UPDATE – risc de tulburari sociale/ ALEGERI IN MOLDOVA. INTRE RUSIA SI EUROPA. Un partid pro-rus, EXCLUS din cursa electorala/ Putin i-ar fi cerut lui Porosenko RECUNOASTEREA REGIMURILOR SEPARATISTE

27-11-2014 19 minute Sublinieri

ue-russia

UPDATE

Manevre militare îngrijorătoare în republica separatistă Transnistria au fost observate de pe teritoriul Moldovei, chiar în ajunul alegerilor parlamentare de la Chişinău. Oficialii de la Tiraspol au organizat exerciţii militare de anvergură, şi au simulat două scenarii similare celor din Ucraina, de pe Maidan. În primul scenariu, forţele speciale au fost puse în faţa unei revolte în masă. Apoi, a fost simulată o criză cu ostatici într-o clădire administrativă. […]

Scrutinul parlamentar de duminică din Republica Moldova ar putea conduce la alegerea unui Legislativ fragmentat, întârzierea formării unui Guvern din cauza contestării rezultatelor şi la posibile tulburări sociale din cauza unor rivalităţi personale puternice, avertizează site-ul IHS Jane’s 360. Potrivit companiei de consultanţă, miza scrutinului este mare, ambele tabere prezentându-l ca pe o alegere între Uniunea Europeană (UE) şi Rusia, în contextul conflictului armat din Ucraina vecină. Un guvern prorus va “îngheţa” treptat integrarea europeană şi va reorienta ţara către Rusia, iar un guvern proeuropean va fi fragil şi va risca să se prăbuşească, apreciază Jane’s. […] La capitolul “previziuni”, Jane’s scrie că rezultatul alegerilor va conduce la un Parlament fragmentat, iar performanţa unor partide mici ca PSRM va determina emergenţa unei majorităţi pro-UE sau pro-UV. În ambele scenarii, formarea unei coaliţii după alegeri este susceptibilă să fie un proces de durată complicat de mizele geopolitice mari şi animozităţile personale adânci între persoanele implicate. Rezultatul va fi aproape sigur contestat de tabăra care va pierde, consideră compania. “La fel ca în cazul Antifa, există riscul unor provocări din partea unor grupări armate care ar putea să preia controlul asupra unor clădiri guvernamentale, inclusiv de către eventuale persoane antrenate şi infiltrate din Transnistria”, avertizează Jane’s, apreciind că forţele moldovene de securitate nu sunt pregătite să facă faţă unor asemenea incidente, existând riscul unui răspuns ineficient care poate conduce la escaladare. […]

Preşedintele ales pe 16 noiembrie, Klaus Iohannis, este astăzi la Chişinău, prima sa ieşire externă înainte de a-şi fi preluat mandatul având loc cu două zile înaintea alegerilor parlamentare din Republica Moldova. Dacă votanţilor cu cetăţenie română le-a cerut să iasă la vot “pentru un viitor pro-european”, filoruşilor le-a transmis o asigurare: “România va proteja fără doar şi poate integritatea teritorială şi interesele Republicii Moldova”. […]

*

Republica Moldova nu intenţionează să adere la NATO şi îşi îndeamnă partenerii să-i respecte statutul de ţară “nealiniată”, a declarat premierul Iurie Leancă, înainte de alegerile parlamentare de duminică, pentru agenţia rusă de presă RIA Novosti.

“Mă pronunţ în mod clar pentru neutralitatea ţării. Nu vom adera la NATO şi vrem ca toţi partenerii noştri, atât din Vest, cât şi din Est, să ne respecte statutul neutru”, a declarat Leancă într-un interviu pentru agenţia de stat, citată de site-ul Sputnik.

Scopul autorităţilor moldovene este să transforme fosta republică sovietică într-un stat bazat pe “valori moderne” ca respectarea drepturilor omului, statul de drept şi economia de piaţă, a subliniat şeful Guvernului de la Chişinău.

“Asta înseamnă că în (Republica) Moldova nu trebuie să existe o prezenţă militară mai mare (decât în prezent). Noi suntem pentru neutralitate. Chiar şi în contextul realităţilor din prezent noi putem să dovedim că acest lucru a fost în favoarea societăţii”, a adăugat el. […]

  • DCNEWS:

Emil Constantinescu, despre conflictul Rusia-Vest: Există pericolul unui război – VIDEO

Trăim într-un nou Război Rece, spune fostul președinte al României, Emil Constantinescu, într-un episod dintr-o serie mai amplă a Al Jazeera despre acutizarea conflictului dintre Rusia și Vest.

Jurnaliștii Al Jazeera realizează o serie de materiale despre “noul Război Rece”, în care analizează sursa tensiunilor dintre Rusia și puterile Occidentale și implicațiile acestei încleștări.

Într-unul dintre episoade, postul de televiziune prezintă un exercițiu militar comun româno-american, derulat în Transilvania, într-o locație la 7 ore de condus depărtare de Ucraina.

Jurnaliștii străini l-au intervievat și pe fostul președinte al României, Emil Constantinescu (1996-2000), care își exprimă temerea față de izbucnirea unui conflict militar.

“Un nou Război Rece este o realitate. Trăim într-un nou Război Rece, dar există pericolul unui război real”, a spus Emil Constantinescu.

Un fragment din documentarul Al Jazeera este publicat pe site-ul postului.

SONDAJ. 51% dintre moldoveni vor direcția UE

Duminică au loc alegeri parlamentare în Republica Moldova, cu un rol strategic extrem de important. Mama Rusie sau calea europeană? Sunt cele două direcții pe care au de pus ștampila moldovenii. 

Un sondaj IMAS realizat pe 18-19 noiembrie arată că pentru aderarea la UE ar vota 51% dintre moldoveni, dar 50% ar vota împotriva aderării la NATO, potrivit Digi 24. 

În schimb, în cazul unei ipotetice invazii ruseşti, 50% dintre moldoveni ar fi foarte îngrijoraţi, 21% s-ar îngrijora într-o oarecare măsură şi 24% spun că nu ar fi afectaţi.

Sunt date care conturează orientarea generală pro-europeană a populaţiei de peste Prut. Însă,  diferența între cele două căi este extrem de mică. Totodată, sondajul arată și un sentiment de teamă al moldovenilor faţă de Federaţia Rusă.

[…] La sfârşitul acestei săptămâni, pe cetăţenii de peste Prut îi aşteaptă un „moment istoric”. Astfel a descris Bogdan Aurescu, marţi, în primele lui declaraţii de presă de la preluarea portofoliului de ministru de Externe, alegerile legislative din Republica Moldova, care vor avea loc duminică. Aurescu nu este singurul oficial care descrie acest scrutin drept unul de o importanţă covârşitoare nu doar pentru Republica Moldova, ci şi pentru interesele României şi ale Uniunii Europene. De altfel, preşedintele ales, Klaus Iohannis, va merge vineri la Chişinău, în semn de susţinere faţă de partidele care candidează pe platforme proeuropene. Lui îi va urma, în 1 decembrie, şi noul ministru de Externe, Bogdan Aurescu, care a decis ca Republica Moldova post-alegeri să fie prima sa deplasare externă în calitate de şef al diplomaţiei române.

La un prim nivel, miza legislativelor din Moldova este următoarea: sunt puse la bătaie toate cele 101 mandate ale parlamentului; pentru a guverna, un partid sau o coaliţie au nevoie de cel puţin 51 de mandate; partidul cu cele mai multe voturi dă premierul; tot raportul de forţe din parlament va da (dacă nu vor fi alegeri anticipate), peste mai puţin de doi ani, şi următorul preşedinte al Republicii Moldova, care are nevoie de 61 de voturi pentru a fi ales în funcţie.

Există, însă, şi alte mize, legate mai ales de presiunile geopolitice ale momentului. Într-o mare măsură, votul din Republica Moldova este şi un vot care decide orientarea ţării – către Est sau consolidarea orientării către Vest. În prezent, taberele sunt aproape egale. 44% dintre cei chestionaţi într-un sondaj IMAS citat de Mediafax consideră că Republica Moldova ar trebui să se apropie mai mult de Occident sau Europa, în vreme ce 43% optează mai degrabă pentru apropierea de Rusia. În ciuda liberalizării regimului de vize şi a ratificării Acordului de Asociere şi de Liber Schimb UE-R. Moldova, cel care, în Ucraina, a declanşat EuroMaidanul, politicienii proeuropeni tot nu au reuşit să câştige teren considerabil în faţa comuniştilor şi a filoruşilor. Aşteptările pe care oamenii le-au avut de la guvernarea proeuropeană au fost mai mari decât rezultatele, iar legăturile cu Rusia sunt în continuare foarte puternice, explică pentru gândul Victor Juc, vicedirector al Institutului de Cercetări Juridice şi Politice al Academiei de Ştiinţe din Republica Moldova.

O cheie pentru deznodământul acestor alegeri va fi prezenţa la vot, mai ales în România şi în alte ţări euroene în care se află diaspora moldovenească. La ultimele alegeri, aminteşte Dan Dungaciu, director al Institutului de Studii Politice al Academiei Române, diaspora a decis patru mandate. De această dată, unii experţi se aşteaptă la un vot şi mai „greu” al moldovenilor din străinătate, care ar putea ajunge şi la 5-6%, luându-se în calcul şi redistribuirea voturilor din Parlament, de la partidele care nu au întrunit pragul electoral. Un motiv pentru un asemenea pronostic este experienţa de la alegerile pentru preşedintele României, unde au votat şi mii de oameni cu dublă cetăţenie. „Există un fenomen de contagiune. Moldovenii din diaspora au văzut ce s-a întâmplat la alegerile din România”, explică pentru gândul Dan Dungaciu.

Dată fiind importanţa unei prezenţe mari la vot pentru continuarea şi legitimitatea parcursului proeuropean al Republicii Moldova, drum în care România a investit ani de asistenţă tehnică, politică şi financiară, gândul lansează acelaşi apel de mobilizare la vot pe care l-a lansat şi în cazul alegerilor prezidenţiale din ţara noastră.

Pentru o mai bună înţelegere a importanţei acestui scrutin, vă prezentăm dosarul complet al alegerilor din Republica Moldova: cine candidează, ce spun sondajele, ce spun experţii:

Cine candidează şi cum se dă lupta Est-Vest

21 de partide, un bloc electoral şi patru candidaţi independenţi s-au înscris pentru a participa la alegerile legislative care vor avea loc duminică în Republica Moldova (sursa: Unimedia.md):

1. Partidul Democrat; 2. Partidul Popular Creştin Democrat; 3. Partidul „Forţa Poporului”; 4. Partidul Liberal Democrat; 5. Partidul Liberal Reformator; 6. Partidul Comunist Reformator; 7. Partidul Politic „Mişcarea Populară Antimafie”; 8. Partidul Naţional Liberal; 9. Partidul Socialiştilor; 10. Blocul Electoral „Alegerea Moldovei – Uniunea Vamală”; 11. Partidul „Democraţia Acasă”; 12. Partidul Popular; 13. Partidul Comuniştilor; 14. Partidul Liberal; 15. Partidul Renaşterii; 16. Partidul „Patria”; 17. Partidul „Acţiunea Democratică”; 18. Partidul Verde Ecologist; 19. Mişcarea Social-Politică „Ravnopravie”; 20. Oleg Cernei, candidat independent; 21. Oleg Brega, candidat independent; 22. Partidul Patrioţilor; 23. Valeriu Pleşca, candidat independent; 24. Anatolie Doga, candidat independent; 25. Partidul „Uniunea Centristă din Moldova”; 26. Partidul Politic „Pentru Neam şi Ţară”.

Partidele cu şanse să intre în Parlament şi, deci, să negocieze coaliţii sunt, în acest moment: Partidul Liberal-Democrat (PLDM), Partidul Democrat (PD) şi Partidul Liberal (PL) – considerate proeuropene; Partidul Comunist (PCRM) şi alte două partide de stânga conduse de apropiaţi ai Kremlinului – Partidul Patria şi Partidul Socialist (PSRM) – acestea trei sunt considerate pro-Rusia, cu toate că, pentru a se pregăti de alegeri, Vladimir Voronin a încercat o nouă „schimbare la faţă” a orientării formaţiunii sale, despre care spune acum că nu se opune parcursului european al ţării.

Dan Dungaciu aminteşte, însă, că am mai asistat la o asemenea reorientare din partea lui Voronin şi în 2007: „În 2005, PCRM a câştigat alegerile cu un slogan de integrare europeană. Această iluzie a durat cam până în 2007, iar în 2009, guvernul comunist a sfârşit prin a omorî oameni pe stradă”.

În Registrul de Stat al Alegătorilor sunt înscrişi circa 3 milioane de alegători.

Ce spun sondajele

Un sondaj IMAS comandat de agenţia IPN, realizat la începutul lunii noiembrie şi publicat sâmbătă, îi plasează pe comunişti pe primul loc la intenţia de vot. Procentele pentru primele partide arată astfel: PCRM ar obţine 19,6%, fiind urmat de PLDM cu 17,2%, PDM cu 14,2%, Partidul Patria cu 8,7% şi Partidul Liberal, cu 8,5%. PSRM se află în acest sondaj sub pragul electoral, cu 5,3%, în timp ce numărul indecişilor este de 9,6%.[…]

Scenarii

Toţi experţii contactaţi de gândul văd trei scenarii principalele în ceea ce priveşte variantele de coalizare după aceste alegeri. Diferenţele, după cum vom observa, apar la interpretări:

Scenariul 1 – se reface coaliţia proeuropeană, cu PLDM, PD, PL (coaliţie centru-dreapta – centrul-stânga). Premierul va veni de la PLDM, actualul prim-ministru, Iurie Leancă. Acesta este deznodământul preferat şi la Bucureşti.

Scenariul 2 – comuniştii revin la guvernare, cu următoarea coaliţie: PCRM-PSRM-Patria.

Scenariul 3 – comuniştii revin la guvernare, dar alături de proeuropeni: PCRM-PLDM-PD.

Scenariile nr. 2 şi 3 au numeroase dezavantaje şi riscă să destabilizeze serios nu doar R. Moldova, ci şi regiunea. Amănuntul care ar putea scoate de pe masă a doua variantă este că liderii celor trei partide (Voronin, Dodon, Ustîi) nu se suportă, iar antipatiile personale par mai puternice decât ambiţiile lor politice. Plus, Patria ar putea să nu întrunească pragul electoral de 6%.

Cât despre cea de-a treia variantă, ea este negată în plan oficial de proeuropeni, cei trei „Vlazi” importanţi din Republica Moldova (Vladimir Voronin, Vlad Filat si Vladimir Plahotniuc) spunând că nu se vor întâlni în aceeaşi coaliţie. Chiar şi aşa, analiştii de la Chişinău spun că au avut loc întâlniri de tatonare a terenului,

Ce spun experţii contactaţi de gândul despre cele trei scenarii

Oazu Nantoi, director de programe în cadrul Institutului pentru Politici Publice din Republica Moldova: „Azi, e imposibil de prezis care va fi raportul de forţe în Parlament. Teoretic, ar trebui să vedem reproducerea alianţei PLDM, PD, PL, dar e greu de prezis dacă vor avea suficiente voturi. Dacă aceste trei partide nu vor avea suficiente voturi, cuvântul decisiv va aparţine Partidului Comunist, care şi-a schimbat atitudinea şi a zis că nu are de gând să renunţe la Acordul de Asociere şi de Liber Schimb”. Nantoi se numără printre cei care nu văd posibilă o coaliţie PCRM-PSRM-Patria, pentru că aceste partide nu par să fie capabile să colaboreze. Dar, dacă se va ajunge la un asemenea scenariu, se va repeta scenariul ucrainean şi vom asista la o destabilizare gravă a Republicii Moldova: „Nu cred că dl. Voronin e încântat să repete politicile lui Ianukovici”.

Victor Juc, vicedirectorul Institutului de cercetări juridice şi politice al Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, despre poziţia pe care PCRM continuă să o aibă în peisajul electoral de peste Prut: „Aşteptările care au fost investite în guvernarea proeuropeană au fost mai mari decât rezultatele. Cu toate că sunt şi rezultate, sunt şi scandaluri. Există, în continuare, o tradiţie socialistă în Republica Moldova. Mai e şi mentalitatea: indiferent cât de mari ar fi succesele proeuropenilor, o mare parte din electorat e orientată tot spre Federaţia Rusă”.

În ultimii ani, oamenii au văzut că le era mai greu să călătorească în Europa decât în Rusia, unde puteau vorbi rusa şi puteau munci, mai spune expertul. „O parte din nucleul dur al PCRM a fugit către Patria, care atrage tineri, şi către PSRM, care mizează pe ortodoxism”, adaugă Juc.

„Comuniştii s-au schimbat, nu trebuie să ne temem de PCRM ca înainte”, subliniază Victor Juc, un punct cu care nu toţi experţii contactaţi de gândul sunt de acord. De asemenea, Juc consideră că diaspora are un rol minimal în aceste alegeri: „Diaspora moldovenească nu e organizată, mai greu se asociază. Ea vede ce s-a întâmplat acum în România şi zice ‘bravo celor care au conştientizat că fiecare vot contează’, dar nu vor ieşi la vot”, ne-a mai spus Victor Juc.

Dan Dungaciu, director al Institutului de Studii Politice al Academiei Române: „O coaliţie PCRM-Patria-PSRM este scenariul negru, un scenariu teoretic. Dar este puţin probabil să se ajungă la asta, pentru că liderii nu se suportă”. O alianţă PLDM-PD-PL este posibilă în acest moment, sondajele sugerând că ar avea 51% din mandate. Sondajele nu vorbesc însă despre votul din România şi din diaspora, care au puterea de a cântări foarte greu în favoarea proeuropenilor. „Scenariul gri”, după cum îl etichetează expertul român este cel al unei „monstruoase coaliţii” a PLDM şi PD cu „PCRM-ul purificat de elementele radicale, care se tramsformă precum Făt-Frumos într-un partid proeuropean”. Acesta este, după Dan Dungaciu, cel mai periculos scenariu, care, dacă se va transforma în realitate, va arăta că integrarea europeană a R. Moldova nu este ireversibilă. Cei care vorbesc azi că e acceptabil scenariul gri uită că România a girat în 2005 un astfel de mandat” şi comuniştii au întors macazul din 2005 până la protestele sângeroase din 2009.

„Scenariul gri” descris de Dungaciu este varianta cea mai bună pentru Kremlin, dar şi pentru Bruxelles, deşi niciuna dintre părţi nu o recunoaşte deschis. Pe de-o parte, Vladimir Putin ar avea oameni fideli în guvernarea de la Chişinău, prin care să îşi exercite influenţa, iar Bruxelles-ul ar putea spune că proeuropenii rămân la guvernare, angajai în integrarea europeană, spune expertul citat: „Va fi un fel de ‘noi ne facem că vă integrăm, voi vă faceţi că vă integraţi’”.

„Fenomen de contagiune” după alegerile din România

Cât despre votul diasporei şi al indecişilor, Dan Dungaciu crede că poate fi decisiv: „La ultimele alegeri, votul diasporei a adus 4% (patru mandate). Importanţa lui nu va fi la nivelul votului din România, dar, procedural vorbind, ar putea fi foarte important şi se vor putea adăuga 5-6 procente, luând în calcul şi redistribuirea votului”.

Dungaciu vorbeşte despre existenţa unui „fenomen de contagiune” după alegerile din România: „moldovenii din diaspora au văzut ce s-a întâmplat la alegerile din România şi au votat şi ei”. Entuziasmul care a cuprins electoratul la alegerile pentru preşedintele României se poate replica, fie şi la un nivel distinct, şi în scrutinul de duminică.

Cât de mult vor conta prezenţa la vot şi diaspora

Europarlamentarul român Marian-Jean Marinescu (PPE) a găsit o altă asemănare între alegerile din România şi cele din R. Moldova: numărul insuficient de secţii de votare din străinătate – de această dată, „străinătatea” fiind România. Nu există o statistică oficială referitoare la numărul tinerilor din Republica Moldova aflaţi la studii în România, dar numărul lor este estimat la peste 15.000, în condiţiile în care statul român acordă anual 5.000 de burse pentru studenţii din Republica Moldova, conform Digi24. Peste două mii de basarabeni care locuiesc în Craiova, Târgu Jiu sau Petroşani vor trebui să vină la Bucureşti pentru a vota. Prin urmare, Marinescu i-a trimis o scrisoare premierului Iurie Leancă, căruia i-a cerut să înfiinţeze o secţie de vot în Craiova. […]

Mobilizarea serviciilor pentru evitarea unui scenariu violent

Ultima săptămână de campanie din Republica Moldova a adus o mobilizare puternică la nivelul Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) şi al poliţiei, existând în ultima perioadă şi acţiuni în forţă către unii suspecţi.

Consiliul Suprem de Securitate al Republicii Moldova s-a întrunit, luni, la convocarea preşedintelui Nicolae Timofti, după ce SIS a anunţat activarea „unor forţe în direcţia subminării cadrului naţional de securitate”, potrivit Mediafax. SIS a anunţat vineri că este vorba despre forţe atât „pe palier intern, cât şi de sorginte externă” şi a îndemnat populaţia la vigilenţă.

Un alt aspect de remarcat este evoluţia cursului euro-leu moldovenesc în ultimele săptămâni, băncile ruseşti intervenind serios pe o piaţă deja vulnerabilizată de scandaluri precum cel de la Banca de Economii a Moldovei. […]/ integral pe gandul.info

  • Hotnews:

Moldova: Partidul Patria ar putea fi exclus din alegeri, pentru finantari din alta tara. Inregistrare audio cu seful acestuia, Renato Usatii, admitand ca primeste ordine de la fostul KGB

Comisia Electorala Centrala a propus Curtii de Apel Chisinau, cu patru zile inaintea alegerilor, sa excluda din campania electorala Partidul “Patria”, condus de Renato Usatii, anunta Unimedia.

Decizia CEC vine in urma unei sesizarii a Inspectoratului General de Politie care acuza acest partid ca ar fi folosit in campania electorala resurse financiare din strainatate.

Renato Usatii a declarat ca toate aceste acuzatii sunt “fabricate politic” si inscenate de catre angajatii IGP.

Pe de alta parte, presa din Chisinau publica in aceeasi zi o inregistrare audio in care o voce care seamana foarte bine cu cea a lui Renato Usatii recunoaste ca primeste ordine de la un direct al FSB, fostul KGB.

“Banii daca-i castig numai acolo eu trebuie sa promovez ceea ce vor rusii …. Eu astazi sunt prizonier la Moscova. Prizonier nu in sens direct acum, prizonier in sensul ca eu nu sunt … sunt businessmani care au business in Romania, in America … dar eu avand business numai in domeniul caii ferate ruse, adica (…) Adica daca-mi inchide businessul apoi Renato maine umbla cu cersitul”, spune acesta in inregistrare.

Acesta a negat insa acuzatiile: “Nu sunt agent si nu am fost niciodata, si asta desi am demonstrat de mai multe ori cunostinte in domeniu, lucru care s-a vazut si in cazul Antena 3 sau in cazurile cu dosarele penale despre care anuntam din timp ca imi vor fi intentate. Am contactat cu mai multe persoane din domeniul serviciilor speciale, inclusiv din Romania. In cazul acestei inregistrari, interlocutorul meu incerca sa ma atraga intr-o colaborare. Stiam asta si din acest motiv, exact ca si el am inregistrat toata discutia. A durat cam vreo 15 ore. Am inventat o legenda, ca sa-i par mai credibil. Astfel incercam doar sa aflu ce vor ei de la mine. A fost un joc de cuvinte si replici”.

Potrivit unui sondaj publicat duminica, cinci formatiuni politice ar putea intra in Parlament in urma alegerilor legislative din 30 noiembrie din Republica Moldova:

  • PCRM – 19,6 la suta
  • PLDM (liberal-democrati) – 17,2 la suta
  • PDM (democrati) – 14,2 la suta
  • Partidul Patria – 8,7 la suta
  • Partidul Liberal – 8,5 la suta

PSRM (Partidul Socialist din R.Moldova) se apropie de pragul electoral cu 5,3 la suta, in timp ce numarul indecisilor a scazut usor la 9,6 la suta.

Potrivit Publika.md, pe lista partidului Patria se afla si fostul deputat comunist Grigore Petrenco, considerat a fi liderul mişcării ANTIFA.

Reamintim ca miercuri poliţia a descoperit arsenale întregi de armament la domiciile unor membri ANTIFA, suspectata ca ar pregati un “Maidan sangeros”.

Alegeri parlamentare in Republica Moldova: Partidului Patria, suspectat de finantari din alta tara, este exclus din cursa electorala – Curtea de Apel Chisinau

Curtea de Apel Chisinau a decis joi dupa-amiaza ca Partidul Patria, din lista caruia face parte si Renato Usatii, va fi exclus din cursa electorala, relateaza Unimedia. Hotararea poate fi atacata la Curtea Suprema de Justitie, recursul urmand sa fie discutat, cel mai probabil pana vineri seara.

Decizia Curtii de Apel Chisinau:

1. Se respinge ca nefondata contestatia partidului politic ‘Patria’, privind anularea deciziei Comisiei Electorale Centrale din 26 noiembrie.

2. Se admite cererea Comisiei Electorale Centrale. Se anuleaza inregistrarea concurentului electoral partidului politic ‘Patria’.

3. Mijloacele financiare din strainatate, de 8 158 506 lei, utilizate intentionat de concurentul electoral partidului politic ‘Patria’ pentru finantarea campaniei electorale pentru alegerile din 30 noiembrie se confisca ca venituri la bugetul de stat.

Hotararea este definitiva si executorie, dar cu drept de recurs la Curtea Suprema de Justitie in termen de trei zile.”

Curtea de Apel din Chisinau a examinat joi in regim de urgenta o solicitare din partea Comisiei Electorale Centrale de excludere
a Partidului Patria al lui Renato Ustii din cursa pentru alegerile parlamentare de duminica. Comisia Electorala Centrala a propus Curtii de Apel Chisinau, cu patru zile inaintea alegerilor, sa excluda din campania electorala Partidul “Patria”, condus de Renato Usatii, anunta Unimedia.

Decizia CEC vine in urma unei sesizarii a Inspectoratului General de Politie care acuza acest partid ca ar fi folosit in campania electorala resurse financiare din strainatate.

Renato Usatii a declarat ca toate aceste acuzatii sunt “fabricate politic” si inscenate de catre angajatii IGP.

Pe de alta parte, presa din Chisinau publica in aceeasi zi o inregistrare audio in care o voce care seamana foarte bine cu cea a lui Renato Usatii recunoaste ca primeste ordine de la un direct al FSB, fostul KGB. […]

  • Adevarul:

Miroase a dictatură în Moldova: „Gata cu democraţia!“

După „Revoluţia Twitter“ din aprilie 2009, Moldova părea că se va desprinde de comunism. Dar, în ultimul an, Rusia a dat startul unei ofensive fără arme asupra Moldovei.

Politicieni şi strategi finanţaţi de la Moscova au aterizat la Chişinău şi au început să atace democraţia şi valorile europene. Acum, în pragul alegerilor parlamentare, propaganda anti-democratică s-a înteţit. Reporterii „Adevărul“ au vorbit, la Chişinău, cu cei mai mari potrivnici ai democraţiei.

„Democraţia e bună, însă trebuie să aibă o limită“, spune Igor Dodon, preşedintele Partidului Socialiştilor din Republica Moldova. „Parcă Margaret Thatcher spunea că democraţia e ca un motor puternic într-o maşină. Dar, dacă nu are frâne, atunci distruge maşina“, plusează Dodon.

Igor Dodon e un politician experimentat: a fost crescut de comunişti, a fost chiar ministru al Economiei, pe vremea când Vladimir Voronin era preşedinte, iar recent şi-a făcut propriul partid, de la pupitrul căruia slăveşte Uniunea Vamală a Rusiei. Dodon foloseşte în materialele de campanie electorală imagini de la întâlnirea pe care a avut-o cu Vladimir Putin. Intenţiile invadatoare ale lui Putin sunt molipsitoare, căci Igor Dodon visează la Moldova Mare, formată din Basarabia şi Moldova românească, dintre Prut şi Carpaţii Orientali. „Şi va veni ziua aia, credeţi-mă!“, avertizează Dodon.

„Voi fi cel mai mare dictator din Europa“

Renato Usatîi n-a avut un an uşor. Multe scandaluri, de toate felurile, s-au legat de el. Cel mai grav este cel legat de încercarea lui Usatîi de a-l asasina pe bancherul Gherman Gorbunţov. Acesta din urmă datora câteva milioane de dolari unor afacerişti ruşi pe care Usatîi îi reprezintă în Republica Moldova. Usatîi nu a ascuns relaţiile pe care le are cu câţiva temuţi interlopi care operează în Rusia, Ucraina şi Moldova. La fel cum nu a ascuns că are relaţii strânse cu ofiţeri din serviciile de securitate moldoveneşti, care-l pun în gardă cu privire la atacurile care i se pregătesc. În interceptări ambientale postate de site-urile de peste Prut, Usatîi vorbeşte şi despre relaţiile sale cu FSB-ul, serviciul de informaţii din Federaţia Rusă şi continuatorul KGB. Politicianul moldovean vorbeşte acolo despre misiunile pe care le-a avut, dar spune că nu a semnat nicio notă informativă.

Imaginaţi-vă un politician mai excentric decât Gigi Becali, mai extremist decât Corneliu Vadim Tudor şi mai populist decât Dan Diaconescu. El este Renato Usatîi, noua stea în ascensiune a politicii de la Chişinău. Are 36 de ani şi candidează la alegerile parlamentare de pe prima poziţie a listei Partidului Patria.

În urmă cu 12 ani a plecat în Rusia cu câteva sute de dolari în buzunar (spune el) şi imediat a început să facă afaceri cu statul rus, în domeniul căilor ferate. A primit granturi din partea fostului preşedinte Dimitri Medvedev, s-a căsătorit cu fiica fostului şef al Lukoil România, Constantin Tampiza, şi-a cumpărat două Rolls-Royce-uri (unul alb, unul negru) şi acum vrea să devină dictatorul Moldovei: „Voi fi cel mai mare dictator din Europa. De asta pot să vă asigur. Că la noi nu mai merge cu democraţia, cu principii, cu poveşti. Gata! O să fiu un al doilea Lukaşenko (n.r. – preşedintele Belarusului)“, afirmă Usatîi, care spune că pe lângă Belarus, mai are un model de statalitate: „Singapore“.

Usatîi vrea ca Moldova să rupă orice legătură cu Uniunea Europeană, dar spune că nu înţelege nici proiectul Uniunii Vamale: „Eu zic că Moldova trebuie să rămână un stat neutru, în care Estul şi Vestul să colaboreze“. Planurile lui Usatîi ar putea fi date peste cap de Comisia Electorală Centrală de la Chişinău, care a înaintat Curţii de Apel o propunere de excludere din procesul electoral a Partidului Patria. Motivul invocat este folosirea în campanie a unor mijloace nedeclarate, ceea ce contravine Codului Electoral. E vorba de bani proveniţi de peste hotare. Sunt cele mai importante alegeri din istoria Moldovei, pentru că se întâmplă nişte lucruri care trebuie stopate acum. Peste patru ani va fi prea târziu. Mai multe nu vă pot spune acum. O să public într-o zi WikiLeaks-ul meu personal, moldovenesc, şi veţi afla mai multe.

Voronin: „Ce-a făcut Ceauşescu pentru voi nu va face UE în zeci de ani“

Vladimir Voronin: comunist cu 50 de ani vechime, fost preşedinte al Republicii Moldova între 2001 şi 2009, actual preşedinte al Partidului Comuniştilor. Pe biroul lui se tronează următoarele: la stânga – o secere şi un ciocan, la dreapta – un pui de crocodil împăiat. „Crocodilul e singurul animal care nu poate să dea înapoi. Din cauza cozii“.

Cam aşa se rezumă şi viaţa lui Voronin. Nu poate să dea înapoi, merge înainte cu comunismul, după ani în care comunismul a eşuat în Europa şi după o revoluţie moldovenească anti-comunistă  în care au murit oameni. Despre această Revoluţie (din 7 aprilie 2009) vorbeşte cu aceleaşi cuvinte pe care le folosea Ceauşescu în ultimele zile de viaţă. „A fost o lovitură de stat organizată!“.

Voronin n-a plătit pentru cei trei tineri ucişi atunci. Ancheta trenează, lumea a uitat, iar azi partidul lui conduce în toate sondajele preelectorale. O coaliţie de guvernare care ar include Partidul Comunist ar însemna o întoarcere la epoca sovietică. „Vă fac cadou să citiţi rezultatele pe care le-a avut Moldova în Uniunea Sovietică. Când s-a destrămat Uniunea Sovietică, Moldova s-a aruncat în acest capitalism sălbatic, fără niciun fel de reguli. Junglă e puţin spus. Uitaţi-vă şi la voi, la România: ceea ce a făcut Ceauşescu pentru voi, n-o să facă Uniunea Europeană în zeci şi zeci de ani“. […]

George Damian: De ce Voronin poate fi extrem de toxic pentru relaţia Republicii Moldova cu Uniunea Europeană

O alianţă a partidelor pro-europene cu Vladimir Voronin pare o rezolvare comodă a problemelor politice care se anunţă după alegerile parlamentare din 30 noiembrie de la Chişinău. Sondajele de opinie creditează comuniştii din Republica Moldova cu un număr suficient de mandate pentru a asigura o guvernare fără probleme în parlament. Mai mult decât atât, Vladimir Voronin a dus o campanile electorală la două capete. Şeful comuniştilor de la Chişinău şi-a îndulcit tonul mesajelor despre Uniunea Europeană şi Acordul de asociere proaspăt semnat.

A continuat să condamne semnarea acestui document, însă de fiecare dată a ţinut să sublinieze că nu se referă la documentul în sine, cât la faptul că a fost semnat în grabă. Voronin nu s-a repezit să anunţe denunţarea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană – a spus că doreşte renegocierea lui. Pe de altă parte a menţinut în discursul electoral aceeaşi atitudine ambiguă şi cu referire la Moscova şi Uniunea Vamală. Voronin a preferat să se plaseze în poziţia comodă a mielului bland care suge de la două oi: nu a încercat să-I facă concurenţă lui Igor Dodon şi să promită intrarea Republicii Moldova în Uniunea Vamală, ci doar s-a referit la relaţiile tradiţionale, refacerea pieţei de export spre răsărit. În ceea ce priveşte eventualele alianţe post electorale, Voronin a adoptat aceeaşi strategie de păstrare a tuturor uşilor deschise. Presa de partid a comuniştilor i-a tăvălit binişor pe principalii adversari ai lui Voronin pe segmentul vectorului răsăritean – Igor Dodon şi Renato Usatîi – însă Voronin însuşi a preferat să menţină o rezervă oarecum diplomatic, marcată doar de câteva mici înţepături.

Una peste alta, Vladimir Voronin a dus o campanie potolită, a încercat să se plaseze între ape şi să culeagă cât mai multe voturi posibile din toate părţile. Anterior i-a expulzat din partid pe extremiştii care aveau vise revoluţionare – un alt gest care l-a făcut frecventabil pe Vladimir Voronin. Însă trebuie spus că toţi aceşti paşi nu au fost făcuţi de bună-voie. Expulzarea extremiştilor s-a produs pe fondul dezastrului ucrainean, iar Voronin ştia foarte bine că asocierea sa şi a partidului pe care îl conduce cu fitilele ce ar fi urmat să aprindă butoiul cu pulbere ar fi ucis orice speranţă de victorie politică pe termen lung. Declaraţiile pro-europene ale lui Voronin, rostite cu jumătate de gură, sunt şi ele forţate. În condiţiile în care o jumătate din societatea Republicii Moldova înclină spre occident Voronin ar fi pierdut un imens bazin electoral în momentul în care s-ar fi plasat pe traiectoria unui discurs decisive în favoarea Moscovei (linie pe care s-ar fi confruntat cu mult mai slugarnicii Dodon şi Usatîi).

Una peste alta, Voronin a îmbrăcat o blană de oaie în timpul campaniei electorale şi a încercat să se strecoare în stână. Însă sunt extreme de greu de anticipat sau de garantat eventualele sale poziţii politice de după ziua alegerilor. Odată văzut cu mandatele de deputaţi în buzunarul partidului, Voronin poate să o apuce pe orice cale, doar a făcut tot posibilul în timpul campaniei electorale ca să-şi lase toate uşile deschise. Renegocierea Acordului de asociere cu Uniunea Europeană se poate transforma într-o amânare la nesfârşit a punerii sale în aplicare. Guvernarea alături de Vladimir Voronin se va dovedi mult mai dificilă decât pare la prima vedere, în ciuda unei majorităţi parlamentare confortabile. Oricât de avantajos ar părea pe termen scurt un astfel de aranjament, viitorul poate prezenta foarte multe surprize neplăcute.

În cadrul unei discuţii telefonice destul de lungi, ce a avut loc miercuri seara, liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, l-a ameninţat pe preşedintele ucrainean Petro Poroşenko cu o invazie dacă Ucraina nu va renunţa la aderarea la NATO şi UE, precum şi dacă nu va recunoaşte aşa-numitele republici populare Doneţk şi Lugansk. Discuţia telefonică a avut loc în prezenţa ambasadorului Rusiei la Kiev, Mihail Zurabov. Un reprezentant al administraţiei prezidenţiale de la Kiev a declarat pentru Unian că discuţia a durat o oră şi jumătate şi a fost destul de tensionată.

„Există o problemă cu Rusia. Ameninţă că va începe atacul şi cere recunoaşterea republicilor separatiste, precum şi refuzul de a adera la UE şi NATO”, a declarat sursa din cadrul administraţiei prezidenţiale ucrainene. O altă sursă apropiată preşedintelui Poroşenko a recunoscut că administraţia de la Kiev nu a mai avut contacte cu Kremlinul mai mult de o săptămână, după summitul G20 de la Brisbane (Australia). „Dacă înainte, Poroşenko şi Putin vorbeau aproape zilnic la telefon, în plus, mai comunicam şi prin intermediari, acum orice contact a încetat. Noi nu înţelegem ce au pus ei la cale“, a afirmat acesta.

Un scandal a izbucnit joia trecută în timpul şedinţei grupului de lucru însărcinat cu pregătirea acordului de coaliţie. Motivul ar fi fost acela că facţiunea lui Poroşenko, Blocul Petro Poroşenko, a refuzat să semneze documentul care stipula aderarea Ucrainei la NATO ca fiind una dintre priorităţile noii coaliţii de guvernământ. Celelalte partide au apărat însă acest punct şi el a rămas în varianta finală a acordului de coaliţie. Vinerea trecută, la o întâlnire cu activişti ai Maidanului (Piaţa Independenţei) preşedintele Poroşenko a dat de înţeles că este foarte nemulţumit. „Credeţi că aţi făcut bine, dar, de fapt, aţi făcut doar mai rău. NATO va face în curând o declaraţie că nu ne poate accepta. Voi vorbi acum despre aceasta cu Biden (vicepreşedintele SUA, Joe Biden) ca să nu o facă”, a spus liderul ucrainean. Biden se afla în acel moment într-o vizită la Kiev. „Din cauza faptului că avem un conflict militar în estul ţării, nimeni nu ne va primi în Alianţa Nord-Atlantică. În schimb, Putin se va înfuria”, a menţionat oficialul din anturajul preşedintelui ucrainean.

Kremlinul dezminte

Un oficial de la Kremlin a dezminţit joi informaţiile din presa ucraineană conform cărora preşedintele rus, Vladimir Putin, l-ar fi ameninţat pe omologul său ucrainean, Petro Poroşenko, în timpul unei conversaţii telefonice de miercuri seara, relatează Interfax în pagina electronică. “La iniţiativa părţii ucrainene, ieri a avut loc o convorbire telefonică între Poroşenko şi Putin. În ceea ce priveşte relatările din presă potrivit cărora anumite ameninţări ar fi fost formulate în cadrul acestei conversaţii, aceste informaţii nu sunt adevărate şi nu corespund realităţii“, a declarat Dmitri Peskov, secretarul de presă al preşedintelui rus. În timpul conversaţiei telefonice, cei doi lideri au discutat despre relaţiile bilaterale şi despre situaţia din regiunile situate în sud-estul Ucrainei, a precizat Peskov. La rândul său, Irina Friz, fosta şefă a Departamentului de informare al administraţiei prezidenţiale din Ucraina, a declarat că discuţia telefonică dintre cei doi preşedinţi a fost “constructivă şi a abordat subiecte care necesită convorbiri urgente”.

*

*


Categorii

1. DIVERSE, Basarabia, Rusia, Ucraina, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

3 Commentarii la “UPDATE – risc de tulburari sociale/ ALEGERI IN MOLDOVA. INTRE RUSIA SI EUROPA. Un partid pro-rus, EXCLUS din cursa electorala/ Putin i-ar fi cerut lui Porosenko RECUNOASTEREA REGIMURILOR SEPARATISTE

  1. Dan Dungaciu:

    […]dacă noi, la Bucureşti, avem alegeri ca să vedem ce fel de guvernare va exista, ce fel de majoritate şi eventual ce fel de doctrină politică va guverna România, cu toate nuanţele de rigoare, în Republica Moldova şi în Ucraina se fac alegeri pentru a vedea care va fi viitorul vector geopolitic. În Republica Moldova nu există alegeri politice, există alegeri geopolitice, nu există partide politice, există partide geopolitice. În acest moment, în Republica Moldova, pe sondaje, cam o treime din populaţie este nehotărâtă sau nu votează, e o populaţie puţin conectată cu alegerile; o treime din populaţie e orientată spre Est, în diverse forme politice, iar o treime este orientată spre Vest, în diverse forme politice. Şi bătălia este între cele două blocuri: Est şi Vest şi ne uităm care bloc va reuşi să facă majoritatea, ca să putem să spunem fericiţi că Republica Moldova a rămas un stat orientat european.

    […]

    Spaţiul de comunicare din Republica Moldova este dominat de limba rusă și televiziunile ruseşti şi nu se face nimic pentru asta, inclusiv pentru faptul că cele două partide importante –Partidul Liberal Democrat, dar şi Partidul Democrat – sunt conectate cu două televiziuni ruseşti de rating semnificativ pe care le retransmit în Republica Moldova. Deci, ar însemna să-şi tragă singuri un glonţ în picior dacă ar scăpa de televiziunile ruseşti de acolo, pentru că aceste televiziuni sunt cu audienţă bună şi sigur că din punct de vedere financiar sunt foarte profitabile, atât pentru cei de la Chișinău, cât și pentru cei de la Moscova. Singura problemă a Federaţiei Ruse, în mod real, în acest moment, este teama pe care o resimt moldovenii, în proporţie de 80%, în sondaje – teama de război. Ce au făcut ruşii în Ucraina, ce au făcut ruşii şi ce fac în continuare în Estul Ucrainei sau în Crimee, a făcut ca populaţia să devină puţin mai reticentă la mesajele, să le spunem aşa, pro-ruseşti şi fără rest. Asta este marea lor problemă în actuala campanie. Fără intervenţia lor în Ucraina, fără preluarea Crimeii, fără războiul încă în curs din Ucraina, şansele de reuşită ale partidelor pro-ruseşti ar fi fost mult mai sporite. Așa, au băgat spaima în opinia publică, doar că nu există încă la Chișinău curajul de a spune lucrurilor pe nume.

    […]

    Nu mai e o polarizare atât de profundă, cum exista, de pildă, acum 4 ani, cum exista în 2009, când polarizarea împotriva comuniştilor era evidentă și totală. Am fost acolo la alegeri, am văzut atmosfera dinainte, era o polarizare mult mai profundă, a fost 7 aprilie – revoltă împotriva comuniştilor. Deci, războiul „noi şi ei” era foarte clar. Astăzi, nu mai există din două motive acelaşi tip de polarizare, dacă vreţi, aceeași profunzime a polarizării. În primul rând, PCRM nu mai este atât de puternic sau atât de pro-Rusia, memoria lui 7 aprilie s-a estompat, iar PCRM nu candidează acum din postură de partid de guvernare. În al doilea rând, există o mare dezamăgire în rândul electoratului pro-european apropo de anumite gesturi ale coaliţiei pro-europene, dar şi a alianţei pentru integrare europeană, cele două coaliţii care au guvernat după 2009. Coaliţia pro-europeană, de pildă, a vândut ruşilor Aeroportul Chişinău, a vândut Banca de Economii tot unor investitori ruşi; deci există anumite gesturi pe care electoratul pro-european le-a înghiţit cu greu, la fel și diplomaţii occidentali care au ieșit public și au criticat aceste practici. Şi ei votează de foarte multe ori, în foarte multe cazuri – cum s-ar spune – ţinându-se de nas. Ei votează pe formula răului cel mai mic. Partidele europene în acest moment, extrem de blamate în presa de la Chişinău, sunt într-un fel răul cel mai mic, lumea le va vota într-un procent însemnat ca să nu vină comuniştii la putere şi ca să se menţină cursul european. Nu le votează dintr-o mare simpatie pentru toţi liderii acestor partide, pentru că există multe probleme cu aceste partide. Şi atunci când votezi răul cel mai mic, nu poţi să fii foarte mobilizat sau nu poţi să fii foarte polarizat. Cam aceasta este atmosfera: se va vota pro-european, dar în niciun caz cu entuziasmul votului din 2009 sau cu entuziasmul spaţiului public din 2009, lumea este niţel mai reticentă şi aşa se explică şi procentul de aproape 50 la 50 a celor care ar vota pentru UE şi a celor care ar vota pentru integrarea Uniunea euro-asiatică.

    […]

    Scenariul va fi mai degrabă de tip Ianukovici, Republica Moldova are în continuare nevoie de banii europeni şi se va întâmpla un lucru bizar aparent, în sensul că mulţi europeni vor fi foarte fericiţi cu un asemenea scenariu, pentru că un asemenea scenariu, în care comuniştii vor fi la putere, dar nu vor fi antieuropeni, va transforma Republica Moldova în ceva de genul –cum era bancul de dinainte de 89- voi vă faceţi că ne plătiţi, noi ne facem că muncim. Deci, noi ne facem că vrem să ne integrăm, voi vă faceţi că vreţi să ne integraţi. Va fi un joc din acesta în care Europa va ieşi bine, că vor zice că Moldova menţine vectorul european, Republica Moldova va zice şi ea că menţine vectorul european, Rusia va fi şi ea fericită că va avea controlul în Republica Moldova şi nici Buxellesul nu va avea foarte multe bătăi de cap, pentru că, în momentul acesta, presiunile Republicii Moldova pe integrarea europeană, chiar presiunile României pe integrarea europeană a Republicii Moldova deranjează. Deranjează la Bruxelles, pentru că Bruxelles-ul nu are niciun chef de integrare în acest moment. Şi atunci, multă lume ar fi fericită cu un asemenea scenariu, din păcate. Să nu fie război cu Rusia, să nu fie Republica Moldova element de contencios cu Federaţia Rusă, să nu mai tot scoatem dosarul acesta cu Transnistria, care oricum nimeni nu are ce-i face şi nu poate să-l rezolve. Pentru că singurul acord pe care contează Transnistria este Rusia şi aşa va rămâne. Şi în situaţia asta va fi tot o zonă de griuri, un spaţiu fără identitate, o zonă din aceasta de limes, nesigură, căreia oricând i se poate întâmpla orice, un spaţiu foarte puţin plăcut şi pentru investiţii, şi pentru trai. Norocul este însă că nu toată Europa gândește așa. Dacă tronsonul de stânga va lua singur peste 50%, puţin probabil, nu văd posibilitatea unor ieșiri în stradă, dar va fi o cruntă dezamăgire, care va scoate tinerii nu atât pe stradă, cât din R. Moldova!

    […]

    – Occidentul cum vede această posibilă unificare şi, pe de altă parte, cum o vede Rusia?

    – Ştiţi cum o vede?! Depinde cum i-o prezinţi. Occidentul nu o vede acum, pentru că nu e prezentată în nici un fel. Ce se întâmplă în Republica Moldova!? Cresc deficitele faţă de România şi populaţia va observa chestia asta; sigur, nu astăzi, nu mâine. Dar populaţia nu observă aceste lucruri, pentru că e o distorsionare antiromânească fabuloasă în Republica Moldova şi la Chişinău, iar, mediatic, România este, cum spuneam, aproape absentă. Dar cu timpul oamenii o să vadă acest decalaj şi nu se ştie ce presiune socială va apărea la Chişinău. Mai e chestiunea Transnistriei, care e fără soluţie. Nu ai dreptul moral să condamni la subdezvoltare toată populaţia Republicii Moldova din cauza a 12% regiune separatistă, numai pentru că nu eşti în stare să iei o decizie clară, adică un scenariu tip Cipru: nu cedare de teritorii, dar declararea teritoriului ca teritoriu ocupat și integrarea Republicii Moldova în UE doar cu teritoriile pe care şi le controlează. Occidentul şi SUA, chiar dacă nu vor să se uite, după părerea mea, spre acest scenariu, vor fi, în timp, la vremea următoarei negocieri mari, obligate să se uite. Pentru că opţiunea lor cu Ucraina, că Ucraina e cea mai importantă şi cu ea trebuie să începem (Ukraine first approach) s-a prăbușit. Şi probabil că în loc de Ukraine first ar trebui să fie Moldova first, în sensul că spaţiul occidental, dacă se mai poate teoretic extinde, poate să o facă doar până la Nistru. Mai mult nu se poate. Nistru este pentru ruși linie de front. Ne-au spus-o de nenumărate ori. Atunci, problema cu spaţiul occidental care se va extinde până la Nistru va readuce în discuţie şi problema reunificării. Ce va spune Rusia? Evident că nu va spune niciodată un lucru pozitiv, dar nu a spus un lucru pozitiv nici în ceea ce priveşte reunificarea Germaniei. Eu cred că în politică şi în geopolitică lucrurile se negociază. Ce nu se negociează, nu există! Şi doar o mare înţelegere între mari actori – numai asta va schimba şi destinul Ucrainei, probabil şi destinul frontierei euro-atlantice. Asta se negociază. O negociere sau o discuţie cu Rusia pe această chestiune probabil că undeva, cândva, într-un fel sau altul se va face. În actualele condiţii nu există nicio premisă, dar probabil că timpul ne va face şi această invitaţie.

    http://transilvaniareporter.ro/interviu-2/zid-mediatic-al-berlinului-intre-romania-si-republica-moldova/

  2. Pingback: MOLDOVA CA UN CAMP DE LUPTA. Majoritate fragila a partidelor pro-europene. CELE MAI MULTE VOTURI – UN PARTID ANTIROMÂNESC SI PRO-RUS/ Se pregateste marea “reevaluare” a premierului Ungariei? KLAUS IOHANNIS: “‘Sunt sigur că
  3. Pingback: CESI: RUSIA PREGATESTE DESTABILIZAREA MOLDOVEI/ “Democratie” originala in Ucraina: infiintarea MINISTERULUI INFORMATIEI si numirea unei americance la FINANTE/ Vremuri grele pentru RUSIA din cauza SANCTIUNILOR. Discursul lui Putin despre “
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare