DEPOPULAREA ROMANIEI. Numarul copiilor a scazut cu 3 MILIOANE/ “Revolutie” in programa clasei a III-a la Limba romana: ATEUL MILITANT STEPHEN HAWKING si Big Bangul pe lista de lecturi/ “AM INTRAT INTR-O TIRANIE A MINORITATII ATEE”

• Hotnews: Romania si-a continuat si in 2014 declinul demografic. In cativa ani, vom “simti” acest declin in numarul tot mai redus de elevi, vom avea mai putini participanti pe piata muncii si taxe mai mari pentru a putea achita pensiile

Cifrele furnizate luni dimineata de Statistica vin sa confirme declinul demografic al Romaniei, cu impact sever asupra economiei, educatiei, acest impact urmand sa se vada in populatia scolara, populatia de varsta fertila, populatia in varsta de munca samd. Daca vom continua in acest ritm, in cativa ani numarul elevilor de varsta scolara va presupune desfiintarea mai multor posturi de profesori/invatatori, populatia in varsta de munca se va rari si ea, ceea ce ar putea pune o mare presiune asupra fiscalitatii muncii. Din tot mai putine contributii Statul va trebui sa asigure tot mai multe pensii. In luna noiembrie 2014 s-au nascut 14.897 copii, cu 2.818 mai putini decat in luna octombrie 2014, iar sporul natural a fost negativ, la fel ca in intregul an.

La oficiile de stare civila s-au inregistrat in luna noiembrie 6.535 casatorii, cu 4917 mai putine decat in luna octombrie.

Numarul nascutilor-vii a fost mai mic cu 1.105 in luna noiembrie fata de aceeasi luna din 2013, iar numarul persoanelor care au decedat a fost cu 827 mai mare fata de luna noiembrie 2013. […]/ integral pe hotnews.ro

• Mediafax: Numărul copiilor români a scăzut cu 3 milioane în perioada 1990-2013. Cei mai mulţi trăiesc în rural

Numărul copiilor (sub 18 ani) înregistraţi în România la începutul anului 1990, de peste 6,6 milioane, a scăzut cu aproximativ 3 milioane până la începutul lui 2013, ponderea lor fiind mai mare în mediul rural, se arată în Strategia pentru protecţia copilului.

Potrivit Strategiei naţionale pentru protecţia şi promovarea drepturilor copilului, aprobată de Guvern în decembrie 2014 şi publicată joi în Monitorul Oficial, dacă la începutul anilor 1990 în România erau peste 6,6 milioane de copii, în prezent sunt mai puţin de 3,7 milioane de copii, mai exact 3.653.637 (la 1 ianuarie 2013).

În acelaşi interval, a avut loc, pe fondul creşterii speranţei de viaţă, o schimbare a structurii demografice, astfel că, dacă în ’90 raportul era de aproximativ un copil la ceva mai mult de doi adulţi, acum este de aproximativ un copil la patru adulţi.

Strategia face referire şi la raportul dintre populaţiile de copii din mediile rural şi urban, semnalând o fluctuaţie semnificativă a structurii acesteia. Astfel, dacă prima jumătate a anilor ’90 este caracterizată de scăderea populaţiei de copii din rural cu aproximativ cinci procente, de la jumătatea anilor ’90 până în 2012 tendinţa s-a inversat, numărul copiilor din rural devenind mai ridicat decât în urban.

Ponderea copiilor în populaţie a scăzut de la un nivel aproape egal în 1990 de aproximativ 28-29 la sută în ambele medii de rezidenţă la 16,5 la sută în urban şi 20,2 la sută în rural, în 2013, se arată în strategie.

“Schimbările în structura populaţiei evidenţiază accentuarea procesului de îmbătrânire demografică, cu consecinţe negative economice şi sociale pe termen lung, aceasta conducând la creşterea dependenţei economice şi apariţia unor dezechilibre în sistemele de asigurări sociale. Una dintre caracteristicile cheie, distinctivă pentru România în comparaţie cu majoritatea celorlalte ţări europene, este ponderea ridicată a populaţiei rurale, situaţie care are consecinţe importante pe diferite dimensiuni ale bunăstării copilului, conducând la forme de deprivare de locuire şi materiale, precum şi dificultăţi de acces la serviciile sociale“, se arată în documentul citat.

Fenomenul naşterilor în rândul adolescentelor şi tinerelor rămâne în continuare îngrijorător în România, unde mai mult de un copil din zece este născut de o mamă sub 20 de ani.

În acelaşi timp, în România, rata avorturilor a fost extrem de crescută, până în 2003 frecvenţa avorturilor depăşind-o pe cea a naşterilor. Deşi rata avorturilor rămâne una ridicată, cu 52,7 cazuri raportate la 100 de naşterii vii, nivelul a scăzut de şapte ori în decursul ultimelor două decenii.

Aceste feniomene indică o insuficienţă a planificării familiale, a educaţiei pentru sănătate sexuală şi a reproducerii, în special pentru categoriile vulnerabile social. (! – nicidecum combaterea fenomenului avorturilor – n.n.)

• Hotnews: Mica Revolutie din programa clasei a III-a la Limba romana: Stephen Hawking cuGeorge si Big Bangul pe lista de lecturi. Plus: exercitii pentru depasirea fricii de esec prin incurajarea copilului sa ceara explicatii cand nu intelege

Copiii vor fi invatati in scoala sa isi depaseasca frica de esec. Acesta este unul dintre obiectivele prevazute in programa scolara pentru clasa a III-a, la Limba si literatura romana. Ministerul Educatiei le pune astfel in vedere invatatoarelor sa ii incurajeze pe elevi sa spuna deschis ce nu inteleg si sa foloseasca fara teama intrebari precum: “Ce-ai spus?”/ “Cred ca nu am inteles ce ai spus?/ “Te rog sa mai spui o data”/ “Ce inseamna ca…?”. O alta noutate adusa de curriculumul pentru clasa a III-a este introducerea pe lista orientativa de autori a celebrului fizician Stephen Hawking, care a scris impreuna cu fiica sa carti pentru copii precum George si cheia secreta a Universului sau George si Big Bangul.

“Manifestarea unei atitudini deschise fata de comunicare, in conditiile neintelegerii mesajului audiat” este una dintre competentele pe care elevii trebuie sa le dobandeasca in clasa a III-a, la materia Limba si literatura romana. Noua programa scolara aprobata de Ministerul Educatiei le spune invatatoarelor si prin ce fel de exercitii le vor transmite aceasta atitudine elevilor: […]

Liste orientative de autori

Programa prevede ca aceste liste sunt orientative, iar autorii de manuale si profesorii vor selecta autorii si textele pe care le considera adecvate.

• Literatura romana

Grigore Alexandrescu – Fabule
Tudor Arghezi – Cartea cu jucarii
Ana Blandiana – Intamplari din gradina mea
Iordan Chimet – Cele douasprezece luni ale visului
George Cosbuc – Poezii
Ion Creanga – Amintiri din copilarie
Mihai Eminescu – Poezii
Emil Garleanu – Din lumea celor care nu cuvanta
Silvia Kerim – Povestiri despre prietenii mei
Gellu Naum – Cartea cu Apolodor
Adrian Oprescu – Tomi. O poveste
Cezar Petrescu – Fram, ursul polar
Adina Popescu – Miriapodul hoinar si alte povesti
Mihail Sadoveanu – Povestiri pentru copii
Mircea Santimbreanu – Recreatia mare
Marin Sorescu – Unde fugim de-acasa
Radu Tudoran – Toate panzele sus
George Toparceanu – Poezii
Ce poti face cu doua cuvinte? (juniorii). Antologie.

• Literatura universala

Roald Dahl – Matilda, Vrajitoarele, Uriasul cel prietenos, Fantasticul domn Vulpe
Gemma Elwin Harris – Intrebari mari de la cei mici la care raspund niste oameni foarte importanti
Michael Ende – Punci cu porunci, Jim Nasturel si Luckas, mecanicul de locomotiva
Cornelia Funke – Cand Mos Craciun cade din cer, Devoratorul de carti
Steven Hawking – George si cheia secreta a Universului, George in cautare de comori prin Cosmos, George si Big Bangul
Erich Kastner – Emil si detectivii, Emil si ce trei gemeni
Paul Maar – Sambata, cand vine Sambo
Nikolai Nosov – Aventurile lui Habarnam si ale prietenilor sai
PIRLS – Culegere. Instrumente de test, EDP 2013

• Familia Ortodoxa: „VREM ORA DE RELIGIE ÎNAPOI!”

Cu ocazia sărbătoririi zilei de 1 Decembrie, elevii Liceului „Mihail Sadoveanu” din Borca ne-au arătat unde se află cu adevărat inima României. Inima României profunde, pe care o iubim şi despre care mulţi se îndoiesc că mai există, a bătut cu putere la Borca prin câţiva dintre cei mai curaţi copii şi tineri ai neamului nostru.

Este vorba de un eveniment-simbol, prin care aceşti tineri au încercat să amintească conducătorilor noştri – în fond, nouă, tuturor celor care tăcem – că România este mai mult decât un stat european. România este un destin asumat prin jertfa a nenumărate generaţii, este un crez şi, mai înainte de toate, dăinuirea poporului român este o mărturie a biruinţei lui Hristos în istorie.

Poporul român, supus la nenumărate năvăliri, la lăcomia şi rapacitatea mai multor imperii, nu a pierit tocmai pentru credinţa sa neclintită în Hristos. Comunismul a încercat să ne distrugă această credinţă, însă Dumnezeu nu a îngăduit acest lucru, prin mucenicii şi mărturisitorii Lui. Acum însă, hidra antihristică îşi arată din nou capul în istorie, cerându-şi drepturile. Scoaterea Religiei din şcoală printr-o decizie a Curţii Constituţionale este doar primul semn al sporirii puterii celui rău, prin înmulţirea păcatelor noastre.

Iată însă că aceşti minunaţi tineri, crescuţi pe plaiurile Părintelui Iustin Pârvu, sensibili mai mult decât noi la ofensiva răului în lume, reacţionează, dând tonul recuperării unei atitudini a omului care nu stă în faţa televizorului pentru a aştepta ca altcineva să scrie istoria în locul lui.

Pentru a afla mai multe privind sensul manifestării pentru credinţă şi neam desfăşurată la Borca, am vorbit cu profesorul de matematică Florin Popescu şi cu trei dintre aceşti tineri care au făcut ceea ce poate că trebuia să facem noi toţi, nu numai acum, ci în ultimii douăzeci și cinci de ani – au ieşit pentru a striga: Noi vrem să fim şi să rămânem împreună cu Dumnezeu. (G.F.)

Florin Popescu, profesor de matematică gr. 1

„Dragostea de țară s-a prelungit în dragostea pentru credința românilor”

 – Domnule Florin Popescu, ați fost purtătorul de cuvânt al elevilor de la Liceul „Mihail Sadoveanu” din Borca, Neamț, care de 1 Decembrie au manifestat împotriva scoaterii Religiei din școli. De unde a pornit ideea acestei manifestări și cine i-a coordonat pe elevi?

– Ideea a pornit tocmai de la discuțiile dintre elevi, care durau de trei-patru săptămâni. Au fost acolo împreună și cei de la ciclul primar, și cei din ciclul gimnazial, și cei de la liceu, până la clasa a XII-a. Și, tot fiind vorba de 1 Decembrie, a venit ideea: de ce să nu fim și noi ca înaintașii noștri și să nu spunem ceea ce doare în ziua de astăzi? Văzându-i cum se mobilizează cu o zi înainte, am considerat necesar să pun și o argumentare logică, și am făcut un discurs în care am sintetizat tot ceea ce am discutat noi cu copiii și cu profesorii.

Nu cred că aș fi putut să fac acest lucru într-un alt liceu, vreau să spun că este un liceu cu o unitate deosebită între profesori, între elevi – niște oameni de o moralitate a moldoveanului de elită și, bineînțeles, bine pregătit profesional, niște oameni foarte demni și foarte curajoși, după cum s-au văzut și copiii, niște copii curajoși. Liceul din Borca este un liceu renumit prin faptul că aici, în județul Neamț, era lagărul de la Bicaz, unde erau deținuți politici, inclusiv profesori, care, întorcându-se acasă, nemaiavând loc în Piatra-Neamț și în orașele mari, erau trimiși disciplinar la Borca. Reversul a fost că Borca, în anii ’60-’70, a devenit un liceu de renume național, nu numai județean; de aici se intra la facultate în procent de 90%. Acești copii și acești profesori chiar sunt urmașii – nu doar niște epigoni – chiar sunt urmașii acestor oameni care au suferit și care au făcut tot timpul ceva cu totul deosebit în țara lor.

– De ce doresc copiii ora de Religie?

– O iubesc. Spre exemplu, am cunoscut copii care au zis că n-ar fi crezut în Dumnezeu dacă n-ar fi avut ora de Religie, fiindcă de acasă nu auzeau nimic. Ei iubesc cu adevărat Religia, e o oră frumoasă pentru ei și reacția lor a fost foarte firească. Ei înțeleg că Religia este o materie care pune în evidență moralitatea, că nu există o moralitate în afara religiei. Ei leagă foarte mult faptul de a fi moral cu faptul de a fi credincios.

– Și înțeleg pericolul înlocuirii acestei materii cu alte materii, gen Educație Sexuală.

– Sigur că da. Ei înțeleg și sunt chiar împotrivă, cu sufletele lor curate de copii. Vreau să vă spun reacția unei fete de clasa a V-a. Ei discutau că uite, se scoate Religia, se pune Educație Sexuală – și spunea fetița: „Păi, eu am un frate mai mic, nu-l las să meargă la acele ore!”.

„Iubim Religia!”

– Revenind la manifestație, puteți să ne descrieți puțin cum a decurs?

– Copiii au știut că trebuie să-i ocrotească cumva pe profesori și au ținut foarte mult să fie manifestația lor și numai a lor. A fost o manifestație ieșită din tipare. A avut loc de 1 Decembrie și au cântat fiecare pe regiuni, iar la final au montat harta României Mari. Era un panou mare, de doi pe doi metri, din placaj, pe care – să vedeți ce frumos! – elevii de clasa a XII-a l-au dus la atelierul de tâmplărie, și acolo, la un moment dat, cineva a avut ideea: „Măi, dacă tot facem cu Religia, să scriem pe spate: «Lăsați Religia în școală!»”. Și atunci punctul culminat l-au fixat ei, în timpul imnului cântat de școală, „Deșteaptă-te, române!”: au întors panoul, au scos iconițele, copiii mici au scos niște lozinci în care scriau „Iubim Religia!” – și atunci toată lumea a fost bucuroasă că, uite, ne iubim nu numai țara, ci și credința. A fost ceva firesc: dragostea de țară s-a prelungit în dragostea pentru credința românilor.

– Deși era foarte frig afară, elevii erau îmbrăcați în costume tradiționale și au cântat din sufletul lor. De unde atâta râvnă și atâta putere să suporte frigul?

– Este vorba, cum am spus, de sufletul lor foarte mare, care nu încape în tipare, care cu totul și cu totul a spart toate tiparele educative și le-a depășit…

– Ce urmări credeți că ar avea scoaterea Religiei din școli? Cum vedeți viitorul școlii în cazul nefericit în care se va decide scoaterea Religiei din trunchiul comun?

– Cred că este politica pașilor mărunți: o să scoată Religia ca, până la urmă, să introducă Educația Sexuală. Zicem noi că se dictează de la Bruxelles, dar în alte țări nu este așa: în Grecia am înțeles că s-a încercat, dar Religia este prezentă – deci nu putem să dăm vina numai pe Europa că ne forțează, și pe Comisia CEDO și pe ce face Curtea Constituțională. Este vorba și de voința noastră și a politicienilor noștri.

Și nu trebuie să se întâmple în nici un caz acest lucru, mai ales că noi, cei mai bătrâni, am fost martori la introducerea Religiei în școală, cu câte lupte și cu câtă greutate și suferință, de către acei minunați oameni, care ne-au părăsit, unii dintre ei: Mama Sica – Anastasia Popescu, Părintele Voicescu și ceilalți. Nu știu câte lucruri bune au fost pentru țara noastră în ultimii douăzeci și cinci de ani, dar acesta a fost cu siguranță un lucru bun și acum ar fi păcat să-l pierdem…

Iustina Bostan, clasa a X-a

„Suntem un stat democratic – avem dreptul de a ne opune!”

– De ce crezi tu, Iustina, că este importantă Religia în școală?

– Școala este instituția care are mari influențe asupra creșterii copilului. Dacă un copil nu ar crește în poruncile lui Dumnezeu, viața lui ce drum va urma? Religia este materia care ne desenează harta către viața curată, o viață iubită de Dumnezeu; fără ea, ne-am rătăci.

Să presupunem prin absurd că religia nu este ceva folositor pentru unii. Dar sexologia le-ar fi utilă oare? Pentru ce? În această lume, între tinerii din ziua de azi e un haos; o formare direct din copilărie în învățătura eretică ar îndrepta oare acest haos sau l-ar înrăutăți? Ce argument aduc înlocuirii orei de Religie cu opusul acesteia? A făcut Religia rău cuiva?

– Ce ați învățat la orele de Religie?

– Am învățat motivul adorației purtate lui Dumnezeu, pașii pe care trebuie să-i urmez pentru a fi un om bun, cât de mult înseamnă să fii om cinstit și iubit lui Dumnezeu, cât de important este să respecți poruncile Lui, câți martiri au vărsat sânge pentru credința noastră… Am învățat că banii pentru care toți se luptă și aleargă după ei nu sunt nimic; cu banii poți cumpăra saltele moi, dar nu poți cumpăra somnul; cu banii poți cumpăra mâncarea cea mai delicioasă, dar nu poți cumpăra foamea; cu banii poți cumpăra doar coaja lucrurilor, dar nu și miezul lor (așa cum spunea Părintele Visarion Iugulescu), și că mai bine trăiești o viață limitată, dar dăruită lui Dumnezeu, decât o infinită viață în păcate. Cu ajutorul Religiei am reușit să-mi aprind dragostea pentru Dumnezeu.

„Vom avea curajul să luptăm pentru urmașii noștri”

– Care a fost gândul care te-a determinat să te implici în organizarea acestui eveniment al românilor de pretutindeni, dar şi al afirmării credinţei?

– Străinii ne-au furat parte din țară, ne-au luat Basarabia, Bucovina și Cadrilaterul, iar acum noi singuri ne vindem o bună parte din noi din ceea ce ţine de sufletul nostru? Eliminarea Religiei din școli, printr-un tertip legislativ, e doar un început, pentru că, dacă acceptăm, ne vor lua din ce în ce mai mult, până ne vor lăsa doar coaja. Avem o inimă fără de care nu putem trăi, avem oxigenul fără de care nu putem trăi – cum ar zbura păsările fără aripi, cum ar înota peștii fără coadă? Ce ar fi creștinul fără inima sa, fără cuvântul lui Dumnezeu?

Pentru a dobândi Raiul trebuie să urmăm învățăturile lui Dumnezeu, dar de unde Îl vor ști cei mai mici, dacă Religia se va scoate din școală? Ce se vor face urmașii noștri la Dreapta Judecată? Noi deja avem educația religioasă întipărită, însă de urmașii noștri se va alege praful; în afară de biserică nu vor avea unde să asculte cuvinte calde și pline de iubire, se va forma un imens haos, plin de oameni răi. Acum ne iau Religia; după, ce urmează?…

Din acest motiv noi am luat inițiativa și am făcut această manifestație; dacă toți vom păstra liniștea, ne vor călca în picioare, vor face ce vor. Suntem un stat democratic, asta înseamnă puterea poporului, avem dreptul de a ne opune.

Creștinul a fost supus cumpenelor încă din cele mai vechi timpuri, dar, cu ajutorul lui Dumnezeu, a trecut de toate, chiar dacă a fost nevoie de moarte martirică. Trăim într-un pământ care este îmbibat de mult sânge, sânge curs pentru Dumnezeu și pentru noi, care astăzi ne rugăm fără a ne ascunde. Ei au avut curajul să lupte cu ispita pentru noi, iar noi vom avea curajul să luptăm pentru urmașii noștri, urmând pe dragii noștri martiri. Dumnezeu a murit pentru noi, iar noi ne vom da viața pentru El!

Andreea Lupuleasa, clasa a XII-a

„De ce majoritatea trebuie să se supună minorității?”

 – Andreea, ce ai putea să ne spui despre ora de Religie?

– După părerea mea, educația religioasă trebuie să înceapă încă din copilărie, deoarece deprinderile bune, formate în copilărie, rămân uneori valabile pentru întreaga viață. Tinerii sunt deosebit de sensibili față de lucrurile care sunt impuse din afară și tot așa de sensibili la lucrurile care vin din interior, din inimă. Constatăm astăzi o criză morală în societate. Una e să fii creștin cu numele, alta să fii practicant.

Pe viitorii elevi cine să-i învețe religia? Familia, care nici ea nu a învățat religia? Să-i învețe mass-media? Ar fi un nonsens. Să învețe de la biserică? Dar câți elevi vin astăzi la biserică?…

Dacă acum e așa, atunci când nu va mai fi nici această oră de Religie, ce va mai fi?… A mai rămas școala. Deși, după cum deja s-a aprobat, se pare că va dispărea și această ultimă șansă a unui copil de a mai ști cate ceva despre cele sfinte și despre Creatorul său.

– V-a fost de folos de-a lungul timpului ora de Religie?

– Da! Ora de Religie mi-a fost foarte de folos, pot spune, deoarece mi-a adus la cunoștință multe lucruri despre credința cea dreaptă, despre cuvintele, poruncile și fericirile Creatorului, fără de care nu am fi existat și, nu în ultimul rând, despre viața sfinților.

E inadmisibil ca la sfârşitul liceului să nu știi ce înseamnă „Sfintele Taine”, „Spovedanie”, „Euharistie”, „Cincizecime”, „icoană” etc. Faptul de a şti nu dăunează libertăţii de conştiinţă şi nu exclude credinţa, după cum faptul de a fi ignorant nu o garantează.

– De ce ați organizat această manifestare?

– Am organizat această manifestare pentru că speram ca cei care se ocupă de evaluarea planului de învățământ să aibă în vedere cele menționate mai sus și să încerce să lase și această disciplină.

Întrebarea care mă macină este următoarea: De ce majoritatea trebuie să se supună minorității? Ni se spune că nu se va scoate ora de Religie din școală și că vei putea asista la ora de Religie dacă vei face o cerere. Vi se pare normal?! De ce să nu facă cerere cei care nu vor să participe la oră? De ce să se facă cerere ca să poți participa?

Nu pot sta cu „mâinile în buzunare” când văd ce se întâmplă, gândindu-mă la faptul că, dacă noi nu ne impunem, săracii urmași ai noștri chiar nu vor mai avea nici un cuvânt de spus… Acestea fiind spuse, consider că ora de Religie trebuie să rămână oră de Religie și să nu fie înlocuită cu nimic altceva.

 Emanuel Platon, clasa a VI-a

„De ce nu ne lasă să învățăm despre Dumnezeu?”

 – Ce ați învățat de-a lungul timpului la ora de Religie?

– Pe parcursul orelor de Religie am învățat despre cel mai important cuvânt: Dumnezeu. Am învățat despre rolul rugăciunii, căne apropie de Dumnezeu și ne dă putere să iubim pe toți oamenii, am învățat despre cum poartă Dumnezeu de grijă la toată creația Lui și cât de mult ne iubește, despre minunile Sfinților și despre puterea dragostei de Dumnezeu și de aproapele.

– Cum aţi reacţionat atunci când aţi aflat că se intenţionează scoaterea Religiei din trunchiul comun al celorlalte materii de şcoală?

– Noi, când am aflat că s-au dat legi pentru scoaterea Religiei din școală, ne-am întristat foarte tare. De aceea am dorit să organizăm această manifestație și chiar să transmitem un mesaj celor care ne conduc, să arătăm că dorim ca Religia să fie materie de studiu obligatorie, pentru că ne este foarte necesară. De ce nu ne lasă să învățăm despre Dumnezeu? Așa cum am spus și atunci, noi vrem un viitor, nu o viață de câine și „cât mai sunt icoane-n școală, viața noastră nu e goală!”. Am legat manifestația noastră de Ziua Națională ca să arătăm că identitatea noastră românească nu este numai națională, ci și ortodoxă. Noi iubim Religia! 

Cuvântul ținut de Prof. Florin Popescu la manifestația elevilor din 1 decembrie

„Am intrat într-o tiranie a minorității atee din România”

Dragi copii, în primul rând doresc să vă mulțumesc și eu din partea profesorilor liceului nostru, să vă mulțumesc pentru că sunteți atât de frumoși și de curajoși. În al doilea rând vreau să mulțumesc părinților din Comitetul de părinți, care s-au implicat și fără de care activitatea sau, mai bine zis, manifestația noastră de astăzi nu ar fi putut avea loc.

Tocmai aceste trei categorii care reprezintă școala românească – elevi, profesori și părinți – sunt, din păcate, cele mai ignorate și cele mai înlăturate de la hotărârile care se iau la nivel înalt pentru viitorul școlii și al copiilor noștri.

Mă voi strădui să răspund sarcinii grele care îmi revine, de a fi purtătorul vostru de cuvânt, și mă tem că nu mă voi putea ridica la înălțimea voastră, deoarece voi ați arătat aici tuturor că Romania pe care astăzi o sărbătorim are și o parte pe care mai-marii noștri se fac că nu o cunosc, România profundă.

Întreaga școală românească a fost cutremurată de lovitura sub centură pe care a primit-o din partea Curții Constituționale a României, pe scurt C.C.R., printr-o decizie care dă câștig de cauză unui singur părinte al unui elev în contra majorității părinților și elevilor din România.

C.C.R. a dat câștig de cauză unei minorități, lovind în majoritatea ortodoxă a țării noastre, nemaipunând la socoteală celelalte culte, care au și ele învățământ religios, cu echivalarea notei în catalog. Prin această decizie am intrat, deci, într-o tiranie a minorității atee din România.

Istoria, de la Dioclețian și Iulian Apostatul până la Stalin și Gheorghiu-Dej, ne arată că nu ateii au fost cei ce au suferit și cărora li s-a frânt voința și viața. Nu sânge de ateu a curs la Aiud, la Pitești și la Poarta-Albă! Ci a fost exact pe dos: torționarii au fost oamenii atei ai regimului, iar cei cei chinuiţi uneori până la moarte au fost cei credincioși, după cum dovedesc studiile consacrate. Dar câte conștiințe creștine au fost decimate în perioada regimului comunist, aceasta este o istorie care nu se prea învață la școală!

C.C.R. a mai dat și o explicație „logică”, anume că este mai firesc ca elevul sau părintele său să ceară ceva decât să nu ceară. Ca profesor de matematică și de logică matematică sunt de părere că fraza formulată de C.C.R. este incorectă și din punct de vedere logic, și din punct de vedere gramatical, din ea lipsind exact complementul direct – deci propoziția este insuficientă. Ar trebui ca, în virtutea aceluiași raționament, elevii să ceară în mod expres și studiul Limbii și Literaturii Române, pentru a nu leza conștiința minorităților, și ca la ora de Educație Fizică elevii să ceară în mod expres participarea, pentru a nu leza conștiința vreunui elev scutit medical.

Dacă este adevărat că în vreo școală a fost vreun elev frustrat prin participarea la ora de Religie și nu i s-a comunicat că are dreptul de-a face cerere de neparticipare la oră, prin acest scandal pe care l-ați creat, lucrul a fost făcut omnicunoscut, și decizia dumneavoastră devine superfluă.

„Părinții nu vor accepta așa ceva”

Pe de altă parte, dacă este adevărat că a fost un abuz în județul Buzău, nu înseamnă că pentru aceasta sunt vinovați toți profesorii de Religie din țară. Este ca și cum un profesor de Educație Fizică ar obliga un elev care este scutit medical să susțină o probă sportivă și, în urma acestui fapt, să se dea o lege împotriva orei de Educație Fizică. În loc să fie rezolvat cazul respectiv, care reprezintă o excepție, se generalizează o incriminare asupra tuturor profesorilor, dar și asupra procesului didactic, conform cu Legea Învățământului.

Și justiția, și învățământul comunist se autodeclarau democratice, dar nu țineau cont de părerea majorității, și am văzut la ce orori au dus. Chiar nu vă temeți de o judecată a generațiilor viitoare?

Cerem în mod ferm Ministerului Educației Naționale să păstreze Religia în trunchiul comun. Religia nu este nici obligatorie, nici opțională, nici facultativă, după cum nici Limba Română sau Istoria nu sunt obligatorii (în sens peiorativ), nici opționale. Sunt discipline normale, firești, care aparțin trunchiului comun, după cum a decretat Legea Învățământului 84/1995, care trebuie să rămână în vigoare.

Nu acceptam înlocuirea Religiei cu Istoria Religiilor, acesta fiind un fals pretext de eliminare a religiei, deoarece istoria religiilor este prezentă și în programa de religie, și în programa de istorie.

Nu acceptăm înlocuirea Religiei cu Etica Civică. Dacă va hotărî așa, ministerul ar trebui să scoată din arhive manualele anilor ’80 de Etică și echitate socialistă! Psihologia demonstrează cu asupra de măsură că nu există etică sau morală în afara credinței, decât dacă este „proletară”.

În sfârșit, nu acceptăm sub nici o formă înlocuirea Religiei cu Educația Sexuală. Dacă au existat anumite cazuri nedorite în mediul elevilor, trebuie mers la cauză, iar cauza nu este faptul că elevii nu au știut „să se protejeze”. Nu poți să combați accidentele rutiere și viteza excesivă prin centura de siguranță! O combați prin convingerea șoferilor (morală sau prin amendă) de a merge cu viteză redusă. Tot așa, exact disciplina Religie este cea care îi învață pe tineri să nu ajungă la accidente nedorite de ordin sexual, prin cea mai frumoasă și mai curată morală.

Logica strâmbă afișată de aceleași cercuri atee incriminează imaginile și noțiunile religioase ca fiind frustrante și propovăduiesc imaginile și noțiunile pornografice, inclusiv cele perverse și pederaste, anormale, încă din ciclul primar. Părinții nu vor accepta așa ceva.

Material realizat de Raluca Tănăseanu

Articol publicat în numărul 72 (Ianuarie 2015) al revistei Familia Ortodoxă.

Copiii de la Liceul Teoretic „Mihail Sadoveanu”, Borca, Neamț