SUMMITUL DE LA MINSK. “Acord de pace” ce implica incetarea focului in Estul Ucrainei. “SUNTEM INTR-O SITUATIE COMPARABILA CU CEA DINAINTEA PRIMULUI RAZBOI MONDIAL” (video)

• Gandul: 

ARMISTIŢIUL DE LA MINSK. Putin anunţă încetarea focului în estul Ucrainei. „Nu a fost cea mai bună noapte din viaţa mea”. Participanţii la negocierile de la Minsk au convenit un armistiţiu în estul Ucrainei, începând cu 15 februarie // Poroşenko: Rusia a pus “condiţii inacceptabile”

Vladimir Putin a anunţat că s-a ajuns la un acord pentru încetarea focului în estul Ucrainei, începând cu 15 februarie. Preşedinţii ucrainean Petro Poroşenko şi rus Vladimir Putin au făcut un “progres uriaş” în negocierile cu privire la criza din Ucraina care se desfăşoară la Minsk, ajungând la un acord asupra a 80% – zece puncte – din document, a declarat joi o sursă pentru agenţia rusă de stat RIA Novosti.

Preşedintele Rusiei Vladimir Putin a anunţat că negocierile de la Minsk au dus la încheierea unui armistiţiu în estul Ucrainei, care intră în vigoare de duminică, 15 februarie, de la miezul nopţii. Putin spune că s-a ajuns la un acord asupra celor mai importante puncte ale negocierilor.

Conform preşedintelui rus, citat de agenţia de stat Sputnik News, negocierile ar fi durat atât de mult, peste 16 ore, pentru că Petro Poroşenko ar fi refuzat să discute şi cu reprezentanţii separatiştilor proruşi din Donbas – republiciel autoproclamate Doneţk şi Lugansk.

„Nu a fost cea mai bună noapte din viaţa mea”, a spus Putin după cele mai lungi negocieri la care a participat, conform Sputnik News. „Dar dimineaţa a fost bună, în ciuda tuturor dificultăţilor din procesul de negociere şi am reuşit să ajungem la un acord asupra unui lucru important”, a mai spus Putin.

“Asupra documentului final s-a ajuns la un acord în proporţie de 80%. Acest document are peste zece puncte. După ce va fi semnat de către «Cei patru de la Normandia» va fi trimis să fie semnat de către Grupul de contact. S-a înregistrat un progres uriaş”, a declarat sursa citată.

Conform Russia Today, o decizie de compromis a fost luată cu privire la o zonă demilitarizată pe linia frontului, care era principalul punct de blocaj în cadrul negocierilor. Putin a precizat că forţele ucrainene îşi vor retrage armamentul greu dincolo de linia de front. Separatiştii se vor retrage de asemenea dincolo de linia frontului, aşa cum a fost ea stabilită în septembrie, când a fost încheiat armistiţiul anterior.

Acordul reia punctele armistiţiului de anul trecut, inclusiv reforma politică în Ucraina pentru a asigura un statut special pentru regiunile separatiste şi reglementarea situaţiei de la frontiere, a adăugat preşedintele rus.

Zona de securitate care separă părţile aflate în conflict trebuie să fie de cel puţin 50 de kilometri lăţime pentru artilerie, de 70 de kilometri pentru lansatoarele de rachete şi de 100 de kilometri pentru armamentul greu cu rază de acţiune lungă, precum rachetele balistice Tocika-U, precizează documentul, conform Russia Today.

Retragerea armelor trebuie să înceapă duminică şi să se încheie în decurs de maxim 14 zile. OSCE se ocupă de implementarea armistiţiului pe teren şi îşi va folosi dronele şi observatorii pentru a verifica respectarea acordului.

Documentele prevăd şi o retragere a “trupelor străine, a armamentului greu şi mercenarilor” din Ucraina, sub monitorizarea OSCE. “Grupările armate ilegale” vor fi dezarmate.

Problemele umanitare şi economice sunt de asemenea menţionate în acordul încheiat la Minsk.

Poroşenko: Rusia a pus condiţii inacceptabile

Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a declarat joi că Rusia a pus “condiţii inacceptabile” în cursul negocierilor de la Minsk privind soluţionarea conflictului din estul Ucrainei, relatează BBC News Online.

Poroşenko a făcut această declaraţie în timpul unei pauze de la negocierile la care participă de asemenea preşedintele rus, Vladimir Putin, şeful statului francez, Francois Hollande, şi cancelarul german, Angela Merkel.

Preşedinţii ucrainean Petro Poroşenko şi rus Vladimir Putin au încercat toată noaptea de miercuri spre joi să ajungă la un acord de pace, în cadrul summitului formatului Normandia care a început miercuri seara în capitala belarusă Minsk, relatează BBC News online.

Puţine detalii au apărut de la negocieri, însă consilierul prezidenţial ucrainean Valeri Ciali a scris pe pagina de Facebook, cu câteva ore înainte de încheierea întâlnirii, că cei doi şefi de stat au dus un adevărat război al nervilor.

Ieri, miniştrii de Externe rus Serghei Lavrov, german Frank-Walter Steinmeier şi francez Laurent Fabius au discutat în paralel, după care s-au alăturat şefilor de stat şi de guvern.

Liderii “republicilor populare” de la Doneţk Denis Puşilin şi Lugansk Vladislav Deinego se întâlnesc separat cu reprezentanta OSCE Heidi Tagliavini, ambasadorul rus în Ucraina Mihail Zurabov şi fostul preşedinte ucrainean Leonid Kucima.

Un armistiţiu urmează să fie pus în aplicare pe 14 februarie, potrivit Reuters, care citează o versiune a documentului final. Acordul ar implica retragerea armamentului greu şi instituirea unei zone de securitate.

Înainte de începerea negocierilor, Poroşenko a subliniat că obţinerea unui armistiţiu este esenţială.

Potrivit ONU, peste 5.400 de persoane au fost ucise de la începutul conflictului armat între forţele guvernamentale ucrainene şi rebelii proruşi în regiunea Donbas din estul Ucrainei. În perioada 31 decembrie-5 februarie, în zone locuite au fost ucişi 263 de civili.

Cancelarul german Angel Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande conduc iniţiativa de pace de la Minsk.

Rusia este acuzată de Occident că susţine cu armament şi oameni insurgenţii proruşi, ceea ce Moscova dezminte.

Negocierile se concentrează asupra obţinerii unui armistiţiu, retragerii armamentului angajat în confruntări şi crearea unei zone demilitarizate pe linia frontului.

Pe teren, atât în Doneţk, cât şi în Lugansk, au avut loc noi atacuri miercuri. Bombardamente intensive au avut loc în oraşul Lugansk, aflat sub controlul rebelilor. O bază militară rebelă din sud-estul oraşului a fost ţinta atacului, potrivit unui reporter independent. Cel puţin o persoană a fost ucisă într-un bombardament asupra unui spital din Doneţk, crescând bilanţul zilei la şase morţi.

De asemenea, forţe rebele de lângă localitatea strategică Debalţeve au bombardat forţele guvernamentale cu obuze, la o zi după ce Guvernul de la Kiev a anunţat că 19 militari ucraineni au fost ucişi în zonă.

În timp ce Guvernul ucrainean caută să o linie de demarcaţie pe baza situaţiei de la începutul lui septembrie, când s-a încheiat armistiţiul de la Minsk, rebelii vor ca noua înţelegere să reflecte cuceririle teritoiale pe care le-au făcut în ultimele săptămâni.

Imaginile de la negocieri spun extrem de multe, comentează corespondentul BBC la Minsk. Poroşenko şi Putin abia se privesc în momentul în care dau mâna. În fotografia de familie de la summit nu zâmbeşte nimeni, iar într-o imagine din timpul negocierilor, Putin a fost surprins rupând un pix în două.

Ce vrea Ucraina

Rezultatul la care se va ajunge constă în ceea ce este dispus Poroşenko să accepte drept compromis şi ceea ce este dispus Putin să ofere, notează corespondentul BBC. În linii mari, Ucraina – susţinută de Occident – vrea refacerea integrităţii teritoriale, inclusiv preluarea controlului asupra frontierei cu Rusia, dar separatiştii – susţinuţi de Rusia – vor să păstreze teritoriul asupra căruia deţin controlul în prezent.

Cel mai bun rezultat la care se poate ajunge, potrivit unor analişti, este un conflict îngheţat.

Poroşenko a declarat anterior că situaţia riscă “să scape de sub control” dacă părţile nu ajung la un armistiţiu care să calmeze situaţia şi a ameninţat că Kievul este pregătit să introducă legea marţială, subliniind că summitul de la Minsk este una dintre ultimele şanse pentru un armistiţiu necondiţionat şi retragerea armamentului greu.

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a avertizat, la rândul său, ca frontiera nepăzită a Ucrainei cu Rusia să nu fie transformată într-o problemă.

Preşedintele american Barack Obama a refuzat să excludă furnizarea de “armament defensiv letal” Kievului în cazul în care diplomaţia eşuează, dar Moscova apreciază că acest lucru ar înrăutăţi situaţia.

„Nu putem exclude un război cald”. Jocul „foarte complicat” pe care patru parlamentari români l-au urmărit în ziua arestării Elenei Udrea

La 1350 de kilometri de Bucureşti, în capitala Belarusului, la Minsk, cancelarul german, Angela Merkel, preşedintele francez, Francois Hollande, preşedintele rus, Vladimir Putin şi cel al Ucrainei, Petro Poroshenko negociază ce se va întâmpla în perioada următoare: pace sau război. Întâlnirea este considerată una istorică pentru viitorul Ucrainei, al regiunii, dar şi al relaţiile Uniunea Europeană – Rusia, dar şi SUA – Rusia. Întâlnirea vine după eşecul negocierilor purtate la Moscova, în care părţile nu au putut ajunge la un acord. La Bucureşti, se discută tangenţial despre Minsk şi mai mult despre arestarea preventivă a Elenei Udrea. ”Jocul este foarte complicat, trebuie să îl urmărim atent. Noi astăzi suntem focalizaţi pe ce se întâmplă la Înalta Curte cu doamna Udrea sau cu ceilalţi parlamentari, sigur, poate este un subiect mai savuros, mai volatil, care face plăcere cu componentele colaterale, dar cred că trăim un moment foarte complicat pentru istoria Europei”, afirmă preşedintele Comisiei de Politică Externă din Senat, Petru Filip. Gândul a stat de vorbă cu preşedintele Comisiei SIE, cu preşedintele Comisiei de Apărare din Senat, cu preşedintele Comisiei de Politică Externă şi cu un membru al Comisiei SRI despre implicaţiile şi consecinţele negocierilor de la Minsk, despre cum vor afecta acestea Ucraina, România, relaţia NATO – Rusia, ce se va întâmpla cu Republica Moldova, dar şi care vor fi schimbările ce se vor produce în Marea Neagră. […]/ integral pe gandul.info

• B1TV: Armand Goșu, despre conflictul dintre Rusia şi Ucraina: Suntem în aceeași situație ca cea dinaintea Primului Război Mondial (VIDEO)

Istoricul Armand Goșu, specialist în istoria Rusiei, afirmă că negocierile de la Minsk nu vor fi încheiate cu un rezultat pozitiv.

„După ce această criză care se coace va izbucni și vom plăti cu toții, mai ales vecinii, tribut prostiei unor lideri vest-europeni, doar după aia putem vorbi (..) Suntem într-o situație, o putem compara cu situația dinaintea Primului Război Mondial, sunt mai multe crize una peste alta au condus la acea conflagrație”, a mai spus acesta.

Declarațiile au fost făcute în cadrul unei intervenții telefonice la postul B1Tv.

„Rusia spune noi vrem Ucraina, ne vom bate peste asta, dacă e nevoie ne vărsăm sângele, voi europeni ce vreți? Vreți să trăiți bine, nu sunteți în stare să transpirați pentru Ucraina, deci nu o să aveți Ucraina (..) N-ai cum să îl îndupleci pe Putin”, a mai declarat Goșu.

Potrivit Reuters, negocierile de la Minsk continuă, în timp ce France Press afirmă că acordul a fost semnat și va intra în vigoare sâmbătă.

Totodată, președintele ucrainian a afirmat că Rusia pune condiții „imposibil de acceptat”, și că nu sunt, pentru moment, vești bune cu privire la discuțiile de la Minsk.