PREGATIRI DE RAZBOI, faza pe RECHIZITII/ Exercitii militare in România/ Rusia si NATO isi “promit” TRUPE MILITARE si programe de INARMARE vizand Europa Rasariteana/ PUTIN JOACA SUBIT, STRATEGIC, ROLUL PACIFISTULUI/ George Damian: “Nu vrei sa mori pentru politicieni? Mori oricum! Ei scapa”

Mai multe voci diplomatice vorbesc despre “CONFLICT MILITAR”, “RAZBOI CIVIL” si chiar “INVAZIE RUSA”

• Mediafax:

Declaraţie privind Ucraina a trilateralei parlamentare România-Polonia-Turcia

Comisiile de politică externă ale Senatului României, Senatului Republicii Polone şi Marii Adunări Naţionale a Turciei au adoptat, miercuri, la Bucureşti, o declaraţie comună în care se precizează că cele trei state nu recunosc intervenţia militară “ilegală” a Rusiei în Ucraina şi anexarea Crimeei. 

Anunţul a fost făcut de preşedintele Comisiei pentru politică externă a Senatului României, Petru Filip (PSD), la finalul întâlnirii triaterale la care au luat parte vicepreşedintele comisiei similare din Senatul Republicii Polone, Bogdan Klich, şi preşedintele Comisiei de politică externă din Marea Adunare Naţională a Turciei, Volkan Bozkir.

Senatorul Petru Filip a precizat că România are parteneriate strategice atât cu Polonia cât şi cu Turcia, adăugând că aceste ţări reprezintă un veritabil avanpost al NATO în zona est-europeană şi un “avanpost vizavi de o zonă devenită în acest moment tampon” între Uniunea Europeană, NATO şi Rusia.

“Toate cele trei ţări şi-au dorit şi îşi doresc stabilitate în zonă şi implicare directă în ceea ce înseamnă readucerea păcii şi stabilităţii în această zonă devenită în acest moment sensibilă, o situaţie critică pe care Europa n-a mai cunoscut-o de la cel de-a Doilea Război Mondial“, a menţionat Filip. Potrivit lui Filip, cele trei ţări şi-au manifestat dorinţa de a găsi cât mai repede o soluţie paşnică pentru ca Ucrainei să i se respecte suveranitatea teritorială şi dreptul poporului ucrainean de a-şi soluţiona liber problemele pe care le are în interiorul ţării. Învocând declaraţia comună adoptată, Petru Filip a precizat că România, Republica Polonă şi Turcia “susţin, fără echivoc, toate măsurile pe care NATO le decide în perspectiva respectării integrităţii şi a păcii şi a siguranţei din această parte a lumii”.

“În ceea ce priveşte situaţia din Ucraina, aşa cum se subliniază şi în declaraţia miniştrilor de externe NATO, de la 1 aprilie 2014, noi nu recunoaştem intervenţia militară ilegală a Rusiei în Ucraina şi anexarea ilegală a Crimeei pe care o considerăm o încălcare a suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. Ne exprimăm îngrijorarea în legătură cu încălcarea Acordului de la Geneva, din 17 aprilie 2014, şi cerem tuturor părţilor implicate să ia măsuri în vederea dezescaladării (situaţiei)”, se arată în textul declaraţiei comune, adoptată miercuri la Bucureşti. Totodată, liderii parlamentari din România, Polonia şi Turcia precizează că vor continua “să-şi unească eforturile în vederea ajungerii la o soluţie diplomatică şi politică care să respecte legea internaţională şi graniţele Ucrainei recunoscute pe plan internaţional”.[…]

Vladimir Putin susţine organizarea scrutinului prezidenţial în Ucraina

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, consideră că organizarea scrutinului prezidenţial în Ucraina reprezintă “un pas în direcţia cea bună“, conform BBC News online. “Scrutinul prezidenţial din Ucraina reprezintă un pas în direcţia cea bună. Dar votul nu va decide nimic dacă nu vor fi protejate drepturile tuturor cetăţenilor”, a subliniat Putin. În acelaşi timp, Vladimir Putin le-a cerut separatiştilor ucraineni să amâne referendumul programat pentru 11 mai, privind “declaraţia de independenţă” a republicii autoproclamate Doneţk.

***

• Digi24:

Exercițiu militar de amploare la București. 130 de infanterişti şi trei elicoptere au participat la manevre

130 de infanterişti şi trei elicoptere militare au fost parte astăzi dintr-unul din cele mai mari exerciţii militare care au avut loc în Bucureşti în ultimii ani. Într-un timp extrem de scurt, soldaţii au fost nevoiţi să intre într-o tabără de rebeli şi să îl captureze pe unul dintre lideri.

Soldaţii au avut la dispoziţie mai puţin de 30 de minute să se infiltreze în satul afgan improvizat în poligonul armatei. Misiunea lor era să îl captureze pe unul dintre liderii extremişti.

În timp ce trupele de la sol intrau în bază, trei elicoptere Puma SOCAT se pregăteau să aterizeze pentru a da ajutor.

Exerciţiul a testat şi capacitatea militarilor de a-şi ajuta colegii, în cazul în care unul dintre ei este rănit. Niciun camarad nu trebuie lăsat în urmă. Testul a fost trecut cu bine din toate punctele de vedere.

Misiunea militarilor a durat 30 de minute, iar la finalul ei liderul insurgenților a fost scos din zonă.

În ultimii ani, lipsa banilor a făcut ca exerciţiile soldaţilor români să fie planificate doar pe baza rigorilor financiare. Prezenţa aviaţiei care, în mod normal, ar trebui să participe la instruire alături de forţele terestre, a fost din ce în ce mai rară. 700 de milioane de lei a primt în plus armata în urmă cu două săptămâni. Banii vor fi investiţi în tehnica de luptă şi în antrenamentele soldaţilor.

În ultima lună, exerciţiile soldaţilor români au fost foarte dese. Ministerul Apărării a negat faptul că sporirea frecvenţei cu care sunt făcute manevrele ar fi determinată de tensiunile din Ucraina.

Tot în această perioadă au avut loc exerciţii militare şi la Midia, în judeţul Constanţa, şi la poligonul Babadag, unde se desfăşoară timp de aproape un an cel mai mare exerciţiu comun româno-american.

Șase avioane F18 au aterizat la Câmpia Turzii. 230 de militari și specialiști canadieni vin în România

Şase avioane de luptă F18 ale armatei canadiene au aterizat astăzi în România, la Câmpia Turzii. Militarii canadieni vor participa la exerciţii împreună cu piloţi români. În ultima perioadă, NATO a trimis zeci de avioane în ţările din vecinătatea Ucrainei, ca răspuns la acţiunile agresive ale Rusiei.

Exerciţiile militare de la Câmpia Turzii au loc în contextul în care situaţia din Ucraina rămâne tensionată.

Cele şase avioane F18 au fost până acum într-o bază NATO din Germania. Alianţa Nord Atlantică a decis să le trimită în România în urmă cu o săptămână.

Alte 16 aparate de zbor militare au fost trimise de Franţa şi Statele Unite în Polonia, iar în Lituania au ajuns 14 avioane de luptă, provenite din Statele Unite şi din Marea Britanie. Peste 30 de avioane NATO se află acum în apropiere de Ucraina. Oficial, misiunea aparatelor de zbor aceea de a survola spaţiile aeriene ale ţărilor de pe flancul estic al NATO, de la Marea Baltică la Marea Neagră.

„Intenţia guvernului nostru este de a consolida prezenţa canadiană în Europa, care trebuie să devină vizibilă în estul şi centrul Europei, pentru ca partenerii de acolo să fie asiguraţi că NATO îşi sprijină partenerii”, spune Lt.-Gen. Yvan Blondin, comandantul escadrilei canadiene.

Avioanele militare canadiene au venit în România fără rachete ataşate. Dar acestea pot fi montate în orice clipă, dacă situaţia o va cere.

Proiectat în anii ’70, avionul F18 poate fi pilotat de o singură persoană, are două motoare foarte puternice şi poate atinge viteza de 1.800 de kilometri la oră. Poate transporta până la nouă rachete – aer-aer, aer-sol, inclusiv anti-navă sau nucleare.

Vladimir Putin: Rusia a retras trupele de la granița cu Ucraina

Președintele rus, Vladimir Putin, a anunțat că Rusia și-a retras trupele de la granița cu Ucraina, potrivit Interfax. Anunțul a fost făcut în timpul unei conferinţe de presă, la încheierea întrevederii sale cu preşedintele OSCE, Didier Burkhalter. “Ni s-a spus tot timpul că trupele noastre de la frontiera ucraineană ridică îngrijorări. Le-am retras, ele nu mai sunt în prezent la frontiera ucraineană, ci acolo unde desfăşoară exerciţii în mod obişnuit”, a spus Vladimir Putin.

NATO nu a confirmat retragerea trupelor rusești. De asemenea, Vladimir Putin le-a cerut separatiştilor ucraineni să amâne referendumul programat pentru 11 mai privind „declaraţia de independenţă” a republicii autoproclamate Doneţk.

„Le cerem reprezentanţilor din sud-estul Ucrainei să amâne referendumul prevăzut pentru 11 mai, pentru a crea condiţiile necesare dialogului”, a spus Vladimir Putin.

Declarația președinteului rus vine în contextul în care în estul Ucrainei a fost înca o zi de confruntări – șase oameni au fost omorâţi, unul la Slaviansk şi alţi 5 la Mariupol. Presa ucraineană susţine că separatiştii ar fi plasat dispozitive explozive în mai multe clădiri administrative.

• Romania TV: Rusia, ameninţare fără precedent. Este vizată şi România

Rusia va lua toate măsurile necesare pentru contracararea în mod adecvat a posibilei prezenţe militare permanente a NATO în ţările membre ale Alianţei în Europa de Est, inclusiv prin negocieri diplomatice şi amplasarea armatei sale la graniţa cu Belarus, a declarat miercuri pentru agenţia de presă RIA Novosti vicepreşedintele Comisiei pentru apărare din Duma de Stat, Franţ Klinţevici, din partea Rusiei Unite, partidul de guvernământ.

Criza din Ucraina şi tensiunile cu Moscova ar putea determina Alianţa Nord-Atlantică să ia în considerare o prezenţă militară permanentă în ţările membre din Europa de Est, a afirmat marţi comandantul suprem al Forţelor aliate NATO în Europa (SACEUR), generalul american Philip Breedlove, citat de AFP.

‘Evident, vom oferi explicaţii, inclusiv prin mijloace diplomatice, autorităţilor din acele ţări că amplasarea de baze NATO pe teritoriul lor le pun automat în pericol, transformându-le în ţintă’, a afirmat deputatul rus.

‘Un obiectiv serios pe teritoriul Lituaniei, orice muniţie nucleară modernă, înseamnă că Lituania ar putea să nu mai existe şi aceasta ar trebui să se înţeleagă; atât pentru politicienii ei, cât şi pentru ţară este o mare problemă’, a mai spus parlamentarul rus.

Rusia, a subliniat el, nu poate să le interzică autorităţilor din ţările respective să autorizeze desfăşurarea de trupe, dar trebuie să se ţină cont că partea rusă dispune de arme moderne. ‘Vom amplasa aceste noi dispozitive mai aproape de graniţele Rusiei, deşi aceasta acum nu are nicio valoare. Vom amplasa aceste arme pe teritoriul Belarus pentru a avea mai multe oportunităţi etc.’, a indicat Klinţevici.

”Ceea ce face în prezent NATO este începutul unui nou război rece. Şi nu noi am început asta. Evident, vom face tot ce este posibil pentru a contracara în mod adecvat orice întărire a prezenţei NATO în apropiere de graniţele noastre’, a subliniat reprezentantul Dumei de Stat

• Mediafax: 

Rusia îşi consolidează Flota militară de la Marea Neagră

Rusia va aloca peste 86 de miliarde de ruble (aproximativ 1,75 miliarde de euro), până în 2020, pentru dezvoltarea Flotei sale militare de la Marea Neagră, care va primi noi nave şi submarine, a anunţat marţi ministrul rus al Apărării Serghei Şoigu.

“Vom crea anul acesta noi unităţi de apărarea antiaeriană şi de infanterie marină în bazele flotei noastre“, a declarat ministrul, citat de agenţia Interfax.

“Flota de la Marea Neagră va primi anul acesta submarine noi şi nave de suprafaţă de ultimă generaţie”, a adăugat el.

“Dezvoltarea Flotei de la Marea Neagră are loc în cadrul programului federal“ prevăzut până în 2020, a precizat ministrul, potrivit RIA Novosti.

“Finanţarea totală a programului este de 86,7 miliarde de ruble”, adică aproximativ 1,75 miliarde de euro, a mai declarat Şoigu. Ministrul rus al Apărării a anunţat că o navă de patrulare şi două nave de debarcare s-au alăturat deja flotei ruse cu baza în Crimeea, Peninsula ucraineană a cărei anexare de către Rusia, în martie, a fost denunţată de către occidentali.

Comandantul forţelor NATO în Europa: Alianţa ar putea lua în considerare o prezenţă militară PERMANENTĂ în Europa de Est. Forţele canadiene vor rămâne acolo până la sfârşitul anului

Criza din Ucraina şi tensiunile cu Moscova ar putea determina NATO să ia în calcul o prezenţă militară permanentă în statele membre din Europa de Est, a declarat marţi generalul Philip Breedlove, comandantul forţelor NATO în Europa. Forţele canadiene mobilizate în Europa de Est în ultimele săptămâni – şase avioane de luptă de tip CF-18 prezente în România, o fregată şi 600 de militari – urmează să rămână în regiune cel puţin până la sfârşitul anului şi ar putea participa la exerciţii în Ucraina.

“Urmărim îndeaproape evoluţia evenimentelor dramatice din estul Ucrainei şi suntem îngrijoraţi de situaţia locuitorilor din regiune”, a afirmat generalul Breedlove, la Ottawa.

Întrebat dacă situaţia din Ucraina ar putea duce la o prezenţă militară permanentă a forţelor NATO în Europa de Est, el a răspuns: “Cred că trebuie să analizăm o astfel de posibilitate”.

“Ar mai trebui să evaluăm disponibilitatea şi poziţionarea forţelor noastre, pentru a fi în stare să răspundem la această întrebare”, a adăugat el.

• Hotnews: LIVETEXT Criza din Ucraina. Fortele ucrainene au reluat temporar controlul asupra primariei din Mariupol / Moscova: Europa inchide ochii la ascensiunea “fascismului” in Ucraina

Trupele ucrainene ar reluat temporar controlul asupra primariei din orasul port estic Mariupol, dupa o noapte de lupte cu militantii pro-rusi, anunta miercuri presa ucraineana, citata de Reuters. Agentia de presa precizeaza, citand martori, ca autoritatile ucrainene nu au depus niciun efiort pentru a pastra controlul asupra cladirii. Postul de televiziune ucrainean Kanal 5 (apropiat puterii de la Kiev) informeaza ca Garda Nationala a obtinut controlul asupra cladirii, obligandu-i pe rebeli sa iasa in strada, unde au blocat piata centrala, dand foc la cauciucuri si la un troleibuz. Traficul in zona a putut fi reluat miecuri dimineata. Informatiile nu au putut fi verificate imediat, anunta Reuters.

——————–
Ora 15:36 Alegerile prezidentiale prevazute pentru 25 mai in Ucraina fac obiectul unei interventii “inacceptabile” din partea Rusiei, a declarat miercuri, la Kiev, secretarul de Externe britanic William Hague, citat de AFP.

Rusia depune un “enorm efort de propaganda“, iar esecul scrutinului ar fi “o lovitura groaznica data democratiei”, sustine oficialul britanic.

Hague a mai aratat ca Occidentul este “complet deschis diplomatiei si doreste o detensionare”.

Ora 14:03 Uniunea Europeana a cerut miercuri Rusiei sa evite actiunile care ar putea sa inrautateasca criza din Ucraina, amenintand cu noi sanctiuni.

“Cerem Rusiei sa se abtina de la noi pasi de a destabiliza si mai mult Ucraina si sa se implice, in loc, intr-o solutionare a crizei pe cale diplomatica”, a declarat presedintele Consiliului European Herman Van Rompuy, intr-o conferinta de presa comuna cu premierul japonez Shinzo Abe, dupa o intalnire la Bruxelles.

“Noi pasi pentru destabilizarea Ucrainei vor cere noi sanctiuni”, a adaugat van Rompuy.

Ora 13:52 Candidatul la presedintia Ucrainei Petro Poroshenko cere Europei si Statelor Unite sa se puna de acord asupra unui al treilea val de sanctiuni impotriva Rusiei, in cazul in care kremlinul sprijina referendumul organizat de separatistii pro-rusi din estul Ucrainei in 11 mai. (Reuters)

“Daca Rusia va sprijini acest referendum, avem nevoie de actiuni concertate cu privire la al treilea val de sanctiuni, bine coordonate intre SUA si UE”, a spus Poroshenko presei din Berlin, inaintea unei intalniri cu cancelarul Angela Merkel.

Separatistii din regiunea Dombass sustin ca vor organiza duminica un referendum pentru secesiune, asemanator cu cel care a precedat anexarea Crimeei de catre Rusia in martie.

Ora 12:30 Rusia cere Kievului sa inceteze imediat utilizarea fortei impotriva propriului popor.

Ministerul rus de Externe a cerut miercuri Kievului sa stopeze imediat “utilizarea fortei impotriva propriului popor”.

“Autoritatile ilegitime de la Kiev calca grosolan pe drepuri recunoscute la scara larga, cu complicitatea sustinatorilor occidentali”, se arata intr-o declaratie a ministerului

Ora 11:38 Ministrul rus al Afacerilor Externe, Serghei Lavrov, a acuzat miercuri europenii ca inchid ochii la ascensiunea “fascismului”  in Ucraina, facand trimitere la moartea a circa 40 de separatisti pro-rusi la Odesa, in sudul Ucrainei, transmite AFP.

“Sunt multi ani de cand se trece cu vederea, in Europa, faptul ca ideologia fascista atrage noi adepti si ca cei care o promoveaza inroleaza in continuare tot mai multi discipoli”, a declarat Lavrov la o ceremonie organizata odata cu apropierea marcarii victoriei din 1945 asupra regimului nazist.

“Ceea ce s-a intamplat la Odesa pe 2 mai este pur si simplu fascism”, a continuat Lavrov.

Aproximativ 40 de persoane, in principal prorusi, au fost ucisi vineri intr-o cladire oficiala din Odesa, oras portuar din sudul Ucrainei, intr-un incendiu provocat, dupa ce s-au retras in imobil in urma unor confruntari cu nationalisti ucraineni. “Nu vom permite ca faptele sa fie ascunse sub covor, asa cum incearca sa faca in prezent coalitia aflata la putere”, a dat asigurari seful diplomatiei ruse, promitand sa “obtina adevarul”.

Uniunea Europeana (UE) a cerut sambata efectuarea unei anchete independente care sa-i identifice pe cei care se fac vinovati de aceste violente. Duminica, premierul ucrainean Arseni Iateniuk a afirmat ca aceasta drama face parte dintr-un “plan rus de distrugere a Ucrainei”.

Ora 11:01 Ucraina a primit prima transa de la FMI, de 3,2 miliarde de dolari, din programul de ajutorare pe doi ani in valoare de 17 miliarde dolari, anunta Banca Centrala a Ucrainei.

“Banii au ajuns. Este vorba (de o suma – n.red.) de 3,19 miliarde de dolari”, a declarat pentru AFP un purtator de cuvant al Bancii Centrale.

Putin il primeste miercuri pe presedintele OSCE, pe fondul apelului la incetarea focului

Presedintele rus Vladimir Putin urmeaza sa se intaleasca miercuri cu presedintele Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE), ministrul de Externe elvetian Didier Burkhalter, care a facut apel la o “incetare a focului” in estul Ucrainei pentru a permite desfasurarea alegerilor prezidentiale, programate sa aiba loc la 25 mai. transmite AFP.

Ucraina, la randul sau, a cerut marti sprijinul comunitatii internationale pentru aceste alegeri, ce par din ce in ce mai amenintate de spirala violentelor separatiste in sud-estul tarii.

“Daca (alegerile prezidentiale – n.red.) nu au loc, va fi haos si exista riscul unui razboi civil”, a avertizat presedintele francez Francois Hollande.

Aceasta ipoteza este insa respinsa deocamdata de catre Kiev: “Guvernul ucrainean s-a angajat sa desfasoare alegerile prezidentiale la data prevazuta”, a afirmat ministrul ucrainean de Externe Andrii Descita, la finalul unei reuniuni ministeriale a Consiliului Europei desfasurate marti la Viena.

Autoritatile de la Kiev au solicitat trimiterea de “observatori internationali in Ucraina pentru a monitoriza alegerile”. Ele cer partenerilor internationali sa faca “tot posibilul pentru a elimina amenintarile si provocarile externe sustinute de Rusia in Ucraina, astfel incat aceste alegeri sa se poata desfasura in mod liber si democratic“, a adaugat el.

Scrutinul din 25 mai ar urma sa permita alegerea succesorului presedintelui Viktor Ianukovici, un apropiat al Moscovei, rasturnat de la putere la sfarsitul lunii februarie. 

• Mediafax:

Parlamentul ucrainean respinge organizarea unui referendum pe tema descentralizării

Parlamentul de la Kiev a respins marţi ideea organizării unui referendum pe tema descentralizării Ucrainei odată cu alegerile prezidenţiale de la 25 mai, relatează agenţia Interfax Ucraina, în pagina electronică.

Decizia a fost luată în cadrul unei şedinţe desfăşurate cu uşile închise, a anunţat deputatul formaţiunii Batkivşcina, Oleksandr Brighineţ. El a afirmat că un referendum pe aceată temă trebuie organizat în Ucraina, dar nu sub ameninţarea armelor.

În favoarea referendumului au votat 154 dintre parlamentari, în condiţiile în care erau necesare minim 226 de voturi pentru organizarea unui referendum în aceeaşi zi cu scrutinul prezidenţial.

Un proiect de lege care propunea consultarea populaţiei ucrainene cu privire la descentralizarea Ucrainei în ziua alegerilor prezidenţiale de la 25 mai a fost înregistrat în Parlament marţi şi dezbătut în aceeaşi zi.

Tensiunile s-au amplificat în regiunile rusofone din estul Ucrainei, care ameninţă cu referendumuri în vederea independenţei, iar Kievul a propus un proces de descentralizare care să includă atribuţii sporite pentru autorităţile locale.

Frank-Walter Steinmeier: Riscul unui conflict militar în Ucraina persistă

Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a apreciat, marţi, că a crescut riscul unei “confruntări militare” în Ucraina, cerând organizarea unei noi conferinţe internaţionale la Geneva.

“Imaginile pe care le primim sunt terifiante şi, în special după tragedia de la Odesa, nu prea ne-am îndepărtat de o confruntare militară în Ucraina“, a declarat Steinmeier într-un interviu acordat publicaţiilor Gazeta Wyborcza (Polonia), El Pais (Spania), La Repubblica (Italia) şi Le Monde (Franţa).

“Dar rolul unui ministru de Externe nu este de a descrie o situaţie, ci de a o modifica. De aceea, mă concentrez pe posibilităţile care ne rămân pentru a se evita ajungerea la un război civil”, a adăugat Steinmeier. “Nimeni nu trebuie să se înşele şi să creadă că riscul este doar pentru Ucraina. Într-un astfel de conflict s-ar putea distruge întreaga arhitectură de securitate a Europei, configurată în zeci de ani. De aceea, trebuie să facem totul pentru a evita acest risc şi intrarea într-un nou Război Rece”, a subliniat Frank-Walter Steinmeier.

Berlinul pledează pentru organizarea unei noi sesiuni a conferinţei de pace de la Geneva, în scopul depăşirii crizei din Ucraina.

• Digi24: Rusia acuză Ucraina de genocid. Surse diplomatice din Belarus: Ucraina ar putea fi invadată la mijlocul lunii

Surse diplomatice din Belarus, citate de un portal de ştiri al opoziției din această țară, susţin că Rusia ar putea invada estul Ucrainei la mijlocul acestei luni. Moscova a acuzat Ucraina de genocid, după ce în ultimele zile aproape o sută de militanţi proruşi au murit în violenţele de la Odessa şi Slaviansk.

„Cu toată responsabilitatea spun că a fost genocid, un genocid împotriva poporului rus şi a poporului ucrainean. Aventurierii politici care au venit la putere la Kiev nu respectă prea multe valori”, a acuzat Serghei Narîșkin, președintele Dumei de Stat.

Este o acuzaţie aspră la adresa Ucrainei, care vine după câteva zile de confruntări sângeroase în estul ţării, între forţele armate şi separatişti. De cealaltă parte, Kievul acuză Rusia că alimentează conflictul din estul ţării, pentru a sabota alegerile prezidenţiale din 25 mai.

Încă un oraş din estul Ucrainei, Lugansk, va organiza referendum pentru independenţă duminică, 11 mai, în aceeaşi zi cu Doneţk. Populaţia prorusă din cele două oraşe speră să urmeze scenariul din Crimeea, care a fost alipită de Rusia. Anunţul separtiştilor din Lugansk vine într-un context extrem de tensionat în regiune.

Rafale de mitraliră s-au auzit toată ziua, luni, la Slaviansk. La fel şi sirenele care avertizau populaţia să nu iasă din case. Locuitorii de aici, majoritatea proruşi, s-au transformat aproape peste noapte din simpli civili în adevăraţi luptători de gherilă. Ascunşi după zidurile caselor, aceştia pândesc fiecare mişcare a militarilor ucraineni. Autorităţile ucrainene susţin însă că forţele de autoapărare locală sunt formate din luptători trimişi şi plătiţi de Moscova.

„Între activităţile subversive se pot număra şi utilizarea de grupuri de agenţi sabotori, pe care i-am înregistrat, diseminarea de alimente stricate printre soldaţii ucraineni şi localnici, dar şi utilizarea femeilor ca scuturi umane”, a declarat Marina Ostapenko, purtător de cuvânt al Serviciului ucrainean de Securitate.

Nici soldaţii trimişi de Kiev nu se lasă mai prejos. Ei au reuşit să distrugă un tren blindat al separatiştilor proruşi, din care aceştia au bombardat şi au doborât un elicopter militar. Garnitura de luptă a fost construită din vagoane pentru transportarea cărbunilor.

În plus, Serviciul ucrainean de Securitate spune că a reţinut, săptămana trecută, în regiunea Cernăuţi, nouă persoane ce transportau aproape două kilograme de material radioactiv, ce ar putea conţine uraniu. Materialul radioactiv ar proveni dinTransnistria, dar autorităţile separatiste de la Tiraspol au negat informaţiile şi acuză Kievul de manipulare.

Situaţia rămâne tensionată şi în Lugansk. Potrivit presei ucrainene, mai mulţi indivizi înarmaţi, îmbrăcaţi în uniforme militare pe care nu erau vizibile însemnele, ar fi trecut graniţa dinspre Rusia. Oamenii de aici spun că trăiesc fiecare clipă cu spaima izbucnirii unui război civil.

„Situaţia de aici este foarte rea. Cred că este ceva anormal să avem în oraş un grup de militanţi anarhici înarmaţi. Trăiesc chiar lângă locul în care se întâlnesc şi mă simt foarte rău. Nu putem merge la muncă, iar copiii nu pot merge la şcoală ca de obicei”, s-a plâns o localnică.

Hollande și Băsescu, pe lungimi de undă diferite

De la Paris, preşedintele francez, Francois Hollande spune că singura soluţie pentru rezolvarea pe cale paşnică a conflictului sunt alegerile prezidenţiale ce vor avea loc pe 25 mai, dar dacă aceste alegeri nu vor avea loc, şansele ca în Ucraina să înceapă un război civil vor fi tot mai mari.

„Alegerile prezidenţiale au un singur scop: să permită preşedintelui care va fi ales să fie legitim în ochii tuturor cetăţenilor. Azi, ruşii, mai exact Vladimir Putin, vor ca aceste alegeri să nu aibă loc pentru a putea să facă în continuare presiuni. Depinde de noi să îl convingem”, a afirmat Hollande.

O poziție care nu pare împărtășită de președintele Traian Băsescu. Săptămâna trecută, șeful statului a pus pentru prima dată sub semnul întrebării legitimitatea alegerilor prezidenţiale din Ucraina şi a atras atenţia că negocierile dintre Washington şi Moscova nu au dus la niciun rezultat. „Cred că s-a ajuns la un punct în care legitimitatea alegerilor din 25 mai pentru funcția de președinte al Ucrainei este pusă sub semnul întrebării. Un președinte ales cu voturile din centru și din vest riscă să stimuleze ruperea Ucrainei”, a argumentat Traian Băsescu.

„Este destul de neobişnuit să organizezi alegeri atunci când armata este folosită împotriva unei părţi a populaţiei”, a declarat, marți, Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe.

Pe fondul acestor tensiuni, preşedintele Vladimir Putin va merge pe 9 mai în Crimeea, teritoriu anexat de Rusia în martie. Data nu a fost aleasă întâmplător, fiindcă este ziua care marchează victoria împotriva Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial.

„Este ruşinos să se profite de o asemenea zi într-o zonă de conflict, ca acolo să fie organizată o defilare”, a comentat Angela Merkel, cancelarul german.

Încordarea mușchilor

Între-timp, NATO îşi înmulţeşte exerciţiile militare în apropierea graniţei cu Federaţia Rusă. În Polonia, militari din Canada şi Statele Unite participă timp de cinci zile alături de soldaţi polonezi la manevre militare comune. Alţi 6000 de militari ai Alianţei Nord-Atlantice vor participa timp de trei săptămâni la exerciţii în Estonia, în apropiere de graniţa cu Federaţia Rusă.

Între timp, Moscova anunţă că va trimite anul acesta mai multe submarine şi nave în Marea Neagră, şi va cheltui aproape două miliarde de dolari până în 2020, ca să-şi modernizeze flota din bazinul pontic. Vasele de luptă vor staţiona la Sevastopol, unde se află sediul flotei ruseşti din Marea Neagră. Pe de altă parte, la mii de kilometri depărtare de Europa, bombardierele ruseşti au început să zboare tot mai des de-a lungul Coastei de Vest a Statelor Unite, în dreptul Californiei. Mai mult, comandantul forţelor aeriene americane susţine că Moscova şi-a intensificat prezenţa militară şi în vestul Oceanului Pacific, după ce mai multe bombardiere ruseşti au survolat regiunea din jurul insulei Guam, unde se află una dintre cele mai importante baze americane din zona Asia-Pacific.

• DcNews:

Pregătiri de război. Comisia de Rechiziții face inventarul firmelor chemate la mobilizare

Într-o tăcere totală și fără să dea prea multe detalii, prefecturile din întreaga țară fac inventarierea bunurilor și persoanelor care pot fi trimise pe front în caz de război.

Este o procedură anuală, dar care duce la tensiuni în contextul actual când există conflicte la granița României.

În perioada următoare, zeci de instituții din Dolj vor primi adrese din partea Comisiei Mixte de Rechiziţii, conduse de prefectul judeţului, prin care sunt înştiinţate că au obligaţia să cedeze temporar sau definitiv bunuri mobile sau imobile şi să asigure personal de specialitate pe diferite domenii în cazul în care România va fi implicată în război.

În categoria bunurilor mobile și imobile intră case, clădiri, autoturisme, bărci sau tractoare. Imobilele ar putea fi folosite pentru cazare, iar bunurile mobile ar urma să fie utilizate de către sistemele de apărare a țării.

Specialiștii, chemați să-și apere țara

În cazul izbucnirii unui conflict de proporții, legea spune că medicii, stomatologii sau farmaciştii să fie la dispoziţia statului în cazul unui conflict armat.

“Pot fi chemate pentru prestări de servicii în interes public persoanele apte de muncă, în vârstă de 16 − 60 de ani bărbaţii şi de 16 − 55 de ani femeile. Unii specialişti, ca: medici, ingineri, subingineri, tehnicieni, economişti, farmacişti, asistenţi medicali etc. pot fi chemaţi să presteze servicii în specialităţile lor şi peste limita maximă de vârstă, dar nu mai mult de 65 de ani bărbaţii şi de 60 de ani femeile. Peste aceste limite, persoanele pot fi chemate numai la cererea lor”, se arată în Legea nr. 132.

Ce se întâmplă dacă firmele sau instituțiile refuză să facă inventarul

În cazul unui refuz, firmele şi persoanele fizice riscă amenzi de mii de lei. Normele de aplicare a legii prevăd ca termen-limită sfârşitul trimestrului patru, practic finalul anului.

Comisia face anual o solicitare

Comisia solicită anual de la Registrul Comerţului Dolj numărul firmelor active, apoi analizează numărul de maşini şi utilaje înmatriculate. Ulterior, comisia întocmeşte un plan anual în care sunt incluse firmele deţinătoare de bunuri care interesează comisia.

Totul se desfășoară în mare secret

„S-a reunit Comisia de rechiziţii, la jumătatea lunii martie, şi funcţionează potrivit legii. Aspectele discutate sunt considerate secret de stat şi nu pot fi făcute publice. Din comisie fac parte: prefectul judeţului Gorj, reprezentanţi ai Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Gorj, Inspectoratului de Jandarmi Judeţean, ai Centrului Militar Judeţean. Mai sunt reprezentanţi ai instituţiei consiliului judeţean şi din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Gorj”, a declarat Corina Bâcoi, purtătorul de cuvânt al Prefecturii Gorj, pentru Gazeta de Sud.

 “Războiul vine peste tine. Vrei nu vrei, tot MORI”

Nimeni nu poate fugi din calea războiului. De când a apărut știrea conform căreia românii se pregătesc de un potențial conflict armat, iar recrutarea este obligatorie, mulți tineri s-au grăbit să spună că nu ar lupta pentru patrie. 

Bloggerul George Damian spune că războiul nu alege pe nimeni. Vine și atât și nimic nu i se poate împotrivi.

“Nimeni nu te întreabă dacă vrei să mergi la război. Războiul pur şi simplu vine peste tine şi fiecare om dovedeşte din ce este făcut cu adevărat. În cazul unei invazii moartea nu mai alege: defetişti, trădători, pacifişti – toţi mor la grămadă. Vrei – nu vrei, tot mori. Degeaba spui că nu vrei să mori pentru Ponta sau Băsescu. Plus că un om simplu cu un AKM în mână poate face destul de multe, depinde cât este de hotărât”, scrie bloggerul.

“Nu este cea mai puternică armată din lume, îi lipsesc multe utilaje, însă armata română pune pe oricine pe gânduri, cât de cât. Iar fără armată şi fără oameni dispuşi să lupte, restul românilor devin victime, viitori sclavi”, a conchis George Damian.

• George Damian: Nu vrei să mori pentru politicieni? Mori oricum! Ei scapă

Recunosc că există un mare adevăr în raţionamentul „Nu vreau să mor pentru Ponta, Băsescu, Voiculescu etc.” Dincolo de celelalte elemente de propagandă gri sau neagră din actuala dezbatere despre voinţa românilor de a lupta/ rezista în cazul unui război/ invazii, această sintagmă are cea mai mare forţă din simplul motiv că este adevărată.

Românii vor să-şi pedepsească conducătorii din ultimii 25 de ani care i-au adus la statutul de iobagi moderni siliţi să se vândă sclavi prin alte ţări şi care au transformat ţara într-o semi-colonie. Iar refuzul de a lupta în cazul unui război este văzut ca o formă de pedepsire a actualei clase de politicieni, după ce românii au simţit că alegerile nu aduc nici un fel de schimbare, în afară de o rotire a cadrelor.

Doar că acest refuz de a lupta este iraţional – şi greşit. „În caz de ceva” puteţi fi siguri că ţintele urii populare, politicienii de azi, au conturi grase în ţările calde şi vor pleca fără să se uite în urmă. De suferit va suferi tot prostimea, fie că se va da sau nu o luptă – pentru că puteţi fi siguri că dacă vin ruşii sau extratereştrii nu vor veni să împartă bomboane.

Rămân fenomenul urii faţă de politicieni, senzaţia de neputinţă şi o mare şi iraţională sete de răzbunare – alături de o fabuloasă orbire a tuturor politicienilor încârligaţi precum o haită de maidanezi.

• Adevarul: Lungul drum al gazelor ruseşti către Ucraina. Europenii sunt solidari cu ucrainenii până vine vorba de Gazprom

Autorităţile ucrainene au ajuns la o înţelegere cu Slovacia pentru a folosi un gazoduct abandonat, prin care ar urma să ajungă gaze naturale din Europa Centrală în Ucraina. Kievul face eforturi pentru a scăpa de dependenţa de gazele ruseşti, însă ţările europene se tem să nu-şi pună în pericol propriile contracte cu Rusia. Până la urmă, ucrainenii vor primi gaze ruseşti, dar din Europa Centrală.

Companiile Eustream din Slovacia şi Ukrtransgaz au semnat un acord prin care permit ucrainenilor să folosească un gazoduct slovac abandonat, prin care Kievul ar urma să primească gaze din Europa Centrală. Este vorba despre „inversarea fluxul de gaze” pe teritoriul Ucrainei, surplusul de gaze naturale din Europa Centrală urmând să curgă către est, în Ucraina, şi nu către vest, aşa cum se întâmpla până acum.

Guenther Oettinger, comisarul european pentru Energie, a catalogat acordul drept „o piatră de hotar”.

„Există o perspectivă clară că 20 de milioane de metri cubi de gaze naturale pe zi pot ajunge în Ucraina via Slovacia, asta începând din toamna lui 2014. Asta înseamnă aproximativ opt miliarde de metri cubi pe an. Este un prim pas important pentru demararea livrărilor de gaze dinspre Slovacia spre Ucraina. Vor fi analizate şi alte rute, pe lângă gazoductul Voyani, pentru a realiza aceste livrări de gaze dinspre Europa Centrală spre Ucraina”, a declarat Sabine Berger, purtătoarea de cuvânt a comisarului european, pentru Deutsche Welle.

Fluxul invers este folosit deja pentru a trimite Ucrainei gaze prin Polonia şi Ungaria, iar Bruxelles-ul speră că acest sistem ar putea asigura Ucrainei până la 17 miliarde de metri cubi anual, adică aproximativ 30% din consumul total al ţării. În prezent, ucrainenii cumpără de la ruşi jumătate din cantitatea de gaze pe care o folosesc. Ucraina a cerut Slovaciei să faciliteze fluxul invers şi mai mult, adică să inverseze cursul gazoductului prin care Rusia livrează gaze Europei de Vest, însă slovacii au refuzat să facă asta, de teama de a nu-şi încălca propriile contracte cu ruşii. La rândul lor, slovacii importă aproximativ 60% din necesarul de gaze de la ruşi.

„Este o decizie care, din punctele de vedere politic, legal, economic şi financiar este cea mai bună hotărâre. Vom folosi un tronson deja existent, între Voyani (Slovacia) şi Uzhgorod (Ucraina). Gazoductul poate fi folosit imediat pentru a livra până la trei miliarde de metri cubi anual. După câteva modificări minore, care vor dura trei sau patru luni, capacitatea anuală va creşte la 8-9 miliarde de metri cubi”, a declarat Robert Fico, premierul slovac. 

Experţii în energie au explicat că, având în vedere furnizorii de gaze ai Europei, cea mai mare parte a surplusului care se va întoarce în Ucraina va fi, de fapt, tot gaz rusesc. Preţul va fi însă mult mai avantajos, iar Ucraina va deveni astfel mai puţin vulnerabilă în faţa şantajului cu gaze practiccat de Moscova. 

În prezent, Rusia cere Ucrainei 485 de dolari pe mia de metri cubi de gaze. În timpul preşedintelui pro-rus Viktor Ianukovici, preţul era de 268 de dolari pe mia de metri cubi. Pentru restul Europei, media preţului cerut de ruşi este de 380 de dolari pe mia de metri cubi. 

Ucraina cere Uniunii Europene organizare sistemului de flux invers de mai bine de un an. Acordul semnat acum este însă doar un prim pas timid în acest sens, ridicând întrebări asupra determinării Bruxelles-ului de a ajuta Ucraina să scape de dominaţia gazelor ruseşti. Liderii din UE vorbesc despre rezilierea în grup a contractelor încheiate de ţările comunitare pentru ca UE să poată negocia apoi ca întreg noi preţuri şi condiţii cu Gazprom. Până atunci însă, tot ei invocă obstacole tehnice şi legale pentru a implementa fluxul invers, soluţia cea mai rapidă pentru a ajuta Ucraina.

Cu toţii sunt de acord că Gazpromul a fost cea mai puternică armă a Kremlinului, însă se tem să nu-şi pună în pericol propriile importuri de gaze, notează „The New York Times”. 

Reticenţa Slovaciei de a pune la dispoziţia Ucrainei gazoductele sale este grăitoare. Construită în timpul URSS, reţeua de gazoducte din Slovacia ar putea furniza până la 30 de miliarde de metri cubi Ucrainei, adică mai mult decât cantitatea importată din Rusia.  „Suntem cu toţii pregătiţi aici, dar nu ştiu de ce slovacii întârzie atât”, spune Vitalie Lukita, tehnicianul Ukrtransgaz care supraveghează intrarea fluxului de gaze ruseşti în Slovacia, adăugând că s-a întrebat de multe ori dacă gazele nu-şi vor schimba vreodată direcţia.

 „Toţi vorbesc despre asta de foarte mult timp, dar nu s-a făcut nimic”, adaugă ucraineanul, citat de „The New York Times”.

Similar, Andri Kobolev, preşedintele Naftogaz, a spus că a fost „şocat” de reticenţa slovacilor, având în vedere că, în 2011, chiar ei au propus ca gazoductele lor să fie folosite pentru a trimite surplusul înapoi în Ucraina.  Acum, slovacii au invocat contracte secrete pe care le au cu Gazpromul, susţine Kobolev. Schimbarea de atitudine a fost pusă de o parte a presei pe seama schimbării de acţionariat a Eustream. În 2013, un grup de cetăţeni cehi şi slovaci au cumpărat 49% din compania slovacă, despre care s-a vehiculat că ar fi, de fapt, paravane ale Gazprom.

Legaturi: