SUMMITUL DE LA MINSK. “Acord de pace” ce implica incetarea focului in Estul Ucrainei. “SUNTEM INTR-O SITUATIE COMPARABILA CU CEA DINAINTEA PRIMULUI RAZBOI MONDIAL” (video)

12-02-2015 6 minute Sublinieri

  • Gandul: 

ARMISTIŢIUL DE LA MINSK. Putin anunţă încetarea focului în estul Ucrainei. „Nu a fost cea mai bună noapte din viaţa mea”Participanţii la negocierile de la Minsk au convenit un armistiţiu în estul Ucrainei, începând cu 15 februarie // Poroşenko: Rusia a pus “condiţii inacceptabile”

Vladimir Putin a anunţat că s-a ajuns la un acord pentru încetarea focului în estul Ucrainei, începând cu 15 februarie. Preşedinţii ucrainean Petro Poroşenko şi rus Vladimir Putin au făcut un “progres uriaş” în negocierile cu privire la criza din Ucraina care se desfăşoară la Minsk, ajungând la un acord asupra a 80% – zece puncte – din document, a declarat joi o sursă pentru agenţia rusă de stat RIA Novosti.

Preşedintele Rusiei Vladimir Putin a anunţat că negocierile de la Minsk au dus la încheierea unui armistiţiu în estul Ucrainei, care intră în vigoare de duminică, 15 februarie, de la miezul nopţii. Putin spune că s-a ajuns la un acord asupra celor mai importante puncte ale negocierilor.

Conform preşedintelui rus, citat de agenţia de stat Sputnik News, negocierile ar fi durat atât de mult, peste 16 ore, pentru că Petro Poroşenko ar fi refuzat să discute şi cu reprezentanţii separatiştilor proruşi din Donbas – republiciel autoproclamate Doneţk şi Lugansk.

„Nu a fost cea mai bună noapte din viaţa mea”, a spus Putin după cele mai lungi negocieri la care a participat, conform Sputnik News. „Dar dimineaţa a fost bună, în ciuda tuturor dificultăţilor din procesul de negociere şi am reuşit să ajungem la un acord asupra unui lucru important”, a mai spus Putin.

“Asupra documentului final s-a ajuns la un acord în proporţie de 80%. Acest document are peste zece puncte. După ce va fi semnat de către «Cei patru de la Normandia» va fi trimis să fie semnat de către Grupul de contact. S-a înregistrat un progres uriaş”, a declarat sursa citată.

Conform Russia Today, o decizie de compromis a fost luată cu privire la o zonă demilitarizată pe linia frontului, care era principalul punct de blocaj în cadrul negocierilor. Putin a precizat că forţele ucrainene îşi vor retrage armamentul greu dincolo de linia de front. Separatiştii se vor retrage de asemenea dincolo de linia frontului, aşa cum a fost ea stabilită în septembrie, când a fost încheiat armistiţiul anterior.

Acordul reia punctele armistiţiului de anul trecut, inclusiv reforma politică în Ucraina pentru a asigura un statut special pentru regiunile separatiste şi reglementarea situaţiei de la frontiere, a adăugat preşedintele rus.

Zona de securitate care separă părţile aflate în conflict trebuie să fie de cel puţin 50 de kilometri lăţime pentru artilerie, de 70 de kilometri pentru lansatoarele de rachete şi de 100 de kilometri pentru armamentul greu cu rază de acţiune lungă, precum rachetele balistice Tocika-U, precizează documentul, conform Russia Today.

Retragerea armelor trebuie să înceapă duminică şi să se încheie în decurs de maxim 14 zile. OSCE se ocupă de implementarea armistiţiului pe teren şi îşi va folosi dronele şi observatorii pentru a verifica respectarea acordului.

Documentele prevăd şi o retragere a “trupelor străine, a armamentului greu şi mercenarilor” din Ucraina, sub monitorizarea OSCE. “Grupările armate ilegale” vor fi dezarmate.

Problemele umanitare şi economice sunt de asemenea menţionate în acordul încheiat la Minsk.

Poroşenko: Rusia a pus condiţii inacceptabile

Preşedintele ucrainean, Petro Poroşenko, a declarat joi că Rusia a pus “condiţii inacceptabile” în cursul negocierilor de la Minsk privind soluţionarea conflictului din estul Ucrainei, relatează BBC News Online.

Poroşenko a făcut această declaraţie în timpul unei pauze de la negocierile la care participă de asemenea preşedintele rus, Vladimir Putin, şeful statului francez, Francois Hollande, şi cancelarul german, Angela Merkel.

Preşedinţii ucrainean Petro Poroşenko şi rus Vladimir Putin au încercat toată noaptea de miercuri spre joi să ajungă la un acord de pace, în cadrul summitului formatului Normandia care a început miercuri seara în capitala belarusă Minsk, relatează BBC News online.

Puţine detalii au apărut de la negocieri, însă consilierul prezidenţial ucrainean Valeri Ciali a scris pe pagina de Facebook, cu câteva ore înainte de încheierea întâlnirii, că cei doi şefi de stat au dus un adevărat război al nervilor.

Ieri, miniştrii de Externe rus Serghei Lavrov, german Frank-Walter Steinmeier şi francez Laurent Fabius au discutat în paralel, după care s-au alăturat şefilor de stat şi de guvern.

Liderii “republicilor populare” de la Doneţk Denis Puşilin şi Lugansk Vladislav Deinego se întâlnesc separat cu reprezentanta OSCE Heidi Tagliavini, ambasadorul rus în Ucraina Mihail Zurabov şi fostul preşedinte ucrainean Leonid Kucima.

Un armistiţiu urmează să fie pus în aplicare pe 14 februarie, potrivit Reuters, care citează o versiune a documentului final. Acordul ar implica retragerea armamentului greu şi instituirea unei zone de securitate.

Înainte de începerea negocierilor, Poroşenko a subliniat că obţinerea unui armistiţiu este esenţială.

Potrivit ONU, peste 5.400 de persoane au fost ucise de la începutul conflictului armat între forţele guvernamentale ucrainene şi rebelii proruşi în regiunea Donbas din estul Ucrainei. În perioada 31 decembrie-5 februarie, în zone locuite au fost ucişi 263 de civili.

Cancelarul german Angel Merkel şi preşedintele francez Francois Hollande conduc iniţiativa de pace de la Minsk.

Rusia este acuzată de Occident că susţine cu armament şi oameni insurgenţii proruşi, ceea ce Moscova dezminte.

Negocierile se concentrează asupra obţinerii unui armistiţiu, retragerii armamentului angajat în confruntări şi crearea unei zone demilitarizate pe linia frontului.

Pe teren, atât în Doneţk, cât şi în Lugansk, au avut loc noi atacuri miercuri. Bombardamente intensive au avut loc în oraşul Lugansk, aflat sub controlul rebelilor. O bază militară rebelă din sud-estul oraşului a fost ţinta atacului, potrivit unui reporter independent. Cel puţin o persoană a fost ucisă într-un bombardament asupra unui spital din Doneţk, crescând bilanţul zilei la şase morţi.

De asemenea, forţe rebele de lângă localitatea strategică Debalţeve au bombardat forţele guvernamentale cu obuze, la o zi după ce Guvernul de la Kiev a anunţat că 19 militari ucraineni au fost ucişi în zonă.

În timp ce Guvernul ucrainean caută să o linie de demarcaţie pe baza situaţiei de la începutul lui septembrie, când s-a încheiat armistiţiul de la Minsk, rebelii vor ca noua înţelegere să reflecte cuceririle teritoiale pe care le-au făcut în ultimele săptămâni.

Imaginile de la negocieri spun extrem de multe, comentează corespondentul BBC la Minsk. Poroşenko şi Putin abia se privesc în momentul în care dau mâna. În fotografia de familie de la summit nu zâmbeşte nimeni, iar într-o imagine din timpul negocierilor, Putin a fost surprins rupând un pix în două.

Ce vrea Ucraina

Rezultatul la care se va ajunge constă în ceea ce este dispus Poroşenko să accepte drept compromis şi ceea ce este dispus Putin să ofere, notează corespondentul BBC. În linii mari, Ucraina – susţinută de Occident – vrea refacerea integrităţii teritoriale, inclusiv preluarea controlului asupra frontierei cu Rusia, dar separatiştii – susţinuţi de Rusia – vor să păstreze teritoriul asupra căruia deţin controlul în prezent.

Cel mai bun rezultat la care se poate ajunge, potrivit unor analişti, este un conflict îngheţat.

Poroşenko a declarat anterior că situaţia riscă “să scape de sub control” dacă părţile nu ajung la un armistiţiu care să calmeze situaţia şi a ameninţat că Kievul este pregătit să introducă legea marţială, subliniind că summitul de la Minsk este una dintre ultimele şanse pentru un armistiţiu necondiţionat şi retragerea armamentului greu.

Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a avertizat, la rândul său, ca frontiera nepăzită a Ucrainei cu Rusia să nu fie transformată într-o problemă.

Preşedintele american Barack Obama a refuzat să excludă furnizarea de “armament defensiv letal” Kievului în cazul în care diplomaţia eşuează, dar Moscova apreciază că acest lucru ar înrăutăţi situaţia.

„Nu putem exclude un război cald”. Jocul „foarte complicat” pe care patru parlamentari români l-au urmărit în ziua arestării Elenei Udrea

La 1350 de kilometri de Bucureşti, în capitala Belarusului, la Minsk, cancelarul german, Angela Merkel, preşedintele francez, Francois Hollande, preşedintele rus, Vladimir Putin şi cel al Ucrainei, Petro Poroshenko negociază ce se va întâmpla în perioada următoare: pace sau război. Întâlnirea este considerată una istorică pentru viitorul Ucrainei, al regiunii, dar şi al relaţiile Uniunea Europeană – Rusia, dar şi SUA – Rusia. Întâlnirea vine după eşecul negocierilor purtate la Moscova, în care părţile nu au putut ajunge la un acord. La Bucureşti, se discută tangenţial despre Minsk şi mai mult despre arestarea preventivă a Elenei Udrea. ”Jocul este foarte complicat, trebuie să îl urmărim atent. Noi astăzi suntem focalizaţi pe ce se întâmplă la Înalta Curte cu doamna Udrea sau cu ceilalţi parlamentari, sigur, poate este un subiect mai savuros, mai volatil, care face plăcere cu componentele colaterale, dar cred că trăim un moment foarte complicat pentru istoria Europei”, afirmă preşedintele Comisiei de Politică Externă din Senat, Petru Filip. Gândul a stat de vorbă cu preşedintele Comisiei SIE, cu preşedintele Comisiei de Apărare din Senat, cu preşedintele Comisiei de Politică Externă şi cu un membru al Comisiei SRI despre implicaţiile şi consecinţele negocierilor de la Minsk, despre cum vor afecta acestea Ucraina, România, relaţia NATO – Rusia, ce se va întâmpla cu Republica Moldova, dar şi care vor fi schimbările ce se vor produce în Marea Neagră. […]/ integral pe gandul.info

Istoricul Armand Goșu, specialist în istoria Rusiei, afirmă că negocierile de la Minsk nu vor fi încheiate cu un rezultat pozitiv.

După ce această criză care se coace va izbucni și vom plăti cu toții, mai ales vecinii, tribut prostiei unor lideri vest-europeni, doar după aia putem vorbi (..) Suntem într-o situație, o putem compara cu situația dinaintea Primului Război Mondial, sunt mai multe crize una peste alta au condus la acea conflagrație”, a mai spus acesta.

Declarațiile au fost făcute în cadrul unei intervenții telefonice la postul B1Tv.

Rusia spune noi vrem Ucraina, ne vom bate peste asta, dacă e nevoie ne vărsăm sângele, voi europeni ce vreți? Vreți să trăiți bine, nu sunteți în stare să transpirați pentru Ucraina, deci nu o să aveți Ucraina (..) N-ai cum să îl îndupleci pe Putin”, a mai declarat Goșu.

Potrivit Reuters, negocierile de la Minsk continuă, în timp ce France Press afirmă că acordul a fost semnat și va intra în vigoare sâmbătă.

Totodată, președintele ucrainian a afirmat că Rusia pune condiții „imposibil de acceptat”, și că nu sunt, pentru moment, vești bune cu privire la discuțiile de la Minsk.


Categorii

1. DIVERSE, Rusia, Ucraina, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE), Video

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

8 Commentarii la “SUMMITUL DE LA MINSK. “Acord de pace” ce implica incetarea focului in Estul Ucrainei. “SUNTEM INTR-O SITUATIE COMPARABILA CU CEA DINAINTEA PRIMULUI RAZBOI MONDIAL” (video)

  1. Rusia spune că a lansat cele mai ample exerciții militare ale forțelor de rachete strategice, care au loc în 12 regiuni ale țării. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Igor Iegorov, a spus că la aplicațiile începute astăzi iau parte sisteme de rachete atât cu lansare din silozuri, cât și de pe lansator mobil. În manevrele care acoperă o arie din regiunea vestică Tver la cea siberiană Irkutsk sunt implicate 30 de regimente de rachete. Potrivit lui Iegorov, unitățile de rachete strategice se antrenează la executarea câtorva misiuni, inclusiv de „alarmă roșie, manevre în stare de luptă, descurajare a unităților de sabotaj și atacuri ghidate cu precizie”. Săptămâna trecută, Iegorov anunțase că rachetele balistice ruse cu lansare de pe lansator mobil au fost puse în regim de luptă și patrulare în șase regiuni și că timpul de aflare în acest regim pe timp de iarnă a fost extins de la 30 până la aproape 60 de zile pentru fiecare regiment.
    http://www.europalibera.org/archive/news/latest/445/445.html?id=26845192

  2. Ca sa fie clar ce fel de “acord de pace”:

    http://www.mediafax.ro/externe/acord-de-incetare-a-ostilitatilor-in-ucraina-zeci-de-tancuri-rusesti-vehicule-blindate-si-lansatoare-au-intrat-in-tara-in-pofida-acordului-de-pace-600-de-militari-sua-vor-ajunge-in-ucraina-video-13816562

    Preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat joi că un acord a fost încheiat la Minsk pentru încetarea ostilităţilor în Ucraina începând de duminică, 15 februarie. Oficiali militari ucraineni au anunţat că 50 de tancuri ruseşti, precum şi vehicule blindate şi lansatoare de rachete au pătruns în Ucraina în cursul zilei, în pofida negocierilor desfăşurate la Minsk în vederea soluţionării conflictului ucrainean. NATO şi Statele Unite au salutat Acordul de la Minsk, exprimând însă scepticism privind aplicarea documentului, iar Pentagonul a anunţat că va trimite 600 de militari în Ucraina.

    UPDATE 22:00 – NATO şi SUA exprimă scepticism privind Acordul de la Minsk. 600 de militari SUA vor ajunge în Ucraina

    NATO şi Statele Unite au salutat Acordul de la Minsk, exprimând însă scepticism privind aplicarea documentului, iar Pentagonul a anunţat că va trimite 600 de militari în Ucraina, în martie, pentru antrenarea trupelor ucrainene implicate în conflictul separatist.

    În contextul Acordului la care au ajuns liderii din Ucraina, Rusia, Germania şi Franţa în sensul încetării ostilităţilor în regiunile separatiste ucrainene, Preşedinţia SUA a îndemnat Moscova să retragă militarii şi echipamentele militare.

    “Statele Unite sunt preocupate de escaladarea confruntărilor în cursul zilei de joi, o situaţie care intră în contradicţie cu spiritul acordului de pace”, potrivit unui comunicat al Casei Albe.

    Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, a salutat Acordul de la Minsk, insistând ca documentul să fie implementat în totalitate. “Acum, este foarte important ca acordul să fie implementat în totalitate pe teren, fără întârziere. Însă escaladarea ostilităţilor nu este conformă cu spiritul Acordului. Rusia trebuie să înceteze susţinerea acordată separatiştilor şi să retragă militarii şi armamentul din estul Ucrainei”, a subliniat Stoltenberg.

    În pofida acordului de la Minsk, Departamentul american al Apărării a anunţat joi că va trimite în Ucraina 600 de militari americani pentru antrenarea trupelor ucrainene care luptă împotriva insurgenţilor proruşi. Potrivit Fox News, Statele Unite vor trimite în Ucraina Brigada aeropurtată 173, staţionată în prezent în Vicenza (Italia).

    Misiunea de antrenare va începe în luna martie şi se va desfăşura în poligonul militar Iavariv, situat în apropierea oraşului Liov, în vestul Ucrainei. Militarii americani vor pregăti trei batalioane militare ucrainene, a declarat Ben Hodges, comandantul forţelor americane din Europa.

    Luptele au continuat joi în estul Ucrainei. În unul dintre incidente, cinci civili au fost ucişi într-un atac cu obuze care a vizat o staţie de autobuz din Doneţk.

  3. http://www.hotnews.ro/stiri-opinii-19367270-acordul-minsk-bun-sansele-aplicare-nu-sunt.htm

    O serie de intrebari si raspunsuri incomode:

    Se vor retrage fortele armate pe liniile stabilite in foaia de parcurs de la Minsk? – Greu de spus. Pentru Ucraina nu ar fi nicio problema, calculand dupa cat de mult a avansat frontul in ultimele cinci luni, Kievul chiar ar castiga teren. Marele semn de intrebare e legat de separatisti, care ar pierde foarte mult teritoriu castigat in lupte grele.

    Se va retrage armamentul greu? – Crearea unei zone tampon a fost prevazuta si in precedentul acord. Reizbucnirea luptelor nu a dat ragaz de indeplinire. De data aceasta va depinde de vointa partilor de a respecta foaia de parcurs si de respectarea armistitiului. In cel mai bun caz, artileria si sistemele de rachete vor fi retrase, dar consolidate in noile pozitii.

    Si daca tot am amintit, se va respecta incetarea focului? – In septembrie 2014, separatistii au incalcat armistitiul si au inceput o ofensiva noua. Cert e ca atat in armata ucraineana, cat si in trupele separatiste exista unele elemente care actioneaza de capul lor. Daca Kievul, respectiv Moscova vor reusi sa le tina sub control, atunci armistitiul are o sansa.

    Va functiona monitorizarea OSCE? – Poate un singur lucru se poate spune cu siguranta despre armata ucraineana, anume ca niciodata nu a intervenit in activitatea observatorilor OSCE. Separatistii au blocat-o sistematic, ba chiar au tinut ostatici pret de cateva zile mai multi observatori internationali. Dincolo de asta, lipseste insa tehnica de supraveghere, precum drone sau sateliti care sa fie folositi in acest scop.

    Va vota Parlamentul de la Kiev o rezolutie privind autonomia teritoriala temporara in Donetk si Lugansk in termen de 30 de zile? – Putin probabil din mai multe motive. In primul rand e vorba despre proceduri in sine, apoi despre cum va vinde clasa politica un asemenea demers unei opinii publice afectate de razboi. Pentru Kiev e o palma greu de suportat. Pentru voluntarii din Garda Nationala si mai si.

    Va modifica Ucraina Constitutia pana la sfarsitul anului? – Si mai putin probabil decat adoptarea legii temporare. Presedintele ucrainean Petro Poroshenko are majoritate de peste doua treimi, care i-ar asigura numarul necesar de voturi. Dar coalitia e formata din cinci partide, dintre care unele ar putea respinge autonomia extinsa pentru Donetk si Lugansk. Poroshenko s-a straduit, imediat dupa negocieri, sa asigure ca „nu au fost facute referiri la autonomie”. Un partid care inclina deschis catre solutia militara in est e la el in coalitie. Celalalt e in opozitie.

    Va prelua Ucraina controlul asupra frontierei cu Rusia in zonele separatiste? – Asta depinde de „normalizarea vietii politice”, adica de legea provizorie de autonomie, de modificarea Constitutiei si de organizarea alegerilor locale in zonele din est. Chiar daca acest lucru se va intampla, la sfarsitul lui 2015 sau inceputul lui 2016, Rusia are tot timpul din lume sa faca ce vrea pana atunci. Nu e miraculos cum munitia separatistilor nu se termina niciodata?

    Vor fi retrasi luptatorii straini din Ucraina? – In noaptea negocierilor de „pace” de la Minsk, 50 de tancuri, 40 de sisteme de rachete si 40 de blindate rusesti treceau granita. Cat de realist poate parea acest scenariu?

    Cata baza putem pune intr-un document semnat de Putin? – Zero. Abia in septembrie 2014, presedintele rus semna un acord de pace care nu a dus nicaieri. Nemaivorbind de Tratatul de la Budapesta, din 1994, prin care Rusia se obliga, la fel ca la acest ultim acord, sa respecte integritatea teritoriala a Ucrainei.

    Care a fost miza reala a europenilor in negocierea de la Minsk? – Cel mai probabil, daca e sa fim realisti, scopul lui Merkel si Hollande a fost sa opreasca avansul separatistilor. Infrangeri militare ale Ucrainei nu insemnau decat intensificarea dezbaterii despre livrarea de arme catre Kiev, ceea ce liderii german si francez resping cat pot.

    Care a fost miza reala a lui Vadimir Putin? – Niciuna. Presedintele rus, daca chiar vrea sa se opreasca aici, si-a atins scopul. Are toate atuurile pentru inghetarea conflictului si crearea unui stat tampon intre Rusia si Occident. Cu frontierele disputate, Ucraina nu poate adera nici la UE, nici la NATO, chiar daca ar vrea. Iar o presiune sustinuta printr-un conflict inghetat ii asigura mijloace de influentare a politicii ucrainene.

    Isi permite Putin, de fapt, sa incheie aventura ucraineana? – Nu prea. Seful de la Kremlin a investit enorm in ideea ca „protejeaza rusii de pretutindeni”, iar aparatul sau de propaganda a lucrat intens la formarea unui curent de opinie publica favorabil acestei idei. O infrangere in ochii propriei populatii l-ar costa, posibil, puterea. In ochii tarilor partenere iarasi nu ar da bine.

    La final, o intrebare care nici nu a aparut in discutiile din ultimele luni: ce se va intampla cu Crimeea? – Nimic.

    Cum s-a definit practic o noua granita pe harta Europei. Catalin Radu Tanase si Dan Dungaciu analizeaza acordul de la Minsk

    http://stirileprotv.ro/video/cum-s-a-definit-practic-o-noua-granita-pe-harta-europei-catalin-radu-tanase-si-dan-dungaciu-analizeaza-acordul-de-la-minsk.html/61633698

  4. Îmi poate spune si mie cineva de ce toate aceste negocieri si întruniri ‘la nivel inalt’ au loc numai noaptea si niciodata la lumina zilei?

  5. revenind la noi mai exact, si culmea coincidentei face ca romania sa aibe conducatori de provenienta germana in cele 2 razboaie, iar acum intr-o posibila viitoare conflagratie la carma tarii face ca sa se afle tot un conducator/presedinte de provenienta germana, nu vi se pare cam stranie aceasta coincidenta?!

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare