Articole cu eticheta (tag): copii

Datele sugerează că atât măștile faciale medicale, cât și cele non-medicale sunt ineficiente în a bloca transmiterea de la om la om a bolilor virale și infecțioase precum SARS-CoV-2 și COVID-19, aducând susţinere împotriva utilizării măștilor faciale. S-a demonstrat că purtarea măștilor creează efecte adverse serioase fiziologice și psihologice. Acestea includ hipoxie, hipercapnie, dificultăți de respirație, aciditate și toxicitate crescute, activarea răspunsului la frică şi stres, creșterea hormonilor de stres, imunosupresie, oboseală, dureri de cap, scăderea performanței cognitive, predispoziție pentru boli virale și infecțioase, stres cronic, anxietate și depresie. Consecințele pe termen lung ale purtării măștii faciale pot duce la deteriorarea sănătății, dezvoltarea și progresia bolilor cronice și moartea prematură. Guvernele, factorii de decizie politică și organizațiile din domeniul sănătății ar trebui să utilizeze o abordare bazată pe dovezi ample şi ştiinţifice în ceea ce privește purtarea măștilor faciale atunci când purtarea lor este considerată a fi o intervenție preventivă pentru sănătatea publică.

Va trebui să-și păstreze masca în timpul recreațiilor, în timpul cluburilor (chiar și la cel de corală… Veridic!!!), nu vor putea mânca cu prietenii lor din alte clase. Unii au lacrimi în ochi. Asta mă doare. Elevii pun întrebări multe, se fac înțeleși cu greu. Glăscioarele lor nu trec bariera măștii. Nu îndrăznesc să-i pun să repete, e obositor pentru ei, fac eforturi să înțeleg. Cei mai timizi rămân uitați. Dimineața se sfârșește, începe să le fie cald, unii încearcă să-și îndepărteze masca pentru a respira, îi privesc, nu le spun nimic, și-o reașează docil. Am dreptul să-i sancționez, am datoria s-o fac. Jalnic! Îmi vine să dau jos porcăria asta care mi se lipește de față dar îmi vine și mai tare să le-o dau jos pe-a lor, nevinovații care nu au cerut nimănui nimic. A fost prima zi de școală. I-am avut două ore. Începând de joi, sunt zile cu 8 ore de cursuri unul după altul.

Copiii nu vin cu măști la școală. Aici la noi autoritățile au decis că nu e nevoie de măști, doar să asigurăm distanțarea fizică. În Suedia avem o răspândire comunitară foarte mică, la noi practic se termină primul val.

Ce prevede legea 45/2020  ”Derularea sistematică în unitățile școlare, cel puțin o dată pe semestru, de programe de educație pentru viață, inclusiv educație sexuală pentru copii, în vederea prevenirii contactării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor.”
Ce schimbă amendamentul  ”Derularea sistematică în unitățile școlare, cu acordul scris al părinților sau al reprezentanților legali ai copilului, cel puțin o dată pe semestru, de programe de educație pentru viață, inclusiv educație sanitară pentru copii, în vederea prevenirii contactării bolilor cu transmitere sexuală și a gravidității minorelor.”

Ţara noastră se află pe primul loc între statele Uniunii Europene ca număr al copiilor care cresc în alte țări din UE decât cea de origine.  Aproximativ 600.000 copii români locuiesc în afara graniţelor, potrivit unui studiu Centrului de cunoştinţe pentru migraţie şi demografie al Comisiei Europene.

În 1984, „telescreenurile” actuale aveau rolul de dispozitiv de transport și de supraveghere a informațiilor, precum și de a umple spațiile publice și private cu camere și microfoane monitorizate de guvern. În 2019, telefoanele inteligente au preluat acest rol, acționând atât pe fereastra noastră către lumea digitală, cât și pe mijloacele prin care numeroase companii private, de la brokeri de date la companii de social media, supraveghează fiecare mișcare. Cu toate acestea, lumea noastră de azi depășește cu mult imaginația lui Orwell, în care fiecare dispozitiv –  de la ceasuri și până la frigidere, de la termostate și până la prăjitorul de pâine-  este din ce în ce mai conectat la Internet și transmite un documentar în timp real al vieții noastre către toate aceste imperii private de supraveghere.

Statul român exportă poporul român. „Marele salt înainte” va fi ajungerea la exportul întregii populații românești. Un stat care reușeșește să se debaraseze de o bună parte (25%) din propriul popor la aniversarea a 100 de ani de la Marea Unire. De la Marea Unire la Marea Plecare! O clasă politică, un sistem politic al falimentului generalizat, format și ținut în viață de elite prădătoare.

copiii sovietici erau încurajați să-l slăvească pe martirul cvasi mitic Pavlik Morozov, un copil despre care se presupune că a fost ucis de bunicul său după ce și-a turnat părinții la securitate. Prietenii mei ruși crescuți în acest cult malefic tresăreau când își aduceau aminte. Dar dacă veți fi atenți, veți vedea cum crește în mijlocul nostru o umbră sinistră a acestei culturi a denunțului. Și, pe măsură ce uităm lunga noastră istorie a libertății și dreptății, va fi mult mai ușor ca astfel de lucruri să se întâmple.

Cred ca in acest moment Legea vaccinarii trebuie sa fie o prioritate pentru noi. Cred ca nu am facut campanii suficient de agresive pentru a putea convinge parintii cat de benefica este vaccinarea. In aceste conditii, cred ca liberul arbitru nu ar trebui sa functioneze cand este vorba de sanatatea copiilor si spun cu foarte mare responsabilitate. Va trebui sa avem o discutie deschisa, o campanie pro-vaccinare. Producatorii ar trebui sa aiba campanii care sa spuna cat de benefica este vaccinarea si ca aceste vaccinuri nu au efecte negative.

Putin efort de imaginatie: puneti in locul romanilor orice victima preferata a corectitudinii politice si veti intelege ca toata planeta lua foc cu un #metoo bine alimentat de botzi. Cumva, pregetam sa dau stirea, aproape ca uitasem de ea, cand am dat peste discursul lui Iohannis despre statul paralel. Discurs de Ziua Nationala! Nu stiu, dar parca treaba asta, pusa exact asa in tablou, spune totul.

In jurul acestei doctrine se contureaza, de fapt, o politie a familiei, o institutie de stat paralela familiei si parintilor care isi aroga autoritatea de a urmari indeaproape viata de familie si ce se intimpla in familie. Pretextul e bunastarea copiilor dar deja stim bine unde duce pretextul acesta. In Norvegia duce la confiscarea anuala a mii de copii de catre Barnevernet de la parintii lor biologici care sunt redistribuiti altor familii ori plasati in familii sociale. E vorba, de fapt, de o redistribuire demografica facuta de stat. Statul isi aroga autoritatea de a ne spune cum sa ne crestem copiii, ce putem discuta in familie, ce le putem da sa manince, ne priveste cu suspiciune, se interpune intre parinti si copii, ne spune ce inseamna a fi un parinte bun.

Nu, casatoriile homosexuale nu sunt ceva cool si nu au nimic de a face cu egalitatea. Daca oamenii de bun simt si de buna credinta ai Romaniei nu doresc ca Romania sa devina Marea Britanie, o tara de oameni confuzi privind identitatea de gen, discriminati din pricina credintei ori marginalizati pentru ca nu agreeaza casatoriile homosexuale, mobilizati-va impotriva acestui flagel desemnat sa distruga societatea.

Astăzi, un nou mod de a privi lucrurile se insinuează în vieţile noastre. Şi în cultura noastră de zi cu zi, în modul nostru cotidian de a fi. Este vorba despre noile reguli, acceptate de oameni mai uşor decât acum 70 de ani, ba chiar dorite de mulţi dintre semenii noştri. Noile reguli se instituie, mai întâi, prin schimbarea sensului cuvintelor. Uitaţi‑vă, bunăoară, la aceste cuvinte: familie, patrie, iubire, Dumnezeu. Ce tip de realităţi defineau aceste cuvinte până adineaori, în istoria recentă, şi ce mai definesc ele acum?

La inițiativa Coaliției pentru Familie, trei milioane de cetățeni au semnat pentru definirea căsătoriei în Constituția României ca uniunea dintre un bărbat și o femeie.
În ciuda acestei expresii democratice, media și o parte din liderii politici au catalogat Coaliția și susținătorii ei drept fanatici, extremiști, retrograzi, înapoiați, neracordați la realitățile progresiste occidentale și nord-atlantice și, ironic, incitatori la ură și la discriminare.

Asadar, intr-un context cu totul diferit fata de acum zeci de ani, vin astia sa ne oblige sa ne vaccinam. Ca altfel – inchisoare. Adio scoala. Nu exista nicio precautie. Niciun examen al profilului genetic ca preconditie a vaccinarii. Nicio prudenta fata de posibilele alergii. Descurca-te singur, parinte de copil, cu spaimele tale, cu inima stransa sa nu care cumva sa faca ceva infectios pentru ca nu-l vaccinezi sau, dimpotriva, sa nu care cumva sa-l nenorocesti pe viata pentru ca-l vaccinezi. In toate situatiile, tu raspunzi. Cum te ajuta statul? Infricosandu-te. Multiplicandu-ti spaimele. Agitand spectrul inchisorii.

Daca o persoana are astfel de particularitati ce contraindica vaccinarea si, totusi, este vaccinata, cine raspunde? Legea nu prevede. Adica nu raspunde nimeni. Raspunde, in schimb, parintele, care, daca nu isi vaccineaza copilul cu respectivele particularitati si nici nu il examineaza cineva pentru ele, pentru ca nu exista obligatia legala, atunci risca dosar penal pentru rele tratamente. Lege-i asta, sau faradelege?

Există în prezent (adică de vreo cincisprezece-douăzeci de ani) tendința de supra-psihologizare a educației copiilor, tendință ce afectează atât părinții, cât și educatorii. Astfel, punem mult prea des accentul pe cum se simte copilul decât pe ceea ce gândește copilul, pe intenționalitatea sa, iar emoțiile sunt exacerbate. Refuzul părintelui de a-i cumpăra copilului a cea de-a nu-știu-câta mașinuță cu ocazia faptului că au mai ieșit o data la hipermarket sau în mall, refuz urmat de tantrumul copilului (criza de nervi datorată frustrării) este adeseori interpretată drept „traumă”! La fel și refuzul copilului de a merge la culcare sau de a face ceva ce îi displace. Trauma a devenit sinonimă cu orice intervenție a părintelui care frustrează copilul. Repet: care frustrează, nu care agresează copilul în vreun fel!

Să nu ne amăgim. Dacă nu ne transformăm familia într-o mică biserică, nu putem rezista tăvălugului acestei lumi. Dacă nu ne ancorăm, fiecare cum putem, fie și cu ultimele puteri, în viața Bisericii, vom cădea pradă forțelor întunericului care vor să pună obrocul peste lumina care pâlpâie, încă, în ochii nevinovați ai pruncilor. Nu ne mai putem face prea multe iluzii cu privire la așezarea acestei lumi, la o posibilitate de redresare colectivă, pe scară instituțională. Bătălia se va duce acum chiar pe terenul nostru, al intimității noastre familiale. Acolo trebuie rezistență, la nivel micro-familial. Acolo trebuie dusă lupta cea mare. Putem ușura această luptă dacă vom dovedi, pe cât posibil, că putem fi solidari. Că ne putem strânge, unii lângă alții, unii pentru alții, încurajându-ne, îmbărbătându-ne, ajutându-ne unii pe alții cu fapta și cuvântul. Nu putem rezista altfel decât încercând, după slabele noastre puteri, a imita viața primilor creștini. Nu după formă, ci după fond, după modelul strălucit al primelor comunități creștine. Doar acolo unde există o astfel de unitate suflă mai puternic și „vântul” Duhului (Ioan 3, 8). Altfel, risipiți unii de alții, vom fi asemenea oilor rătăcite de la turmă.

Dar, ce a făcut scumpa justiție britanică după ce actul acesta de terorism s-a desfăşurat?! (Justiția aceasta care-i aruncă la groapa cu gunoi pe cei care sunt normali, pe cei care se opun promiscuității, pe judecătorii integri care nu vor să încheie un pact cu diavolul…).

Justiția britanică a amendat-o pe Andreea, prințesa noastră (Sic!), dar, a mai făcut un lucru… I-a pus cătuşe, brățară electronică pe picior, ca unui animal hăituit!

De ce?! Pentru că-şi vrea propriii copii. Pentru că vrea să le spună că nu i-a uitat. Că se gândeşte la ei. Că îi iubeşte, Doamne!

Tocmai aici se incadreaza, din punct de vedere ideologic si ca stil de crestere a copiilor, victimizatii copii ai lui Marius si Ruth Bodnariu. Norvegia a ales sa acorde primordialitate “varietatilor de familii”, legalizind casatoriile si adoptiile homosexuale. O consecinta logica a acestei politici fara minte este tot mai pregnanta teorie ca nici copiii nu mai apartin, neaparat, parintilor lor biologici. Principalul instrument ori agentie de stat prin care Norvegia pune in practica ideologia secularista a familiei este inumanul si odiosul Barnevernet.

De aceea, prin reportajele de mai sus, noi nu suntem expusi la o discutie pe fond despre abuzurile comise impotriva copiilor, ci despre o instrumentalizare a subiectelor pentru a servi mizei, scopului campaniei: crearea unui ascendent categoric al statului asupra copiilor in raport cu parintii. Adica statul, mai bine zis institutiile de tip Barnevernet, sa aiba mai multe drepturi asupra copiilor decat parinti.

“Vremea când un profesor va fi asasinat de elevi e mai aproape decât credeți! Adevărul e că nu se dorește normalitate, nici în învățământ, nici în celelalte sectoare”.

Continuam serialul dedicat experimentelor la care au fost supusi copiii in “tarile civilizate” cu un documentar despre persecutiile monstruoase ale “copiilor rusinii” nascuti din tati germani, nazisti (invadatori, considerati dusmani ai Norvegiei), in urma celui de-al doilea razboi mondial. Din randul carora a facut parte si viitoarea solista a formatiei Abba, Anni-Frid Lyngstad (Frida).

Departe de a deveni modele de schimbare culturală în Groenlanda, copiii au devenit un grup mic, golit de rădăcini şi marginalizat în propria societate. Câţiva dintre ei au devenit alcoolici şi au murit în tinereţe. „Cu toţii am simţit că ceea ce ni s-a întâmplat a fost greşit. Am avut un sentiment de pierdere şi lipsă de încredere în sine. Aceste sentimente nu au dispărut. Unii dintre ceilalţi copii au devenit nevoiaşi şi au intrat în colaps. Şi-au pierdut identitatea, abilitatea de a vorbi în limba maternă şi, cu asta, şi-au pierdut şi scopul în viaţă”, a spus Helene Thiesen.

Considerăm că, independent de motivele legale invocate de autorităţi, rolul părinţilor, respectiv al familiei, trebuie să rămână prioritar în creşterea şi educarea copiilor, fapt care nu exclude cooperarea cu statul. Din această perspectivă, Biserica susţine permanent familia ca fiind cadrul natural pentru nașterea, creșterea şi educarea copiilor în spiritul valorilor fundamentale pentru cultura şi civilizaţia europeană de sorginte creştină.

Sunt și alte cazuri. Se pare că acolo nici nu poți să vorbești despre ele. Pe de altă parte, există două rapoarte oficiale făcute pe situația acestor adopții forțate în țările nordice. Mie mi se pare o situație de neînțeles. Pe de-o parte, aceste intervenții ale autoritățile sunt făcute pentru că se susține că se folosește violența împotriva copiilor, dar pe de altă parte intervenția este violentă în sine, și prin consecințe și prin modul prin care se face. Un avocat se pare că a câștigat un proces de genul acesta și, ca urmare, nu mai are licență să profeseze în Norvegia, din spusele fratelui respectiv. Iar ceea ce spune despre Breivik, că provine dintr-o asemenea familie, din care a fost scos la vârsta de patru ani și consecințele ar putea să fie explicate inclusiv prin această situație, se pare că sunt ținute secret de statul norvegian”.

“Eu știu că natalitatea în țările nordice este foarte scăzută, dar asta nu-ți permite să recurgi la asemenea practici”, a subliniat europarlamentarul.

Timp de 3 săptămâni fata a fost interogata și invatata ce sa spună împotriva parintilor, fără un avocat și fără prezenta unui adult, în tot acest timp părintii neștiind ce se întâmplă la scoala. Mihaela și Dumitru au fost reținuţi pentru 2 zile de poliție dar în lipsa de probe au fost eliberaţi. Copiii, în schimb, au fost „furati”de la școală, inclusiv grădiniță, în lipsa instiintarii părinților. Au primit un avocat din oficiu, care nu a făcut nimic pentru a-i reprezenta, iar primul proces intentat de protecția copilului a fost pierdut.

Mândruță realizează joncțiunea între demersul civilizator al Barnevernetului norvegian și demersul la fel de civilizator al statului canadian care, prin programul școlilor rezidențiale, a răpit din sânul familiilor amerindiene în secolele XIX și XX sute de mii de copii pe care i-a civilizat nu doar prin bătăi aplicate în mod sistematic, ci și prin abuzuri sexuale, sterilizări și alte orori.

Romania Te Iubesc: Asezamantul unde copiii isi primesc inapoi inocenta. “Unii dintre ei au vazut crime, trebuie sa le reparam sufletul” La 1 decembrie, de Ziua Nationala, am aratat povestea acestui loc. Si romanii au dovedit ca au inima si …

De vazut, despre situatia copiiilor din Glodeanu, urmatoarele:

IPS Andrei Andreicuţ a adăugat că o altă cauză a divorţurilor este exodul milioanelor de români care au plecat în Italia sau Spania pentru a-şi câştiga pâinea cea de toate zilele. “Motivaţia lor este obiectivă, dar ne doare sufletul pentru că ţara se împuţinează. Un efect al acestei plecări masive este înmulţirea numărului divorţurilor, pentru că nu merg amândoi împreună, unul merge, celălalt rămâne acasă. Este tragic pentru ei, dar catastrofal pentru copii. Pentru această suferinţă a familiei creştine, Maica Domnului plânge şi o doare sufletul”, a spus IPS Andrei Andreicuţ.

Nu eşti de fapt decât un sclav, o sculă, o unealtă a societăţii de consum care-ţi porunceşte să-i livrezi numai clienţi cu dare de mână, cheltuitori, avizi, lacomi, insaţiabili. Iar dacă nu poţi, e mai bine să te auto-sterilizezi. Sterilizarea nu se mai practică – precum în trecutul de tristă amintire – prin verdicte judecătoreşti prin care oamenii cu diferite dizabilităţi sunt condamnaţi la a nu se reproduce; astăzi este voluntară, benevolă. Eugenia a atins un grad de perfecţionare imposibil de prevăzut în vremea naziştilor de pildă: omul se sterilizează de unul singur din momentul în care trebuie să recunoască – în faţa societăţii de consum neiertătoare – că este atins de cea mai gravă dizabilitate: aceea de a nu avea suficienţi bani pentru a aduce pe lume un consumator puternic, un client sănătos, un mâncău şi un cheltuitor desăvârşit. În istoria sterilizării, nu a mai existat cred vreo metodă mai eficientă de sterilizare decât sterilizarea psihologică din vremurile noastre.

Material de promovare a unei campanii umanitare pentru copiii din Siria, afectati de conflictul prelungit ce a distrus tara lor.

Asistam, de fapt, la o ticaloasa diversiune si manipulare. Este fabricata o reprezentare falsa a situatiei, in care Biserica, daca nu tace din gura si se leaga singura la maini, ci face ceea ce orice institutie are voie sa faca (promoveaza viziuni, sustine idei, actioneaza), se numeste ca exercita “presiuni” si “asalteaza”, ne pregateste un viitor totalitar si ne tine copiii in intuneric, superstitie si frica pentru ca ne vrea banii (aia pe care patronii acestor deontologi ii fura de la stat), spre deosebire de DNA care, nu-i asa, ne elibereaza prin puscarie.

Prin tendinţele vizibile în Europa, în plan legislativ, ne apropiem vertiginos de o nouă„Oră 25”, una în care totul să fie „prea târziu”, în care să nu mai poţi salva nimic. Căci dacă vor reuşi să corupă copiii încă din fragedă pruncie şi, mai mult, nu le vor oferi şansa unei educaţii construită pe repere spirituale şi valori morale inspirate de textele sacre şi validate de-a lungul secolelor, atunci totul va fi pierdut.