Dupa seria de false si …ciudate alarme, SRI CERE LEGEA SECURITATII CIBERNETICE/ Legile Big Brother si stocarea datelor personale: SPIONAREA OAMENILOR OBISNUITI SUB PRETEXTUL TERORISMULUI/ Posibilele masuri “anti-teroriste” pan-europene

19-01-2015 14 minute Sublinieri

Big-Brother-1984

 

Serviciul Roman de Informatii afirma, duminica, intr-un comunicat remis HotNews, ca legea securitatii cibernetice, fata de care mai multe organizatii non-guvernamentale si-au exprimat opozitia, este “indispensabila” facilitarii unor masuri impotriva agresiunilor cibernetice, in  “contextul actual al cresterii fara precedent a riscurilor si amenintarilor cibernetice”. 

“In contextul actual al cresterii fara precedent a riscurilor si amenintarilor cibernetice, consideram ca aceasta lege a securitatii cibernetice este indispensabila obiectivului de a operationaliza Sistemul National de Securitate Cibernetica si de a facilita adoptarea unui complex de masuri corelate cu dinamica accelerata a agresiunilor de aceasta natura”, a se arata in comunicatul tranms duminica de SRI, catre HotNews.ro .

Legea securitatii cibernetice, supranumita de presa si de unele ONG-uri Legea Big Brother 3, a fost adoptata de Parlament in decembrie 2014, si trimisa la presedintele tarii spre promulgare, insa in acelasi timp este atacata si la Curtea Constitutionala de catre 69 de parlamentari.

In comunicatul de duminica, SRI arata ca Legea securitatii  cibernetice nu incalca drepturile si libertatile fundamentale ale omului, in forma adoptata de Parlament.

“Reiteram faptul ca legea, asa cum a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, nu permite institutiilor statului accesul la date care tin de viata privata a persoanelor, fara autorizarea prealabila a unui judecator. Din aceasta perspectiva, consideram ca temerile, speculatiile si acuzatiile manifestate in spatiul public sunt lipsite de orice fundament real”, a mentionat sursa citata, in comunicatul de duminica.

In context, SRI sustine ca va putea asigura securitatea spatiunui cibernetic al tarii beneficiind de instrumente legislative pe care serviciul le considera necesare.

“Deplin constient de dificultatea legiferarii intr-un domeniu eminamente nou, aflat in plina expansiune si care forteaza constant limitele expertizei juridice clasice, in realizarea misiunii sale in acest domeniu, SRI isi reafirma atasamentul pentru valorile democratiei si pentru respectarea si ocrotirea drepturilor fundamentale ale omului, in acord cu prevederile constitutionale.

SRI isi exprima speranta ca, beneficiind de instrumente legislative adecvate, alaturi de ceilalti parteneri interni si internationali, institutii ale statului, operatori privati, societate civila, va putea asigura securitatea spatiului cibernetic ca parte componenta a securitatii nationale a Romaniei si a aliatilor sai”, sustine SRI in comunicatul remis HotNews.

Alte explicatii ale SRI privind Legea securitatii cibernetice:

  • Referitor la unele critici aduse la adresa legii securitatii cibernetice, SRI isi reafirma preocuparea constanta pentru deplina respectare a cadrului normativ referitor la protectia drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului si actioneaza permanent pentru protejarea acestora.
  • In acest sens, reiteram faptul ca legea, asa cum a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, nu permite institutiilor statului accesul la date care tin de viata privata a persoanelor, fara autorizarea prealabila a unui judecator. Din aceasta perspectiva, consideram ca temerile, speculatiile si acuzatiile manifestate in spatiul public sunt lipsite de orice fundament real.
  • Astfel, potrivit art.17 al acestei legi, doar detinatorii de infrastructuri cibernetice (nu persoane fizice detinatoare de echipamente IT&C – computere, tablete, smartphone etc.)  au responsabilitatea de a pune la dispozitia autoritatilor competente (la solicitare motivata) exclusiv date tehnice, cum ar fi indicatorii ce descriu activitatile desfasurate la nivelul sistemelor de operare (log-uri), cu privire la amenintarea (atac cibernetic, incident de securitate etc.) care face obiectul solicitarii.
  • Ulterior, daca din evaluarea datelor tehnice obtinute preliminar, care restrang campul de investigatie, rezulta necesitatea extinderii cercetarii asupra unor echipamente implicate in agresiunea cibernetica si care pot fi asociate in mod absolut concret unor persoane determinate, accesul la aceste echipamente se va realiza numai in baza unei autorizari eliberate de judecator (conform prezentarii grafice alaturate, care prezinta schematic modul de parcurgere a etapelor investigative).
  • Asadar, subliniem in mod responsabil ca accesul autoritatilor competente la un anume echipament IT (computer, tableta, smartphone etc.), respectiv la datele  cu caracter privat stocate pe acestea, care presupune restrangerea exercitiului unor drepturi sau libertati fundamentale, se poate realiza exclusiv in baza unei autorizatii eliberate de judecator.
  • In acelasi context, in raport cu criticile legate de absenta din corpul legii a unor garantii suplimentare privind respectarea drepturilor omului, mentionam faptul ca procedura autorizarii accesului autoritatilor competente la date de continut sau cu caracter personal este deja reglementata, atat in codul de procedura penala, cat si in legea securitatii nationale, recent modificate in acord cu cele mai inalte standarde in materie de protectia drepturilor omului, iar preluarea lor repetata in continutul mai multor legi este in contradictie cu norme imperative de tehnica legislativa”.

In plus, SRI invoca si noile provocari pe care institutia le are de gestionat dupa ce, in baza unei decizii luate la Summit-ul NATO din Tara Galilor, din 2014, a fost desemnata coordonator al asistentei acordate de Alianta Nord-Atlantica Ucrainei in domeniul protectiei cibernetice.

Experienta acumulata si rezultatele obtinute au condus la validarea institutiei noastre ca pilon important in arhitectura de securitate colectiva, prin desemnarea SRI, la summitul NATO, desfasurat in Tara Galilor in 2014, drept autoritatea publica a statului roman responsabila cu gestionarea si implementarea proiectului Fondului NATO de sprijin (Trust Fund) pentru Ucraina in domeniul apararii cibernetice, arata SRI.

Alte argumente invocate de SRI:

  • “In concordanta cu angajamentele asumate de Romania la nivel NATO si UE, SRI, in calitate de autoritate nationala in domeniul cyberintelligence (2008) considera ca asigurarea securitatii cibernetice trebuie sa constituie o preocupare majora a tuturor actorilor implicati, atat la nivel institutional, unde se concentreaza responsabilitatea elaborarii si aplicarii unor politici coerente de securitate in domeniu, cat si la nivelul entitatilor private interesate de protejarea propriei securitati.
  • Pana in prezent, in conditiile unui cadru legislativ deficitar in domeniu cyber, SRI, alaturi de alte institutii responsabile in domeniu, a realizat achizitii semnificative de resurse umane si materiale, a dezvoltat o serie de proceduri, in acord cu ritmul evolutiei tehnologice si a noilor amenintari asociate acesteia, a consolidat permanent capabilitati informative si operationale care sa permita indeplinirea cu eficienta a misiunii sale la standarde internationale de referinta”.

Legea securitatii cibernetice – punctele fierbinti

Legea Securitatii Cibernetice (numita Legea Big Brother 3) a fost adoptata in 19 decembrie 2014 de Senat si prevede constituirea Sistemului National de Securitate Cibernetica, coordonarea unitara a activitatilor acestui Sistem fiind facuta de MAE, MAI, MApN, SRI, SIE, STS, SPP, ORNISS si CSAT. Actul nu a fost promulgat inca de presedintele Klaus Iohannis si este atacat in prezent la Curtea Constitutionala.

Legea stabileste cadrul general de reglementare in domeniul securitatii cibernetice si obligatiile ce revin persoanelor juridice de drept public sau privat in scopul protejarii infrastructurilor cibernetice, inclusiv furnizorii de servicii de internet, si prevede obligatii privind asigurarea securitatii sistemelor lor si notificarea clientilor in situatia unor incidente/atacuri cibernetice si luarea de masuri pentru a restabili conditiile normale de functionare.

13 organizatii non-guvernamentale au facut un apel, in 22 decembrie 2014, catre presedintele Klaus Iohannis, catre liderii grupurilor parlamentare, catre Inalta Curte de Casatie si Justitie si catre Avocatul Poporului pentru a sesiza Curtea Constitutionala asupra Legii Securitatii cibernetice, care, in forma adoptata recent de Parlament, ar incalca garantiile constitutionale privind viata privata.

Principala problema semnalata de ONG-uri o reprezinta “accesul la date informatice intr-un mod extrem de vag pentru foarte multe institutii”.

Art 17 din Legea Securitatii Cibernetice este, in forma actuala, astfel:

a) Sa acorde sprijinul necesar, la solicitarea motivata a Serviciului Roman de Informatii, Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne, Oficiului Registrului National al Informatiilor Secrete de Stat, Serviciului de Informatii Externe, Serviciului de Telecomunicatii Speciale, Serviciului de Protectie si Paza, CERT-RO si ANCOM, in indeplinirea atributiilor ce le revin acestora si sa permita accesul reprezentantilor desemnati in acest scop la datele detinute, relevante in contextul solicitarii“.

“Asta inseamna ca oricare din aceste institutii, daca are o solicitare motivata ar trebui sa fie lasata sa aiba acces la datele detinute. Cine stabileste daca aceasta solicitare este suficient de motivata si daca datele sunt relevante? De ce nu un judecator, asa cum prevede acum Codul de procedura penala (art 138 si 140)”au semnalat ONG-urile.

[…]

Europarlamentarul PSD Cătălin Ivan şi candidat anunţat la şefia PSD se declară împotriva Legii ”Big Brother”, care ar permite serviciilor de informaţii să aibă acces la datele personale ale utilizatorilor de telefonie mobilă, fixă şi de Internet.

Europarlamentarul PSD, Cătălin Ivan, spune la RFI că nici o instituţie sau persoană nu poate să intre “în viaţa fiecăruia dintre noi şi să verifice ce avem pe calculator, cu cine ce vorbim“. Social-democratul combate astfel legea “Big Brother“, dar e de acord cu legea cartelelor pre-pay.

Legea “Big Brother” şi cea privind cartelele preplătite vor fi repuse pe agenda Guvernului, a Parlamentului şi a societăţii civile.

Cătălin Ivan apreciază faptul că va avea loc o dezbatere publică: “Este o idee bună că se pun în dezbaterea publică, pentru că sunt măsuri care afectează viaţa, intimitatea fiecăruia dintre noi. Personal, sunt de acord şi nu văd o mare discuţie legată de cartelele pre-pay, care să poată fi cumpărate cu buletinul, pentru că până la urmă primeşti un număr de telefon pentru a comunica, se presupune că acea comunicare va fi una asumată, nu una secretă, clandestină. Prin urmare, de ce nu ai spune cine eşti, atunci când îţi procuri un număr de telefon chiar şi pentru o perioadă scurtă de timp. Aici nu văd un subiect neapărat foarte important“.

În schimb, europarlamentarul PSD consideră că “siguranţa Internetului sau până unde instituţiile statului pot să intre în viaţa privată a fiecăruia dintre noi, aici este un subiect foarte important şi foarte-foarte sensibil. Eu nu cred că cineva, oricine ar fi acea instituţie sau acea persoană poate să intre totuşi în viaţa fiecăruia dintre noi şi să verifice ce avem pe calculator, cu cine ce vorbim. Cred că există o limită dincolo de care nu are voie să treacă nimeni“.

Legea “Big Brother” şi cea privind cartelele preplătite vor fi repuse pe agenda Guvernului, a Parlamentului şi a societăţii civile, directorul SRI susţinând că aceste mijloace sunt necesare, întrucât există nevoia identificării tuturor factorilor de risc, în contextul noilor ameninţări teroriste. […]

  • DW:

Marcel Fürstenau / Comentariu împotriva colectării datelor personale : Libertatea se pierde bucată cu bucată!

După fiecare atentat, politicienii şi populiştii solicită instantaneu stocarea datelor personale. Asta deşi metoda s-a dovedit a fi inutilă în lupta contra terorismului. În schimb, toată populaţia devine suspectă.

Sunteţi un om sincer, care respectă legile? Spuneţi întotdeauna adevărul şi plătiţi la timp impozitele? Felicitări. Dumneavoastră sunteţi direct vizat de principiul “cine nu are nimic de ascuns, nu are de ce a se teme”, enunţat de reprezentanţii statului şi alţi adepţi ai stocării datelor personale. Dincolo de faptul că acest enunţ s-a dovedit a fi greşit, mai gândiţi-vă o dată la el: chiar nu aveţi nimic de ascuns? Niciun lucru, niciun gând pe care nu doriţi să-l împărtăşiţi cu toată lumea?

Chiar dacă răspunsul dumneavoastră este “nu”, vă rog să citiţi acest comentariu până la capăt, poate voi reuşi, totuşi, să vă declanşez câteva îndoieli cu privire la rostul stocării datelor personale.

Nu este vreun secret şi nici nu vreau să fac un secret din faptul că sunt de meserie jurnalist. Eu fac parte din categoria celor care au “secrete profesionale”, la fel ca medicii, preoţii sau avocaţii. Noi toţi purtăm, în mod regulat, discuţii confidenţiale, telefonice sau faţă în faţă. În aceste conversaţii este vorba despre afecţiuni grave, nevoi sufleteşti, infracţiuni, investigaţii privind subiecte deosebit de sensibile. “Aşa, şi?”, aţi putea întreba. “Aceste lucruri rămân între noi”.

Daţi-mi voie să vă atrag atenţia că această presupunere nu cadrează câtuşi de puţin cu logica serviciilor secrete. Serviciile vor să împiedice teroriştii să declanşeze atentate. Acest deziderat presupune, chipurile, stocarea tuturor datelor personale ale dumneavoastră şi ale mele, referitoare la conversaţiile telefonice şi traficul de internet.

Sunt suspect pentru că accesez site-uri ale extremei drepte

V-aţi întrebat de ce au putut avea loc atentatele oribile de la Paris, în pofida faptului că în Franţa este permisă stocarea în masă a datelor personale, la gramadă, indiferent dacă există sau nu suspiciuni temeinice? Milioanele de numere de telefon şi adrese IP ale computerelor nu sunt nimic altceva decât niste coloane interminabile de cifre. Dacă anchetatorii vor să afle ceva relevant, trebuie să acceseze conţinutul comunicaţiilor.

În Germania, când serviciile secrete au o suspiciune solidă că cineva pune la cale fapte ilegale, un judecător poate aproba ascultarea telefoanelor celor suspecţi. Această modalitate, conformă în totalitate cu statul de drept, este folosită mai des ca niciodată în era luptei antiteroriste. Astfel, statul reuşeşte să zădărnicească acte teroriste sau alte fapte ilegale.

Acest lucru nu este posibil prin stocarea datelor personale, iniţiativă care, în lupta împotriva terorismului, este lipsită de eficienţă. În schimb, ea reprezintă un pericol enorm la adresa sferei private a oamenilor.

Teoretic este luată în calcul generarea permanentă a unui profil al deplasărilor fiecăruia dintre noi. Pe baza filtrelor şi a cuvintelor cheie, oamenii ajung ţinta serviciilor secrete pentru că au apelat numere de telefon suspecte sau pentru că au vizitat pagini de internet aflate pe lista neagră a serviciilor.

Eu, de pildă, fac aceste lucruri din raţiuni profesionale. O bună parte a activităţii mele jurnalistice o reprezintă subiecte mai puţin plăcute, precum rasismul şi felurite faţete ale terorismului.

Cetăţeanul transparent este deja o realitate

Investigaţiile mele nu se opresc la consultarea paginii electronice a Centrului Federal pentru Cultură Politică. Se întâmplă să sun oameni cu care nu aş ieşi niciodată la o bere, şi care, probabil, sunt monitorizaţi de Autoritatea pentru Protecţia Constituţiei. Din aceste motive, statul mă consideră şi pe mine un potenţial suspect. S-a întâmplat şi să comand pe Internet o carte scrisă de un extremist de dreapta. Am cumpărat-o pentru fiul meu, care trebuia să scrie un referat la şcoală.

Dacă aveţi senzaţia că sunt isteric sau paranoic, vă recomand să lecturaţi studiul efectuat de universitatea americană Stanfort. Subiecţii au acceptat să li se stocheze datele personale pe o perioadă îndelungată de timp. Evaluarea informaţiilor a permis, printre altele, stabilirea condiţiei psihice şi fizice a participanţilor la studiu. Astfel s-a determinat că unii dintre ei se temeau de o sarcină nedorită, în timp ce alţii ar putea suferi, în viitor, de multiplă scleroză sau probleme cardiace. Astfel de date, extrem de sensibile, pot încăpea oricând pe mâini greşite. Ştiri despre furturi digitale de informaţii sensibile sunt la ordinea zilei.

Serios: chiar sunteţi în continuare de acord cu stocarea datelor personale?

Nota: iata si doua mostre de propaganda pro-Big Brother. “Cu placere” cedam serviciilor secrete posibilitatea de a construi sisteme informatice uriase, la nivel european, pentru ca asa se combate terorismul, mai nou, renuntand la libertate. 

DW: Comentariul în favoarea colectării datelor personale: Siguranţa înaintea libertăţii? Da, cu plăcere!

După o perioadă de acalmie, atentatele de la Paris readuc în discuţie controversa privind stocarea informaţiilor private. E nevoie de ea în numele siguranţei, chiar cu preţul diminuării libertăţii, crede Volker Wagener.

Stocarea datelor personale este un subiect sensibil pentru adepţii teoriilor conspiraţioniste. Din Germania, evident. Pentru ei, libertatea individuală este mai presus de orice. Acest lucru este bun, însă nu întotdeauna. Uneori, centrul de greutate se modifică. Aşa cum se întâmplă acum, în era islamismului descătuşat. Siguranţa este lucrul de care comunitatea are cea mai multă nevoie în acest moment. Or, această siguranţă are preţul ei: mai puţină libertate, mai puţină sferă privată. Acesta este preţul.

Desigur că noi, germanii, am făcut cunoştinţă de două ori în istorie cu statul malefic. De aceea reacţionăm extrem de sensibil la orice fel de intruziune a autorităţilor în sfera noastră privată. Însă critica la adresa statului care colectează în masă informaţii private capătă pe alocuri accente delirante.

Realitatea digitală în care trăim ne transformă din start în cetăţeni foarte transparenţi, fără a fi nevoie de scotocirea serviciilor secrete. Produsul comandat pe Amazon, căutările pe Google sau operaţiunile de tip online banking – urmele vieţii noastre profane rămân peste tot. Gândul că putem rămâne în zonele tabu ale sferei private este doar o himeră.

Este vorba despre mai multă siguranţă, nu despre siguranţa absolută. Or, această mai multă siguranţă se poate obţine prin colectarea contactelor telefonice, a email-urilor şi prin stocarea datelor privind traficul online. Mult hulitul program american al NSA, care a acţionat ca o caracatiţă, interceptând milioane de conturi private pe Internet şi nu numai, a reuşit să împiedice aproximativ 50 de atentate teroriste, unele chiar în Germania. Să nu conteze deloc acest lucru pentru noi din perspectiva drepturilor cetăţeneşti?

Stocurile nu sunt niciodată un lucru rău, mai ales în vremuri tulburi. Fără un stoc de informaţii, noul fenomen al terorismului nu poate fi combătut. Terorismul în era Statului Islamic nu mai doar o singură adresă, de pildă Al-Qaida. Scena terorismului s-a descentralizat. Oricare din cele aproximativ 260 de “pericole” din Germania stabilite de autorităţi, poate pune la cale un atentat, fără a avea nevoie de multă tehnică sau de o infrastructură dezvoltată. Un om, un cuţit, o grădiniţă. Un scenariu teribil.

Tocmai aceşti “jihadişti privaţi”, care sunt copiii societăţii noastre, indiferent dacă vorbim despre convertiţi sau descendenţi ai migranţilor, trebuie să rămână sub monitorizare extinsă. În acest sens, reintroducerea stocării datelor personale oferă un ajutor. Măcar cu atât poate fi restricţionată libertatea. Cel puţin în vremuri ca acestea.

Sigur, în acest stadiu, discuţia priveşte doar pachetul adoptat de guvernul condus de Charles Michel, numai că obiceiul de demult al politicilor europene face ca măsurile cele mai dificile, cele cu un impact estimat ca fiind deosebit de complex pe paliere sociale multiple, să fie anunţate mai întâi într-una din ţările Benelux (Luxemburg, Belgia, Olanda) pentru ca apoi să fie preluate ca model de succes la nivel european.

Iar măsurile belgiene sunt, cel puţin unele dintre ele, într-atât de dure, revoluţionare, limpezi şi cu efect imediat, încât analiştii specializaţi în domeniul luptei anteroriste spun că acesta este vorba, cu siguranţă, primul pas concret în ceea ce urmează a fi contraofensiva europeană la ameninţarea teroristă în general, în momentul acesta concretizată în primul rând de fundamentalismul islamic. Iată care sunt cele 12 măsuri:

1.  Extinderea nomenclatorului descriind tipurile de acţiuni teroriste şi adaptarea legislaţiei pentru o pedepsire mai eficientă a acestor acte criminale. Aceasta însemnând şi introducerea în codul penal a unui nou tip de infracţiune care ţine de terorism, călătoria în străinătate pentru a participa la acte teroriste.

2. Extinderea listei tipurilor de infracţiuni pentru care este permisă folosirea unui anumit tip de investigaţii. Sunt vizate incitarea la perpetrarea de acţiuni teroriste, activităţi de recrutare şi călătoria în străinătate în scopul participării la acţiuni teroriste.

3. Extinderea posibilităţilor de retragere a cetăţeniei.

4. Retragerea temporară a cărţii de identitate, refuzul eliberării de paşaport sau retragerea paşaportului în cazul persoanelor care prezintă un risc pentru ordinea publică şi de securitate.

5. Aplicarea măsurilor de îngheţare a conturilor şi bunurilor aflate pe teritoriul naţional. Aceasta presupune aplicarea imediată a prevederilor legale şi mecanismului prevăzut să intre în funcţiune pentru identificarea persoanelor care participaă într-un fel sau altul la finanţarea reţelelor teroriste.

6. Revizuirea circularei privind „Foreign Fighters” din 25 decembrie 2014, cu simplificarea structurilor actuale de repartizare a sarcinilor între diversele servicii precum şi o sistematizare a modului în care se efectuează urmărirea suspecţilor.

7. Schimbul de informaţii. Este vizată optimizarea schimbului de informaţii între diversele autorităţi compertente şi serviciile administrative şi judiciare.

8. Revizuirea Planului R. Plan din 2005 împotriva radicalizării, acum modificat şi adus la zi pentru a ţine seamă de recentele evoluţii în domeniu.

9. Radicalizarea în închisori. Lupta împotriva procesului de radicalizare care are loc în închisori şi, de altă parte, o detectare mai precisă a deţinuţilor cu convingeri radicale şi care încurajează radicalizarea şi efectuează operaţiuni de atragere de adepţi pentru mişcările fundamentaliste.

10. Reforma structurilor de informaţii şi a celor de securitate.

11. Posibilitatea folosirii armatei în organizarea unor misiuni specifice de supraveghere.

12. Întărirea capacităţii de analiză a Securităţii Statului.

Realizaţi foarte uşor ce potenţial real posedă acest pachet de propuneri şi care poate fi efectul său imediat. Nu numai disuasiv, ci de intrare, aşa cum spuneam, în zona directă a unei contra-ofensive de mare amploare, posibil de purtat la nivelul întregii Europe Unite, care să beneficieze în primul rînd de un cadru juridic unic dar şi, extrem de rapid, de forţe comune special dotate şi antrenate pentru a face acestor ameninţări,

E vorba de ameninţări reale sau parte a unei conspiraţii universale de tip iudeo-masonică, explicaţia universal folosită de toţi cei care, din lipsă de cultură, informaţie sau din alte motive ce ţin de eventuale simpatii deschise faţă de mişcările fundamentaliste de toate naturile?

Iată răspunsul unui profesionist în materie, Gilles de Kerchove, coordonatorul european al luptei antiteroriste, prezent ieri pe platoul televiziunii RTBF. Argumentul său era că, spre deosebire de Al-Quaeda, organizaţie extrem de bine structurată, compartimentată  şi ierarhizată, acum ameniunţarea se diversifică:

Avem acum în toată Europa persoane care nu au plecat neapărat undeva în străinătate pentru a primi un antrenament specific, care nu sunt în legătură directă cu organizaţiile teroriste, ci sunt ”inspirate” de acestea. Asta încearcă să facă, spre exemplu, organizaţia Al-Quaeda din Yemen: să inspire de la distanţă vocaţia acţiunii. Asta este una dintre categoriile de persoane care ar putea trece la acţiune directă. O altă categorie distinctă o reprezintă cei care se întorc din Siria şi care pot comite atentate din proprie iniţiativă sau executând un ordin primit”. 

Foarte interesantă şi descrierea contextului general în care se desfăşoară acum acest val de atentate teroriste, cu o indicaţie asupra competiţiei acerbe care pare să se desfăşoare între diferitele organizaţii teroriste privind obţinerea „premiului cel mare” oferit, în mintea lor, de istorie care va reţine numele organizatorului cel mai important al Jihadului împotriva Europei.

Există acum o competiţie pentru postul de conducător al Jihadului internaţional – afirmă Gilles de Kerchove. Există un risc ca Al-Quaeda, care este în pierdere de viteză, să încerce să planifice un atentat în Occident pentru a arăta că este încă în joc. Trebuie să mai adăugăm un element: există o filială Al-Quaeda în Siria şi care este constituită din veterani de pe fronturile din Afganistan. În mod vizibil, acest grup înceracă să recruteze ceea ce americanii numesc ”cleanskins”, adică europeni care nu sunt fişaţi de serviciile de informaţii şi care posedă paşapoarte   valide”.                                                                                   

Poate, în acest context, să fie într-adevăr nevoie de măsurile dure pe care le vor aplica belgienii. Mai ales dacă, aşa cum am auzit, ele vor fi chiar extinse prin conjugarea cu întărirea fără precent a măsurilor privind imigraţia ilegală, controlul, depistarea şi repatrierea rapidă a „ilegalilor” şi constituirea unui sistem comun de informaţii, cu o dimensiune specială destinată internetului. Acolo unde mişcările islamist fundamentaliste acţionează după regula 1+5 – adică sarcina fiecărui adept confirmat este să aducă şi să convertească cinci dintre prietenii săi de pe Facebook sau Twitter….                                                                          

Va exista destulă voinţă politică pentru realizarea unui asemenea proiect? Foarte greu de spus, mai ales că asta va însemna inflamarea instantanee a unei lumi musulmane deja profund ostilizate dar şi a comunităţilor masive musulmane care sunt acum cam peste tot în Occident. Foarte greu de anticipat şi reacţia societăţii civile apărătoare necondiţionată a unui ideal al drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului. Numai că, între timp, avertizează serviciile de informaţii, ameninţarea teroristă asupra Europei rămâne la un nivel extrem de ridicat, cu perspectiva încă deschisă a unor evenimente tragice.

Departamentul american al Justiţiei a păstrat timp de peste un deceniu o bază de date privind apeluri telefonice efectuate în străinătate, dar programul a fost oprit în 2013, a declarat un oficial – confirmând parţial informaţii publicate de ziarul The Wall Street Journal, notează Mediafax.

Dezvăluirea existenţei unui program de colectare secretă a datelor apelurilor telefonice din Statele Unite a provocat o controversă în 2013 asupra protecţiei vieţii private, obligându-l pe preşedintele Barack Obama să apere personal necesitatea acesteia în lupta împotriva terorismului. Potrivit WSJ, o bază de date cu aceste apeluri în străinătate a fost păstrată timp de peste un deceniu.

Informaţia se afla într-un document judiciar depus joi în cazul unui bărbat acuzat de conspiraţie în vederea exportării ilegale de echipamente electronice în Iran.

Un reprezentant al Autorităţii federale pentru lupta împotriva drogurilor (DEA) explică, în acesta, că agenţia sa, care face parte din Departamentul Justiţiei, utilizează de mult timp o citaţie a administraţiei – ci nu o ordonanţă judiciară – pentru a obţine metadate ale unor apeluri telefonice efectuate între Statele Unite şi străinătate care au “o legătură demonstrată cu traficul internaţional de droguri şi alte activităţi criminale care-i sunt asociate“, potrivit WSJ.

O sursă a precizat pentru ziar că programul a început în anii ’90 şi viza apeluri către ţări care nu au fost identificate.

Un oficial de la Departamentul Justiţiei, Marc Raimondi, a declarat, într-un e-mail, pentru AFP, că “programul a fost suspendat în septembrie 2013 şi, până la urmă, a fost oprit. El nu este activ şi nici utilizabil în cercetări din septembrie 2013, iar toate informaţiile au fost suprimate”.

În plus, “agenţia nu mai colectează esenţialul metadatelor telefonice prin intermediul furnizorilor americani” de telecomunicaţii, a adăugat el.

În 2013, dezvăluiri despre spionarea comunicaţiilor americanilor cu străinătatea, în cadrul luptei împotriva terorismului, au provocat proteste din partea apărătorilor libertăţilor. Era vorba în special despre metadate ca numărul apelat şi durata apelului, dar nu şi despre conţinutul conversaţiilor în străinătate.

Context/Comentarii:

*

 

*


Categorii

1. DIVERSE, Era Big Brother, Panopticon, Servicii secrete, Stat politienesc, Teroarea "terorismului"

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

12 Commentarii la “Dupa seria de false si …ciudate alarme, SRI CERE LEGEA SECURITATII CIBERNETICE/ Legile Big Brother si stocarea datelor personale: SPIONAREA OAMENILOR OBISNUITI SUB PRETEXTUL TERORISMULUI/ Posibilele masuri “anti-teroriste” pan-europene

  1. Nu stiu daca mai e nevoie de exemple practice de “cum se fabrica terorismul la comanda”, desi din lipsa de luciditate publica ar parea ca e mare nevoie:

    https://firstlook.org/theintercept/2015/01/16/latest-fbi-boast-disrupting-terror-u-s-plot-deserves-scrutiny-skepticism/

  2. PRobabil ati auzit ca se speculeaza faptul ca armele “teroristilor” nu s-au mai fabricat deca tin ROmania si BUlgaria….asta desi cineva spunea ca nu este relevant,avand in vedere ca ROmania comunista a mai exportat arme de gen in multe tari.

  3. http://mitropolia-banatului.ro/saptamana-de-rugaciune-la-timisoara/

    A doua bila neagra. Se pare ca IPS Ioan nu poate iesi de sub umbra predecesorului si nu poate iesi de sub umbra actiunilor BOR ca intreg.Degeaba impartea steaguri in Harghita…in Banat nu asta era lucrul important.

  4. @ Emanuel:

    O sa fie pe pagina de acasa interviul in scurta vreme. Aici e oricum off-topic.

  5. Pingback: SRI dezinformeaza opinia publica? LEGEA SECURITATII CIBERNETICE PERMITE ACCES LA DATE PERSONALE FARA MANDAT JUDECATORESC/ Care este functia politiei? Nu combaterea criminalitatii, ci controlul populatiei - Recomandari
  6. Pingback: IPS CIPRIAN DESPRE CARDUL DE SANATATE [video]: “Vremurile sunt grele. Oamenii sunt controlaţi din toate punctele de vedere. Ce a fost pe vremea lui Ceauşescu este nimica toată. Nu veţi scăpa nici în gaură de şarpe. Vedeţi şi cu Legea Big B
  7. Pingback: In ciuda presiunilor SRI, CCR a declarat NECONSTITUTIONALA LEGEA SECURITATII CIBERNETICE in “ansamblul” ei | Cuvântul Ortodox
  8. Pingback: Temerile SRI, confirmate! “Dusmanii ne poarta pica…”: Un site de MANELE atacat de jihadistii ISIS! Concluzia? AVEM NEVOIE URGENTA DE LEGILE BIG BROTHER! | Cuvântul Ortodox
  9. Pingback: CONSILIUL EUROPEI. Semnal de alarma asupra SUPRAVEGHERII IN MASA: dezvoltarea unor COMPLEXE INDUSTRIAL-PANOPTICE poate duce la CATASTROFE ANTI-DEMOCRATICE | Cuvântul Ortodox
  10. Pingback: OCTAV BJOZA amenintat cu moartea de un “ofiter revoltat”. In tara amenintata de hackerii jihadisti anti-manele, zeci de SMS-uri si de apeluri telefonice violente nu au fost considerate probe! | Cuvântul Ortodox
  11. Pingback: SUPRAVEGHEREA INTERNETULUI REVINE IN FORTA. Primul proiect politic major al presedintelui Iohannis este legat de LEGILE BIG BROTHER | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare