat de agentia de presa Itar-Tass, preluata de AFP.

Ucraina a adresat marti ministerului rus al Apararii o cerere de “survol exceptional de observare a teritoriului Federatiei Rusiei”, a afirmat vice-ministrul rus, potrivit Itar-Tass.

“Este pentru prima oara cand o astfel de cerere este facuta in cadrul tratatului Cer deschis, de la semnarea sa in 1992“, a precizat acesta. “Si, desi nu avem nicio obligatie sa acceptam un survol ucrainean, am luat decizia de a autoriza o echipa de observatori pentru un astfel de zbor”, a declarat oficialul rus.

“Speram ca vecinii nostri sa fie convinsi ca fortele rusesti nu efectueaza la frontiere nicio activitate care sa ameninte securitatea Ucrainei”, a adaugat el. Armata ucraineana nu va interveni in peninsula Crimeea, controlata de forte rusesti, pentru a evita vulnerabilizarea frontierei estice cu Rusia, a declarat marti pentru AFP presedintele interimar ucrainean, Olexandr Turcinov.

“Nu ne putem angaja intr-o operatiune militara in Crimeea, in acest fel ne vom goli frontiera de est si Ucraina nu va fi protejata, militarii rusi conteaza pe asta“, precizase Turcinov.

Traian Basescu: Moscova trebuie sa recunoasca autoritatile legitime de la Kiev ca unic partener de dialog, pentru a evita repetarea scenariului Transnistria/ Aparitia unui nou conflict inghetat, in Crimeea, va accentua instabilitatea regionala

​Este imperativ ca Moscova sa recunoasca autoritatile legitime de la Kiev, ca unic partener de dialog,  pentru a fi evitata repetarea scenariului Transnistria, in care autoritatile autoproclamate de la Tiraspol au fost recunoscute ca partener de dialog in solutionarea conflictului, a declarat presedintele Traian Basescu miercuri. Totodata, seful statului a precizat ca Romania considera ilegitima initiativa Parlamentului din Crimeea de a adopta o declaratie de independenta fata de Ucraina, in perspectiva referendumului anuntat pentru data de 16 martie, aratand ca, in fundamentarea actului, autoritatile regionale au invocat precedentul Kosovo interpretand trunchiat deciziei Curtii Internationale de Justitie in cazul Serbia versus Kosovo.

“In nenumarate ocazii am invocat exemplul Kosovo drept precedent pentru noi scenarii secesioniste”, a declarat presedintele, subliniind ca a evidentiat pericolul destabilizator al perpetuarii conflictelor inghetate in mod repetat inca de acum 10 ani, inclusiv in formatul Consiliului European si NATO

“Romania atentioneaza ca aparitia unui nou conflict inghetat, localizat in Crimeea, dupa cele din Nagorno-Karabakh, Abhazia, Osetia de Sud si Transnistria, este de natura sa accentueze instabilitatea regionala”, a completat Basesscu.

Declaratia integrala transmisa de Administratia Prezidentiala
Presedintele Romaniei, domnul Traian Basescu, a facut miercuri, 12 martie a.c., la Palatul Cotroceni, urmatoarea declaratie cu privire la situatia din Ucraina:

– Romania sustine fara rezerve independenta, integritatea teritoriala si suveranitatea Ucrainei si recunoaste noile autoritati ucrainene drept reprezentanti legitimi ai tarii.

– Romania considera ca orice prezenta a trupelor Federatiei Ruse pe teritoriul Ucrainei, fara acordul acesteia si in afara acordurilor bilaterale, este o agresiune la adresa Ucrainei. Apreciem conduita trupelor ucrainene, care nu au raspuns provocarilor, evitand, astfel, escaladarea situatiei.

– In aceste conditii, consideram ilegitima initiativa Parlamentului din Crimeea de a adopta o declaratie de independenta fata de Ucraina, in perspectiva referendumului anuntat pentru data de 16 martie. In fundamentarea acestui act, Parlamentul a invocat precedentul Kosovo si interpretarea trunchiata a deciziei Curtii Internationale de Justitie in cazul Serbia versus Kosovo.

– Romania atentioneaza ca aparitia unui nou conflict inghetat, localizat in Crimeea, dupa cele din Nagorno-Karabakh, Abhazia, Osetia de Sud si Transnistria, este de natura sa accentueze instabilitatea regionala.

– Am subliniat pericolul destabilizator al perpetuarii conflictelor inghetate in mod repetat inca de acum 10 ani, inclusiv in formatul Consiliului European si NATO. In nenumarate ocazii am invocat exemplul Kosovo drept precedent pentru noi scenarii secesioniste.

– In acelasi timp, Romania a sustinut fara rezerve acordarea statutului de MAP (Planul de actiune pentru aderare), Ucrainei si Georgiei inca din aprilie 2008, cu ocazia Summitului de la Bucuresti.

– Am fost convins ca mesajul pe care NATO l-ar transmite printr-o astfel de decizie ar fi avut un impact puternic asupra intregii regiuni. Ar fi incurajat o comunitate extinsa de valori si certitudinea ca democratia si stabilitatea sunt protejate. Din pacate, nu toti membrii NATO au inteles, la acea data, ca nu doar vecinii nostri au nevoie de o astfel de certitudine, ci intreaga comunitate transatlantica.

– In acest moment, constat ca situatia de risc s-a agravat, cu impact direct asupra securitatii europene.

– Romania considera ca, prin masurile luate de fostul presedinte Ianukovici, autorizarea deschiderii focului cu munitie de razboi impotriva populatiei, precum si parasirea teritoriului national intr-un moment dificil pentru tara, il pun pe presedinte in situatia de a-si fi pierdut legitimitatea, astfel incat acesta trebuie sa-si prezinte demisia.

– Romania asteapta de la noile autoritati de la Kiev sa depuna toate eforturile pentru calmarea situatiei si sa actioneze pentru organizarea la standarde europene a viitoarelor alegeri.

– In acelasi spirit, partea romana asteapta crearea unui sistem de protectie a persoanelor apartinand minoritatilor nationale, care sa reflecte normele europene si tratatele internationale in materie.

– Romania se va alatura demersurilor euroatlantice in vederea restabilirii ordinii de drept.

– Consiliului European din 6 martie, dedicat situatiei din Ucraina, a adoptat o abordare etapizata a sanctiunilor care ar putea fi aplicate Federatiei Ruse in cadrul raporturilor directe.

– Elementul decisiv pentru trecerea la cea de-a doua etapa de sanctiuni, precum interdictiile de calatorie, inghetarile de active si anularea Summitului UE – Rusia, il constituie modul in care Federatia Rusa se va conforma apelului UE de a intra rapid in negocieri cu Guvernul Ucrainei.

– Este imperativ ca Moscova sa recunoasca autoritatile legitime de la Kiev, ca unic partener de dialog (referinta o constituie evaluarea ca trebuie evitata repetarea scenariului Transnistria, in care autoritatile autoproclamate de la Tiraspol au fost recunoscute ca partener de dialog in solutionarea conflictului).

– In fine, etapa cea mai severa de sanctiuni prevede masuri cu implicatii vaste pentru “relatiile dintr-o gama larga de domenii economice” dintre UE si Federatia Rusa (relatii financiare, energie, comert, exporturi de armament).

– In acelasi timp, Romania va continua sa sprijine toate actiunile autoritatilor de la Chisinau in procesul de aderare la Uniunea Europeana si in asigurarea unui spatiu de stabilitate si securitate in Republica Moldova.

Traian Basescu despre conflictul din Ucraina: Pentru Romania nu exista riscul unui conflict cu Federatia Rusa, cel putin in conjunctura actuala. / Azi am dat dispozitie Statului Major al Armatei sa mute aplicatiile prevazute in partea a doua a anului pentru prima parte

“Pentru Romania nu exista riscul unui conflict cu Federatia Rusa, cel putin in conjunctura actuala. Romania nu e o tara pregatita de razboi si nici nu vom ridica gradul de alerta, sa impartim pusti la populatie. Nu exista acest risc – suntem stat suveran si independent, membru al UE, al NATO”, a afirmat, miercuri seara, presedintele Traian Basescu, raspunzand astfel intrebarii unui jurnalist despre cat de pregatite ar fi autoritatile romane sa intervina in cazul conflictului din Ucraina si cat de aproape este tara noastra de ridicarea gradului de alerta. “Asta nu inseamna ca evenimentele din Crimeea si Transnistria, unde gradul de alerta a fost ridicat ridicat la nivel maxim, chiar daca ieri a fost scazut, nu inseamna ca armata romana sta si asteapta primavara. Armata isi face toate programele de instruire, toate aplicatiile asa cum au fost programate. Azi am dat dispozitie Statului Major al Armatei sa mute aplicatiile prevazute in partea a doua a anului pentru prima parte”, a adaugat seful statului.

Traian Basescu a mai afirmat ca “Am pus la dispozitie statul aerian pentru avioanela AWACS, Romania efectueaza in perioada 17 – 21 martie zboruri deasupra teritoriului Ucraina, in programul Cer deschis.”

Seful statului a mai spus ca “Daca azi nu exista niciun pericol, ceea ce va spuneam de conflictele inghetate prezinta un risc de destabilizare regionala, pot izbucni pe rand, sa afecteze suveranitatea unor state prietene, sau avand in vedere ca sunt destul de bine controlate pot izbucni si simultan. Dati-mi voie sa gandesc si in cele mai severe variante, iar atunci regiunea ar fi un cerc de foc. Intrebarea e suntem toti aliatii pregatiti pentru o astfel de evolutie, iar raspunsul e ca trebuie sa fim pregatiti. Acum, pe conflictul ruso-ucrainean nu avem riscuri imediate, sa ne trezim cu tancurile vreunui stat la frontiera. Nu am putut anticipa Georgia, ne-a prins nepregatiti Ucraina, ar fi ridicol daca s-ar intampla ceva cu Moldova si am fi tot nepregatiti, in conditiile in care Romania o spune de mult, semnaleaza aliatilor ei aceste riscuri”.

• Realitatea.net: Băsescu: Am autorizat prezenţa unei fregate franceze în apele teritoriale româneşti
• Mediafax:

Băsescu: Premierul să nu mai dea semnalul “Lăsaţi să plece preşedintele că recunosc eu Kosovo”

Preşedintele Traian Băsescu a comentat, miercuri seară, la Cotroceni, situaţia din Crimeea şi din regiune, afirmând, în acest context: “Poate şi premierul înţelege că nu mai trebuie dat semnalul «Lăsaţi să plece preşedintele că recunosc eu Kosovo imediat»”. 

Băsescu a declarat, referitor la situaţia din Ucraina, că ne aflăm în faţa unui precedent, nu neapărat identic, şi anume cel din Kosovo. “Autorităţile locale din Crimeea se cramponează de el, în votul dat cu privire la independenţa Crimeei, şi anume precedentul Kosovo”, a spus şeful statului.

“Poate şi premierul înţelege că nu mai trebuie dat semnalul: «Lăsaţi să plece preşedintele, că recunosc eu Kosovo, imediat». Este o probă de slugărnicie, care nu îşi are rostul când privim la interesul naţional al României şi la realitatea regiunii în care noi trăim”, a spus Băsescu.

Preşedintele a declarat, ulterior, întrebat de presă, că s-a referit la declaraţiile premierului Ponta, care a spus că are altă poziţie decât cea a preşedintelui cu privire la Kosovo. “O face nu numai public, o face şi în discuţiile bilaterale”, a mai spus Traian Băsescu.

Întrebat dacă are informaţii privind aceste discuţii bilaterale ale premierului, pe tema Kosovo, preşedintele Băsescu a răspuns: “Altfel nu aş fi spus public.(..) I se pare că a fi extrem de flexibil îi poate aduce ceva. Eu pot să îi spun că atâta timp cât are în CV un plagiat şi o lovitură de stat, e greu să fii un partener credibil, oricâte concesii ar face”.

Premierul Victor Ponta a fost primit, în 2013, la Casa Albă, de vicepreşedintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden. În discuţie a fost abordată şi problema recunoaşterii Kosovo, Ponta spunând că l-a informat pe oficialul american că “anul viitor nu se va întâmpla nimic”, dar că în 2015 România va avea o poziţie coordonată cu partenerii internaţionali.

Premierul Albaniei, Edi Rama, declara, în noiembrie 2013, în urma unei întrevederi cu premierul Ponta, că apreciză atitudinea acestuia în problema Kosovo şi că aşteaptă cu nerăbdare ca recunoşterea statului Kosovo de către România să aibă loc, fapt care va contribui la liniştea şi dezvoltarea regiunii.

“Apreciez în mod deosebit atitudinea premierului Ponta referitor la problema Kosovo. Recunoaşterea Kosovo din partea României va fi un pas important pentru stabilitatea în regiune şi noi aşteptăm cu nerăbdare ca acest lucru să se întâmple, cu convingerea că acest lucru va sluji păcii, liniştii în regiune şi dezvoltării regionale”, a declarat Edi Rama.

Obama l-a avertizat pe Putin cu privire la alipirea Crimeei. Premierul Iaţeniuk va susţine un discurs la ONU

Preşedintele Statelor Unite Barack Obama şi-a afişat miercuri susţinerea faţă de Ucraina, primindu-l pe premierul Arseni Iaţeniuk la Casa Albă şi adresându-i un avertisment lui Vladimir Putin, odată cu apropierea referendumului prevăzut duminică privind alipirea Crimeei la Rusia.

Arseni Iaţeniuk este aşteptat joi la sediul ONU, la New York, unde urmează să suţină un discurs, într-o sesiune publică a Consiliului de Securitate, începând de la ora 19.00 GMT (21.00, ora României), după ce s-a întâlnit miercuri la Washington cu preşedintele american, directoarea FMI Christine Lagarde şi congresmeni.

“Vom continua să spunem Guvernului rus că, în cazul în care continuă pe drumul actual (…) vom fi obligaţi să impunem un preţ pentru încălcările dreptului internaţional de către Rusia în Ucraina“, a declarat Obama după ce l-a primit la Iaţeniuk în Biroul Oval, o onoare rezervată şefilor de stat şi de guverne străini, în contextul în care Moscova respinge legitimitatea Guvernului de la Kiev.

Însă, cu patru zile înainte de o consultare asupra viitorului peninsulei în care locuiesc două milioane de persoane, inclusiv minorităţi tătară şi ucrainofonă, nimic nu pare în măsură să împiedice intrarea acesteia sub tutela rusă.

Crimeea este în prezent aproape ruptă de restul Ucrainei, forţele ruse controlând puncte strategice. Totul este aranjat pentru o secesiune rapidă. “Premierul” din Crimeea Serghii Aksionov s-a autoproclamat “şef al armatelor”, iar cele două milioane de locuitori din peninsulă, majoritar rusofoni, au acces exclusiv la posturi de televiziune ruseşti. Persoane în uniformă percheziţionează orice călător soseşte la Simferopol din nord, iar în oraş pot ateriza doar curse de la Moscova.

“Ne vom bate pentru libertatea noastră”

“Ne vom bate pentru libertatea noastră, pentru independenţa noastră, pentru suveranitatea noastră. Şi nu vom abandona niciodată”, a declarat Iaţeniuk, în engleză, în Biroul Oval.

“Ucraina face parte din lumea occidentală şi va rămâne“ astfel, a asigurat el, în contextul în care criza actuală a fost declanşată de refuzul fostului preşedinte ucrainean Viktor Ianukovici de a aproba o apropiere de Uniunea Europeană (UE).

Iaţeniuk a mai dat asigurări că ţara sa va rămâne un “bun prieten şi partener al Rusiei”, chiar dacă va stabili legături mai puternice cu Europa occidentală.

Premierul interimar ucrainean, primit anterior de către secretarul de Stat John kerry la sediul Departamentului de Stat, s-a lansat într-o pledoarie la ieşirea de la Casa Albă, în faţa camerelor de luat vederi.

Reluând elemente ale unui celebru discurs susţinut de către Ronald Reagan la Berlin, adresat fostului lider sovietic Mihail Gorbaciov, Iaţeniuk l-a îndemnat pe preşedintele rus Vladimir Putin să “doboare acest zid, acest zid de război, acest zid de intimidare şi de agresiune militară. Să stăm de vorbă”.

Declaraţii pentru AFP ale preşedintelui interimar ucrainean Oleksandr Turcinov par să confirme însă că Kievul s-a resemnmat cu ideea abandonării Crimeei pe mâna Rusiei şi că este îngrijorat de-acum în privinţa unei eventuale pătrunderi pe la frontiera de est, o regiune în care locuiesc numeroşi ucraineni de origine rusă.

“Nu putem să ne angajăm într-o operaţiune militară în Crimeea, pentru că am lăsa descoperită frontiera de est, iar Ucraina nu ar mai fi protejată, militarii ruşi contează pe acest lucru”, a declarat pentru AFP Turcinov, comandantul suprem al forţelor armate ucrainene.

“La frontiera de est a Ucrainei sunt concentrate importante unităţi de blindate”, a adăugat el.

În acest sens, Rusia a autorizat Ucraina să efectueze un zbor de observaţie în spaţiul său aerian, pentru a se asigura că nu are loc nicio manevră militară a forţelor ruse care să ameninţe securitatea Ucrainei, a anunţat adjunctul ministrului rus al Apărării, citat de agenţia Itar-Tass.

Sancţiuni europene

Între ruşi şi occidentali neînţelegerea este în continuare totală, în pofida mai multor schimburi care au avut loc în ultimele zile între şefii diplomaţiilor americane John Kerry şi rusă Serghei Lavrov. Cei doi urmează să se întâlnească din nou, vineri, la Londra.

Miniştrii francezi de Externe Laurent Fabius şi al Apărării Jean-Yves Le Drian sunt aşteptaţi pe 18 martie la Moscova, a anunţat miercuri Kremlinul. Însă preşedinţia franceză a precizat imediat că reuniunea va avea loc dacă se înregistrează, până atunci, “progrese cu privire la Ucraina”.

Un referendum în Crimeea privind anexarea la Rusia “nu va avea nicio valoare juridică”, au avertizat miercuri liderii statelor din cadrul G7, cerând Moscovei să înceteze “imediat” susţinerea unui asemenea proces, care “nu va avea nicio forţă morală”.

De asemenea, europenii accelerează o apropiere de Ucraina. Cancelarul german Angela Merkel a anunţat că partea politică a Acordului de Asociere cu UE ar putea să fie semnată în cursul următorului summit UE prevăzut la Bruxelles în perioada 20-21 martie.

Într-o conferinţă de presă la Varşovia, Merkel şi premierul polonez Donald Tusk au reafirmat că UE este pregătită să treacă luni, mai puţin în cazul unei “dezescaladări”, la “a doua etapă a sancţiunilor” vizând ruşi şi ucraineni consideraţi responsabili de criză, cărora le pot fi blocate averile sau pot fi vizaţi de interdicţii privind eliberarea unor vize de călătorie.

În ceea ce-i priveşte pe americani, congresmeni negociau în continuare în vederea adoptării ajutorului economic promis autorităţilor de la Kiev sub forma garantării unui împrumut în valoare de un miliard de dolari, un vot care ar putea să aibă loc la sfârşitul lui martie.

“Întotdeauna este necesar timp pentru ca să faci lucruri bune”, a comentat Arseni Iaţeniuk, după o ultimă întâlnire cu senatori americani la Capitoliu.

Senator american: NATO trebuie să accelereze aderarea Republicii Moldova. Elemente antirachetă sunt necesare şi în Cehia

Congresul SUA ar trebui să pledeze pentru accelerarea admiterii Republicii Moldova şi Georgiei în NATO ca răspuns la acţiunile Rusiei în regiunea ucraineană Crimeea, propune senatorul american John McCain, citat de postul Voice of America. 

O reacţie a Congresului Statelor Unite la acţiunile Rusiei în Crimeea ar putea fi “accelerarea integrării Georgiei şi Republicii Moldova în NATO”, a spus influentul senator republican.

De asemenea, McCain propune instalarea unor elemente antirachetă NATO în Cehia şi Polonia. Statele Unite au renunţat în 2009 la planurile de instalare a unor elemente antirachetă în Cehia şi Polonia. Elemente antirachetă NATO vor fi instalate în România, iar planul pentru Polonia este încă în vigoare.

• InfoPrut: Leancă: Aderarea la NATO nu este o prioritate pentru Rep. Moldova

Iurie Leancă a declarat, în cadrul unei emisiuni, că subiectul aderării la NATO nu este, cel puțin pentru moment, un obiectiv prioritar pentru autoritățile de la Chișinău, în situaţia în care Rep. Moldova are nevoie de coeziune naţională pe calea integrării europene.

În cadrul emisiunii „Moldova în Direct”, șeful Executivului de la Chișinău a mai spus că Rep. Moldova poartă discuţii cu actorii regionali importanţi pentru promovarea intereselor sale, inclusiv a celor de securitate naţională.

„Experiența Ucrainei arată că în momentul în care deviezi de la obiectivul pe care l-ai fixat – apar probleme. Dacă Ianukovici ar fi semnat Acordul de Asociere (cu UE) la Vilnius, în noiembrie 2013, eu nu cred că s-ar fi întâmplat ceea ce a urmat la Kiev: proteste, violențe, acte de separatism”, a subliniat Leancă.

În ceea ce privește securitatea națională a Rep. Moldova, în contextul situației din Ucraina, prim-ministrul a menționat că aderarea la NATO nu este, cel puțin pentru moment, un obiectiv prioritar pentru autorități. „Trebuie să dăm dovadă de coeziune națională, să ne axăm pe ceea ce ne unește cu toții, să ne preocupăm de grija cetățeanului, să avem un dialog între putere și opoziție”, a specificat Iurie Leancă amintind de faptul că subiectul aderării la NATO este unul care divizează societate. „Problema aderării sau neaderării la NATO, dincolo de faptul că este un principiu (n.r. al neutralității statului) consfințit în Constituție, iar Constituția trebuie respectată, e un subiect care divizează societatea noastră și nu are, deocamdată prioritate”, a explicat premierul.

În același context, oficialul a spus că, „deocamdată, discuțiile cu administrația americană sunt axate pe reformele din Republica Moldova și pe susținerea puternică din partea Washingtonului a parcursului nostru european”. „Nu putem acum, în această fază, să ne deviem atenția de pe ceea ce ar trebui să ne consolideze – anume obiectivul integrării europene”, a subliniat primul ministru. Cu toate acestea, Iurie Leancă a spus, în încheiere, că actorii importanți la nivel internațional nu trebuie să neglijeze conflictul transnistrean.

Legaturi: