Mitropolitul Amfilohie al Muntenegrului: PARADELE GAY SUNT PARADE ALE MORTII. IN SPATELE LOR E O ASPIRATIE PENTRU PUTERE, PENTRU CREAREA UNEI NOI ORDINI MONDIALE/ Jurnalist sarb – pustnic in pesterile Karuliei, pe Muntele Athos

• Theorthodoxchurch.info:

Mitropolitul Amfilohie: “paradele homosexualilor” sunt parade ale mortii

In interviul acordat recent pentru jurnalistii ziarului Vesti, Mitropolitul Amfolohie al Muntenegrului si Litoral-ului a subliniat ca atitudinea bisericii fata de asa numitele “parade gay” ramane neschimbata.

Mitropolitul a subliniat ca

“Opinia Bisericii nu se poate schimba. Iata probabil ceea ce nu s-a spus inca: daca privim mai atent, astfel de parade sunt parade ale mortii. In spatele lor se afla un impuls sinucigas. Modul si momentul in care se desfasoara aceste parade arata faptul ca in spatele lor se afla ceva mai serios. In spatele modului de organizare a acestora, exista aspiratia pentru putere. Aceasta forma de manifestare implica violenta, desi la prima vedere acest lucru nu pare atat de evident.”

In opinia ierarhului, nu este o coincidenta faptul ca “paradele gay” sunt strans legate de tendintele globalizarii moderne si de creare a noii ordini mondiale. Mitropololitul subliniaza faptul ca esenta acestor miscari, avand la baza fundamentul civilizatiei americane, nu reprezinta viata, ci moartea.

“In realitate, aceasta este ordinea pe care intr-o anumita masura se bazeaza aceleasi principii ca si nazismul sau comunismul… Pentru ca, in aceasta noua ordine, omul a devenit criteriul tututor lucrurilor… Iar cel mai groaznic lucru este ca fiintele umane sunt distruse in numele drepturilor omului, asa cum s-a intamplat cu legalizarea avorturilor. In final, omul ajunge sa se auto-distruga. Asa ca, subliniez faptul ca acestea sunt parade ale mortii si, Biserica, prin existenta sa, viata sa, radacinile si scopurile sale sustine parada vietii.”

Inca de la inceputul anilor 2000 ideea de a orgaiza “parade gay” a fost implantata in mintea cetatenilor din Serbia si Muntenegru, prin folosirea unor presiuni fara precedent. In ambele tari, diverse “spectacole gay” si alte manifestari de acest gen au loc din cand in cand in ciuda atitudinii de respingere pe care o are majoritatea populatiei si in ciuda actiunilor de protest.

Un fost jurnalist sarb a devenit calugar si pustnic in Muntele Athos

Una din cele mai “infricosatoare” pesteri de pe Sfantul Munte Athos este Karulia, locul unde, vara traieste calugarul sarb numit Serafim. Iarna este foarte grea in acest loc, asa ca in sezonul rece el se muta din aceasta pestera mica si ingusta, in care de abia incape o persoana, intr-o coliba de lemn afara.

Pentru odihna si somn el are nevoie doar de 4 scanduri si de o saltea.

Zona Karulia are pesteri cu chilii suspendate pe stanci abrupte in partea sudica a peninsulei Athos, in apropiere de schitul Katounakia. Pesterile mai indepartate unde se poate ajunge doar cu ajutorul unor lanturi prinse de stanci, sunt numite “interioare”, sau pesteri “infricosatoare”.

Viitorul calugar Serafim a studiat in trecut la universitate, la Departamentul de Economie si apoi a lucrat ca jurnalist la televiziunea sarba. Portalul de stiri Afonskaya Tribuna relateaza ca Parintele Serafim a lasat in lume o fiica de 16 ani.

Parintele Serafim povesteste: “Credinta nu are nimic de a face cu munca mea de jurnalist. Sunt doua lumi opuse, cu valori si convingeri diferite. Iata-ma deci ca ma rog pentru fiica mea si pentru sotia mea, pentru ca in realitate nu le-am parasit. Eu le port in mintea mea. Intr-o zi insa am simtit o dragoste foarte mare pentru Dumnezeu. Iar acest lucru, este pentru binele tuturor.”

Calugarul traieste intr-una din cele mai izolate si mai salbatice zone din Karulia. Cu toate acestea, el spune ca “Eu nu sunt singur aici, am multi prieteni cu mine.” Cand a fost intrebat cine sunt acesti prieteni, calugarul a raspuns: “Sunt mii de ingeri. Si tu poti sa-i simti doar atunci cand lucrezi pentru mantuirea sufletului tau, si nu pentru binele carnii tale. Organismul are nevoie de foarte putin din toate lucrurile bune pe care Domnul ni le trimite din belsug.”

“Intr-o zi s-a intamplat ca nu aveam absolut nimic de mancare, iar apoi s-a intamplat o adevarata minune. Am vazut un vultur care zbura foarte repede spre mine. M-am speriat si m-am gandit la mine: o sa ma linseze si o sa ma duca unde doar Dumnezeu stie. Dar, in timp ce se apropia mai mult, am observat ca tinea ceva in cioc. Era un peste proaspat…Asta a fost cina mea in acea zis.” Acestea au fost ultimele lucruri pe care le-a spus calugarul Serafim cu bucurie la final.

traduceri pentru Cuvantul Ortodox de L.F.