Parlamentul TURCIEI a votat pentru INTERVENTII MILITARE in SIRIA si IRAK/ George Friedman la CHISINAU. Raspunsuri ambigue despre REVIZIONISMUL MAGHIAR ale sefului Stratfor/ Arsenalul NUCLEAR al RUSIEI l-a depasit pe cel al SUA

UPDATE:

• Despre posibila semnificatie a declaratiilor Victoriei Nuland despre tarile din Europa Centrala care “dorm sub plapuma NATO” si-si permit sa fie nationaliste, coruptie si iliberale – AICI
• Cum a comentat George Friedman afirmatiile subsecretarului de stat:

Cosmin Prelipceanu: Subsecretarul de stat Victoria Nuland critică liderii din Europa Centrală care protejează corupţia, care nu ascultă de Parlamente. Potrivit ei, „cancerul corupţiei distruge visul celor care luptă pentru democraţie”. Vedeţi România în această descriere?

George Friedman: Văd în această descriere o poziţie nerezonabilă a doamnei Nuland. Acum 25 de ani, eraţi ocupaţi de Uniunea Sovietică, înainte de asta de Imperiul Habsburgic şi de cel Otoman. Trebuie să faceţi eforturi ca să ajungeţi la nivelul la care sunt Statele Unite, dar doamna Nuland uită des de corupţia din Statele Unite. Uită că de multe ori şi în multe locuri din SUA, oamenii de afaceri sunt corupţi. Deci, sugerez, deoarece nu fac parte din guvern, să uităm ce are de zis doamna Nuland şi să ne concentrăm pe următorii paşi pe care România trebuie să-i facă. De exemplu, în domeniul energetic. Informaţiile necesare pentru investiţii trebuie să fie disponibile, să ai parteneri de încredere. Dar, ideea că se poate elimina complet corupţia din România este la fel de caraghioasă ca şi aceea că se poate elimina complet corupţia în America. Corupţie va exista mereu, la un anumit nivel. Poţi doar să te lupţi cu ea.

***

• Mediafax: Parlamentul Turciei aprobă participarea la operaţiuni contra grupului terorist Stat Islamic. Turcia ar putea accepta militari străini, în cadrul ofensivei

Parlamentul Turciei a aprobat joi, cu o largă majoritate, un proiect de rezoluţie care permite efectuarea de operaţiuni militare în Irak şi Siria, împotriva grupului terorist Stat Islamic.

UPDATE 21:21 – Turcia ar putea accepta militari străini, în cadrul ofensivei contra grupului terorist Stat Islamic

Turcia ar putea accepta staţionarea de trupe străine şi poate trimite militari în Siria şi Irak, în ofensiva împotriva grupului terorist Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Levant), conform rezoluţiei aprobate joi de Parlamentul de la Ankara.

Parlamentul Turciei a aprobat joi, cu 298 de voturi pentru şi 98 împotrivă, un proiect de rezoluţie care permite efectuarea de operaţiuni militare în Irak şi Siria, împotriva grupului terorist Stat Islamic.

Rezoluţia prevede posibilitatea unor intervenţii militare pe teritoriul Irakului sau pe cel al Siriei, precum şi posibilitatea staţionării de trupe străine pe teritoriul turc.

Potrivit presei, Turcia nu se va implica direct în operaţiunile militare împotriva reţelei teroriste Stat Islamic, dar va pune la dispoziţia trupelor străine baze militare, probabil aeroportul militar de la Incirlik (sud), pentru operaţiuni umanitare. […]/ integral pe mediafax.ro

• Adevarul:

Şeful Stratfor: UE este o iluzie. Rusia se clatină. Republica Moldova ce face?

Prezent la deschiderea filialei Chişinău a Fundaţiei Universitare a Mării Negre, George Friedman a precizat că această decizie stă la baza formării unei naţiuni şi nu doar a unui stat, subliniind că doar Republica Moldova se poate hotărî dacă vrea să facă istorie sau nu. În opinia sa, Republica Moldova este foarte tentantă în acest moment, dar atenţia trebuie focalizată pe Kiev, chiar dacă Uniunea Europeană întampină dificultăţi majore şi Rusia se clatină.

George Friedman a insistat în prezentarea sa asupra realităţilor, subliniind că trebuie să avem grijă cu visele şi ideologia la fel demult cum trebuie să avem grijă prin estimările de bine sau de rău pe care le realizăm fără nuanţe. În opinia sa, trebuie să vorbim despre ce există, nu despre ce ne dorim să fie:

”Nu trebuie să punem întrebarea Criza Mării Negre este bună sau rea? deoarece dacă punem întrebarea greşită nu ne putem aştepta să găsim răspunsul corect. Ce viitor are Rusia în acest ochi al uraganului care este Marea Neagră?”.

“De la Baltica la Marea Neagră există o diagonală care trece prin Republica Moldova şi stabileşte graniţa geopolitică dintre două peninsule, cea europeană şi Rusia. Rusia vrea să se proteje de Napoleoni sau Hitleri de aceea strategia este să înainteze spre vest şi să-şi formeze zone tampon” a mai precizat Friedman. Potrivit prezentării sale, Rusia a eşuat în a menţine unitatea să teritorială, moştenirea sa istorică cea mai de preţ. Friedman a insistat asupra vulnerabilităţii Rusiei:

“Întrebarea Rusiei astăzi este simplă: care este tamponul din noi şi NATO, dintre noi şi Uniunea Europeană? Rusia nu este o entitate coerentă, ea este o entitate vulnerabilă şi Rusia cunoste bine acest lucru”.

Putin în pericol, Rusia slabă

Preşedintele fondator Stratfor a declarat că Putin îşi doreşte o economie care funcţionează cu o restaurare a puterii regionale a Rusiei, dar nu crede că vrea reîntregirea URSS-ului deorece raţiunea imperială costă mai mult decât face în realitate. Friedman a afirmat că strategia Rusiei conţine o încărcătură negativă care invocă o geopolitică proprie exclusivistă, de a nu face parte din strategia vestică”. Prezentarea sa s-a focalizat asupra Ucrainei şi Rusiei, care sunt în legături economice puternice, mai ales că prin Ucraina există un canal de tranzit a energiei ruseşti. Friedman a explicat cadrul internaţional afirmând că “fără Ucraina strategia Rusiei se prăbuşeşte deoarece SUA nu are nici un interes să distrugă Rusia şi din acest motiv nu le pasă cine conduce Kievul. Ucraina nu este guvernată în acest moment”.

Coşmarul Moscovei

Friedman a descris cosmarul lui Puţin: “Imaginaţi-vă toate ţările baltice în NATO, Ucraina să discute cu NATO, în Ucraina să existe organizaţii civile puternice care să militeze pentru respectarea drepturilor omului. Acesta este coşmarul lui Puţin, care nu are un plan strategic de lungă durată pentru Rusia şi acest lucru afectează relaţiile economice ale oligarhilor strânşi în jurul lui”. Din perspectiva sa, SUA a testat limitele puterii ruse şi acum aşteaptă evoluţiile din Kiev. Previziunile sale indică că economia Rusiei se va prăbuşi la fel cum puterea lui Putin va cunoaşte limite, deoarece Rusia nu se poate conduce în felul în care este condusă multă vreme.

În viziunea sa, SUA poate trăi cu Ucraina sub tutela Rusiei, dar nu poate trăi cu frica unei alianţe între Germania şi Rusia, în schimb o alianţă între China şi Rusia reprezintă o cooperare posibilă dar dificilă şi mai ales deficitară pe latura geopolitică. În ceea ce priveşte România, Friedman a precizat că SUA nu are vreun interes colonial ci o cooperare cu beneficii mutuale accentuând faptul că SUA nu vrea o criză şi România nu trebuie să-i ofere lui Putin un pretext ca să iniţieze o criză.În opinia sa, România poate deveni o legătură culturală şi politică între Polonia şi Turcia, state care întâmpină dificultăţi în cooperarea bilaterală.

Dan Dungaciu, directorul Institutului de Ştiinţe Politice al Academiei Române, a subliniat că în Republica Moldova nu se face politică, se face geopolitică, iar partidele nu sunt politice, sunt geopolitice, accentuând că acest vector de dinamică Est-Vest este foarte important pentru securitatea regională. Potrivit acestuia, acest vector indică direcţia pe care Republica Moldova o va lua. Dan Dungaciu a prezentat metoda geopolitică a lui Friedman precizând că “Globul de cristal este metoda de lucru a agenţiei Stratfor care pleacă de la fapte, de la evoluţiile lor. Există political correctness, nu şi geopolitical correctness”. În opinia sa, inserţia geografiei în istorie prin realismul organic specific lui Friedman se dovedeste utilă în întelegerea geopoliticii la nivel mondial. “Marea Neagră încă este albastră şi coloratură acestui bazin se schimbă după tensiunile din Ucraina deoarece tot ce se întâmplă se reduce la securitate”, a mai adăugat Dungaciu.

George Friedman, preşedintele Stratfor, la Bucharest Forum: România este singura ancoră de stabilitate pe partea de vest a Mării Negre

Friedman a mai spus că nimeni nu-şi putea imagina în urmă cu 10 ani că aşa va arăta tabloul geopolitic şi ce fel de stat va fi Rusia.  „Ce este Drumul Mătăsii? O legătură antică între China şi Europa. Dar acum fiecare parte a Eurasiei are câte o problemă. În Uniunea Europeană, Germania exportă 40% din Produsul Intern Brut, afectând economiile din sudul Europei. Estul Europei are probleme cu Rusia, care a făcut o greşeală de politică externă preluând Crimeea şi luptând pentru Donbass. Orientul Mijlociu este în haos, iar China trece la ritmuri de creştere mai mici, cu proteste. Nimeni nu-şi putea imagina în 2004 că în 2014 aşa va fi tabloul, nimeni nu-şi imagina ce fel de stat va fi Rusia sau că acesta va fi efectul invaziei americane în Irak“, a spus George Friedman.

Ucraina, mai importantă pentru Rusia decât pentru SUA

Fondatorul Stratfor a mai spus că Ucraina este foarte importantă pentru Rusia, dar mai puţin important pentru Statele Unite ale Americii, dar a subliniat că Moscova este dependentă de exporturile de petrol.

„Pentru Rusia, Ucraina este foarte importantă: aici este bufferul unde a învins Wermachtul în cel de-al Doilea Război Mondial. Pentru SUA este mai puţin importantă. Însă Rusia este un stat slab, dependent de exporturile de petrol. Pe termen lung, cu toţii murim. Pe termen scurt trebuie să facem faţă Rusiei, care este înspăimântată de viitorul său, are motive pentru a fi îngrijorată de viitorul său şi care se comportă ca un bătăuş de pe maidan care arată că este puternic. În Siria, Assad nu poate recuceri ţara, iar rebelii se lupta între ei. Irakul nu mai există, există nu numai împărţiri între şiiţi şi sunniţi, ci şi conflicte în interiorul acestora. Apoi mai este Caucazul, unde Rusia a invadat în 2008 Georgia şi unde nesiguranţa este un mod de viaţă. România este singură ancoră de stabilitate pe partea de vest a Marii Negre, ca şi Turcia. Dar Turcia vrea să devină o mare putere, însă fără a fi angrenată în problemele din regiune. Or, aşa ceva nu se poate“, a explicat Friedman.

Fondatorul Stratfor a mai spus că Statele Unite ale Americii îşi doreşte ca problemele Europei cu Rusia să fie rezolvate de Europa, numai că Europa nu există, ci există mari economii, precum Franţa sau Italia.

„SUA au intervenit în mai multe conflicte alături de aliaţi. La fel a fost cu problema din Somalia, la fel în Libia. SUA ar vrea că problemele Europei cu Rusia să fie rezolvate de către Europa. Dar problema este că nu există Europa. Există Franţa, Italia etc. Iar problema este ideea de instituţie care să dirijieze politică externă a UE. Ce înseamnă extinderea UE către Est? Poate UE să poarte povara Ucrainei când nu poate rezolva problema Franţei? Dar Europa stă şi se mulţumeşte să vadă haosul din alte părţi“, a spus Friedman.

El a adăugat că Europa încearcă acum să negocieze cu Ucraina şi Rusia, dar europenii îi lasă pe ruşi să se comporte “nişte bătăuşi”, nu pentru că ar fi nişte incompetenţi, ci pentru că nu există un interes comun al Europei. „Europenii încearcă acum să negocieze cu ruşii şi ucrainenii, iar ruşii sunt bătăuşii şi europenii îi lasă să facă asta, nu pentru că sunt incompetenţi, ci pentru că nu este un interes comun european. Ca să înţelegeţi drumul mătăsii nu trebuie să discutăm despre Europa, ci despre ţări individuale. Iar drumul mătăsii nu poate să-şi aibă locul până când Europa se formează într-o uniune cu un ţel comun, unde toată lumea are încredere că asta trebuie să facem, cum se întâmplă în China şi SUA, sau recunoaşte că nu este unitară şi merge în direcţia asta. Această dezintegrare europeană trebuie rezolvată, într-un fel sau altul“, a spus preşedintele Stratfor.

”Pentru ca drumul mătăsii să supravieţuiască, trebuie două lucruri, China să îşi rezolve problemele sociale, dar se pare că nu va face asta, iar Europa trebuie, la rândul său, să îşi rezolve problemele ei”, a spus acesta. El a precizat că, iniţial, acest drum al mătăsii se baza pe cămile şi pe nave, dar transportul a devenit din ce în ce mai complex, iar comerţul dintre China şi Europa poate să aibă loc fără să treacă prin prea multe ţări. ”Drumul mătăsii există, nu poate fi evitat, geografia sa însă va trebui să fie una dinamică”, a mai spus Friedman.[…]/ integral pe adevarul.ro

EXCLUSIV George Friedman, fondatorul Stratfor: Suntem deja într-un Război Rece. SUA nu vor apăra România, dacă ea nu face eforturi pentru a se apăra

Aflat în Bucureşti a doua oară în acest an, unde participă la cea de-a treia ediţie a Bucharest Forum, organizat de Institutul Asper, specialistul în geopolitică George Friedman a vorbit pentru „Adevărul” despre posibilitatea organizării unui referendum pentru autonomia Ţinutului Secuiesc, connflictul din Ucraina şi cooperarea militară dintre România şi SUA.

George Friedman consideră că NATO – „care, de fapt, înseamnă SUA, pentru că restul aliaţilor nu au forţă militară” – nu va ajunge să poarte un război direct, deschis în Ucraina şi arată că toate măsurile luate de SUA pentru consolidarea flancului estic al Alianţei Tratatului Nord Atlantic depind de eforturile României de a se apăra singură.

Pe fondul referendumului care a avut loc în Scoţia, vedeţi vreo posibilitate reală de a organiza un referendum în România privind autonomia minorităţii ungare?

Lăsaţi-mă să vă răspund într-un sens mai larg. Am văzut o uniune veche de 300 de ani între Scoţia şi Anglia care nu a fost înţeleasă de aproape 45% dintre votanţi şi asta în inima unei Europe unite, stabile. Acum există o mişcare pentru independenţa Cataloniei, o altă uniune care datează de aproximativ 500 de ani cu Spania. Acordul general de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial a fost ca problemele privind graniţele care au condus la declanşarea celor două războaie mondiale să nu mai fie puse în discuţie.

Oricare ar fi graniţele acum, acolo trebuie să rămână. Asta a dat naştere la lucruri ciudate în Polonia, unde o parte a fost luată de la germani şi a devenit Polonia, unde jumătatea de est a Poloniei care a fost cucerită de sovietici, să rămână parte din Uniunea Sovietică. Întrebarea despre graniţele Ungariei stabilite prin Tratatul de la Trianon, şi, în acelaşi sens în care graniţele Poloniei sau ale Scoţiei nu au fost pe placul localnicilor, nu a fost niciun secret că nici Ungariei nu i-a convenit acest pact.

EXCLUSIV George Friedman, preşedintele Stratfor, pentru Adevărul: Suntem deja într-un război rece. SUA nu vor apăra România, dacă ea nu face eforturi

Dar Europa a avut un acord. Acum, din cauza scoţienilor, acest acord e un pic deschis şi eu cred că poate fi catastrofal pentru Europa. Unele divorţuri sunt precum cele dintre cehi şi slovaci: de catifea. Altele sunt uşoare, cum ar fi fost cel dintre Scoţia şi Marea Britanie. Iar altele, cum ar fi graniţele Poloniei de la est, sau problema Ungariei cu România nu ar fi manevrate într-un mod drăguţ. Nu poţi deschide uşa pentru unul, şi nu pentru toţi. Tocmai de aceea am fost foarte deranjat de evenimentele din Scoţia. Nu că americanilor chiar le pasă de Scoţia, dar Europa este aliatul nostru. Avem nevoie de o Europă stabilă şi când problema graniţelor Europei este deschisă dezbaterii, începe războiul. Ca american, chiar nu-mi pasă unde sunt graniţele României sau ale Ungariei.

Dar aveţi origini maghiare.

Da, aşa este, şi mă duc în Ungaria, şi-mi place, dar, sincer, sunt mult mai interesat de Texas. Deşi vorbesc ungureşte acasă, eu am crescut ca american. Din punctul meu de vedere sunt foarte fericit să văd graniţa acolo unde e deja pentru că astfel se evită conflictele. Adevărata problemă a Europei este aceasta: din 1914 până în 1945, 100 de milioane de europeni au murit din cauza disputelor pentru graniţe. Un număr incredibil. Din 1945 până în 1992, Europa a fost ocupată de americani, de sovietici, iar deciziile de război şi pace nu se luau la Paris sau la Bucureşti, se luau la Washington şi la Moscova. Şi nu era niciun război.

Din 1992 până în 2008, Europa a fost autonomă, dar foarte prosperă. Acum este o nouă perioadă. Europa este autonomă, dar nu aşa prosperă. Aşa că acum se pune adevărata problemă a Europei: oare perioada de 31 de ani dintre 1914 şi 1945 chiar s-a încheiat? E istorie deja? Sau se poate întâmpla din nou? Europenii sunt foarte încrezători că nu se poate întâmpla din nou. Noi, cei care am studiat Europa, întrebăm de ce. Aşa că mi-e tare teamă de orice schimbare de graniţe, oricât de legitime ar fi solicitările Poloniei sau ale altora. Pentru că o dată ce Europa începe să se schimbe, nu se va opri.

Dar vedem cel puţin o duzină de mişcări separatiste în Europa, vedem trei în Spania, încă două în Franţa, vedem Italia, România, vedem Transnistria. Avem multe mişcări separatiste în Europa, cum să ne descurcăm cu ele şi să nu schimbăm graniţele?

Dacă majoritatea populaţiei din regiune îşi doreşte separarea, fie poţi să porneşti un război, fie îi laşi să plece. Eu nu pot face nimic ca american să-i conving pe unguri să nu-şi dorească separarea.

Vorbiţi de riscurile imense care derivă din renunţarea la regiuni. Este riscul atât de mare încât, în anumite cazuri, războiul să fie o opţiune mai bună opţiune pentru ele?

Riscul unor regiuni care vor să se separe este războiul. Kosovo este un exemplu. Europa a făcut destule excepţii privind schimbarea graniţelor, cum ar fi în Kosovo, sau Nagorno-Karabah din Caucaz. Problema pentru mine nu este cât de legitim este războiul, ci cum eviţi războiul. Nu ştiu dacă Europa poate evita războaie, nu ştiu dacă cel din ’45 a încheiat istoria europeană, dar ştiu că dacă începem să avem minorităţi în toată Europa care cer autonomie... Şi nu trebuie gândite ca probleme de sine stătătoare, chiar dacă eşti român, Ungaria nu este o singură problemă, este parte dintr-un set de „obişnuinţe“ care sunt pe cale să se petreacă. În 1992, Uniunea Sovietică s-a dizolvat. Părţi din ea, ţările baltice, Ucraina, toate au devenit independente. Am ovaţionat. Bine. Dar dacă am întâmpinat cu bucurie asta, de ce nu şi situaţia actuală? Aşa că nu sunt un avocat şi nici un opozant a nimic. Este o problemă a europenilor, şi acesta este preţul care trebuie plătit pentru independenţa naţională. Dar avertizez că, dacă începeţi acest proces (el fiind deja început), nu ştiu unde se va termina.

Nota noastra:

Daca scopul suprem este evitarea razboiului, atunci nu e foarte usor de inchipuit o reeditare a scenariului Dictatului de la Viena… Cu agitatii potrivite in Tinutul Secuiesc, cu Ungaria amenintand ca intervine pentru apararea …cetatenilor sai, poate ca solutia “pacifista” va fi similara cu cea “oferita” de Hitler.

Apoi, pentru SUA, intr-adevar, nu fragmentarea statelor nationale e o problema, ci o prea mare importanta a acestora in cadrul UE, dupa cum se intelege implicit si din afirmatiile lui Friedman (nu exista UE, ci Franta, Germania...). Nu ar fi prea rau pentru SUA un haos relativ controlabil la nivelul statelor nationale, astfel incat sa predomine tot mai mult structuri centrale de decizie europene.

Vedeţi asemenea ameninţări şi dintr-o posibilă uniune dintre România şi Republica Moldova şi bineînţeles Transnistria care aparţine de Moldova?

Dacă începem să mutăm graniţele oriunde, le vom muta oriunde. Eu aş zice că, dată fiind noua criză cu Rusia, sau criza actuală din Uniunea Europeană, lucruri de care nu ne temeam acum zece ani, acum cinci ani, se întâmplă. Eu aş susţine că în orice moment al istoriei, momentul în care să nu aduci în discuţie aceste probleme este acum. Dar, bineînţeles, că acum este momentul din istorie când haosul ameninţă, oamenii îl vor crea. Nu am nicio soluţie pentru această problemă. Eu, ca american, spun simplu că ne dorim un parteneriat cu Europa. Dacă haosul izbucneşte în Europa, parteneriatul nostru va fi şi mai slab decât acum. Toţi visează să trecem prin astea în pace. Să vedem ce se întâmplă.

Vedeţi vreo soluţie pentru conflictul din Ucraina fără a se ajunge la război deschis?

În Ucraina nu va fi un război pentru că europenii nu au armate, iar americanii nu vor lupta un război în Ucraina. Ruşii sunt foarte slabi, au eşuat în Kiev, au eşuat în est, acum încearcă să folosească energia. Nu cred că va fi un război în sensul că vor fi trupe americane mobilizate către est şi trupe ruseşti care înaintează spre vest. Dar va fi un mic razboi rece. Nu precum cel anterior, dar va fi.

Dar nu suntem deja în unul?

Ba da, iar acum facem alianţe. România, după vizita vicepremierului Biden, după vizita Secretarului Apărării Chuck Hagel, este cu siguranţă graniţa. 

Nu vedeţi un război deschis, dar vedem o consolidare a prezenţei militare NATO. 

Nu am luptat niciodată Războiul Rece. Noi avem suficientă forţă astfel încât sovieticii să nu poată ataca, noi evident că nu puteam ataca în profunzimea URSS, nu suntem Napoleon, nu suntem Hitler, nu suntem nebuni. Dar am construit o structură de alianţă şi am transformat Germania de Vest în inima acestei alianţe şi am făcut Germania de Vest o ţară bogată – prin ajutoare, prin deschiderea pieţei noastre către ei. Strategia americană în orice situaţie este să ia ţările cele mai vulnerabile şi să le întărim. Şi, abia apoi, le garantăm securitatea în cazul în care au nevoie de asta. Însă strategia SUA nu presupune să-şi preia cea mai mare parte din responsabilitate. Nu vom încerca niciodată să apărăm o ţară europeană care nu este pregătită să se apere singură.

Nici în eventualitatea unei agresiuni militare?

Nu poţi apăra o ţară în faţa unei invazii. Polonia, în 1939, a picat în şase săptămâni. Cum o aperi? Cum trimiţi forţe acolo?

Dar vorbim de un aliat NATO. România are cetăţeni români în Ucraina. Dacă ar fi nevoită să-i protejeze?

Şi Ungaria are cetăţenii ei, dacă va vrea să-i protejeze? Atenţie! Trebuie să avem mare atenţie cu asta. Uite care e problema: NATO este o alianţă militară. Majoritatea ţărilor din NATO nu au armate. Din punctul de vedere al americanilor, NATO nu există. Oricine îţi poate acorda un sprijin simbolic, iar britanicii şi francezii îţi pot furniza sprijin concret, dar limitat. Atunci când oamenii spun NATO, de fapt vor să spună SUA. Iar SUA au intervenit în Europa de trei ori în ultimul secol şi de fiecare dată a fost în ultimul moment. După ce a căzut ţarul, am trimis un milion de oameni în Primul Război Mondial. Am invadat Europa în 1944, în Normandia. În timpul Războiului Rece, am trimis trupe defensive. Aşa că strategia americană presupune patru etape. Prima este să construim o structură de alianţă. A doua presupune consolidarea şi înarmarea alianţei. Iar a treia este ca structura de alianţă să preia cea mai mare parte a responsabilităţii pentru apărarea naţională. A patra înseamnă că SUA garantează intervenţie dacă este nevoie, având deja ceva trupe aici. 

Noi ne aflăm acum în cea de-a doua etapă. Am identificat Polonia, România şi Turcia drept aliaţi esenţiali. Suntem în plin proces de a stabili ce fel de forţă va avea România şi care va fi relaţia noastră cu România. 

Practic, ce înseamnă asta? Vom asista la o şi mai mare consolidare a prezenţei militare NATO în România?

Încă o dată: cine din NATO?

Trupe americane în România. 

Nu, dacă românii nu sunt dispuşi să construiască o forţă echivalentă pentru apărarea lor naţională.

Se vorbeşte şi despre mobilizarea unor rachete defensive de tip Patriot pe teritoriul României. 

Este foarte probabil să fie mobilizate. Ceea ce dau SUA într-o alianţă este tehnologie şi apărarea finală, dacă se ajunge acolo. Ceea ce România trebuie să dea în alianţă este prima apărare. Cred că problema acestei regiuni şi a României este că prima întrebare pe care o puneţi este: „Ce va face NATO pentru noi?”. Însă prima întrebare pe care o pun SUA este „Care NATO? Vorbiţi cu noi!”. Apoi, a doua întrebare pe care o pun este: „Dar voi ce faceţi pentru a vă apăra?”. Polonia a făcut nişte paşi substanţiali. Turcia, bineînţeles, este o putere militară majoră în regiune. Înţelegem istoria României, înţelegem de ce nu este încă aşa cum ar trebui să fie, nu ne aşteptăm la miracole. Însă România trebuie să-şi ia un angajament faţă de propria ei apărare. Aşa cum spunem noi, independenţa României nu este mai importantă pentru noi decât este pentru România.

Aşa că nu cred că va fi război, ci se va trasa un cordon sanitar între ele. Cred că România şi Marea Neagră sunt verigi cheie ale acestui coridor. SUA au o relaţie de colaborare foarte bună cu România şi cred că România înţelege ce înseamnă dacă ruşii vin în Carpaţi. Aceste piese sunt la locul lor, însă publicul român se confruntă cu o provocare: vă doriţi să fiţi o naţiune. Asumaţi-vă responsabilitatea pentru naţiunea voastră.

Creşterea bugetului apărării în România ar atrage investiţii din punct de vedere militar din partea aliaţilor străini?

Va atrage numeroase investiţii private americane. Amricanii sunt foarte interesaţi să investească în România. Iar în politica externă a SUA, acolo unde trimit banii şi investiţiile, acolo se îndreaptă şi atenţia politicii externe. Una dintre problemele relaţiei România-SUA este că a fost foarte dificil să investeşti în România, mai ales în ceea ce priveşte gazele naturale şi alte lucruri de alte lucruri de care americanii sunt interesaţi şi vor să le dezvolte.

Nu poate fi o relaţie asimetrică. Nu puteţi spune: „Uitaţi, vrem să ne apăraţi ţara, dar nu vrem să faceţi investiţii în România”. Cred că suntem în plin proces de a ne maturiza relaţia. Cred că posibilităţile de a atrage investiţii americane sunt enorme – şi nu doar în sectorul energiei. Americanii sunt cu siguranţă pregătiţi să garanteze părţi din sistemul naţional de apărare a României. Să ne uităm la Coreea de Sud. Acum 50-60 de ani era o naţiune de cultivători de orez. Astăzi este una dintre cele mai dinamice economii din lume. A fi un partener strategic al SUA aduce riscuri, dar aduce cu siguranţă şi beneficii.

Nota noastra: Chiar asa… Sa ne uitam la Coreea de Sud. Acolo s-a practicat mai degraba un capitalism de stat. Pentru ca nu atat “investiile americane” au provocat “miracolul” coreean (de altfel, au fost limitate deliberat de coreeni), cat strategia decisa si impusa de guvern, de industrializare pentru export. Nu “economia de piata”, nici exploatarea resurselor (nu e o mare performanta economica sa te bazezi doar pe exploatarea resurselor, exemplul cel mai la indemana fiind chiar… Rusia), ci statul a fost decisiv aici.

Vedeţi vreun risc pentru relaţia SUA-România în contextul intenţiilor României de a-şi consolida relaţiile cu China?

Nu cred că există vreo provocare. V-aş avertiza însă că, de regulă, investiţiile chineze vin la pachet cu muncitori chinezi. Investiţiile americane nu aduc niciodată muncitori americani – pentru că sunt prea scumpi. Aşa că investiţiile americane sunt diferite de investiţiile chineze. Companiile americane vor angaja români, îi vor instrui, nu-şi vor aduce propriii muncitori. Chinezii o vor face. Însă nu ne afectează deloc. Dacă găsiţi o afacere bună din China, încheiaţi-o. SUA nu se îngrijorează pentru lucruri. Suntem departe şi suntem foarte puternici, aşa că nu ne poate deranja. Însă, ca prieten al României, v-aş recomanda să vă uitaţi cu mare atenţie la înţelegerea pe care aţi făcut-o cu chinezii – la fel şi cu înţelegerile cu americanii. Citiţi mereu şi ceea ce scrie cu litere mici.  

• Hotnews: In premiera, Rusia are mai multe focoase nucleare instalate pe rachete balistice decat SUA

Rusia, care se afla in prim proces de modernizare nucleara strategica, dispune, pentru prima data, de mai multe focoase nucleare instalate pe diferite tipuri de rachete balistice decat SUA, arata cele mai recente statistici publicate de Departamentul de Stat american, potrivit Washington Post.

Rusia dispune la ora actuala de 1.643 de focoase instalate pe rachete balistice intercontinentale, rachete balistice lansate de pe submarine si bombardiere grele. SUA are 1.642, arata datele facute publice miercuri.

Numarul de focoase nucleare ale Rusiei, facute publice la 1 septembrie intr-un raport cerut de acordul START din 2010 (New Strategic Arms Reduction Treaty), arata o crestere de 131 fata de ultima declaratie de pe 1 martie. SUA a anuntat o crestere de 57 de focoase nucleare in acelasi interval.

Este neclar de ce a crescut numarul de focoase nucleare in intervalul mentionat, arata Washington Post. Trebuie totusi amintit ca, in luna martie, Rusia a anexat peninsula ucraineana Crimeea, moment urmat de criza ucraineana si implicarea Moscovei in evenimentele din estul Ucrainei care au destabilizat tara.

Tratatul New START limiteaza numarul de focoase nucleare pe care le poate instala fiecare parte la 1.550, stabilind si o limita de 700 de rachete si bombardiere si 800 de lansatoare desfasurate si nedesfasurate. […]/ integral pe hotnews.ro