LIDERII EUROPENI DISCUTA DESPRE IESIREA GRECIEI DIN UE. In timpul negocierilor, premierul grec a vizitat Rusia. CUM SE VA RESIMTI GREXITUL IN ROMANIA?
România se pregăteşte pentru un cutremur financiar provocat de ieşirea Greciei din zona euro. Leul se va deprecia serios în faţa principalelor valute, vacanţele în insulele greceşti s-ar putea scurta, iar afacerile elenilor în ţara noastră vor fi subfinanţate, atrag atenţia specialiştii. Verdictul ar putea veni în mai puţin de două săptămâni.
Miniştrii de Finanţe europeni s-au întâlnit pentru a discuta salvarea Greciei de la faliment în aceeaşi zi în care o bună parte a guvernului elen, în frunte cu prim-ministrul, l-au vizitat pe preşedintele rus Vladimir Putin.
În acelaşi timp, la Atena mii de oameni au ieşit în stradă pentru a respinge măsurile de austeritate cerute de creditorii internaţionali.
Între toate ţările europene, Grecia este văzută în primul rând drept partenerul care nu îşi plăteşte banii împrumutaţi. Datoria publică a Greciei este impresionantă: 323 de miliarde de euro. Din această sumă, cel mai mult are de primit înapoi Germania. Adică 56 de miliarde de euro. Iar ca să avem o comparaţie, datoria publică a României este de 10 ori mai mică decât cea a Greciei.
Românii încă mai speră ca unda de şoc să nu îi afecteze prea tare. Până la sfârşitul lunii, Grecia trebuie să plătească o tranşă de 1,5 miliarde de euro către Fondul Monetar, iar un posibil refuz ar putea duce euro peste pragul de 4,52 lei. Un prim efect: cei 500.000 de români care merg anual în Grecia vor plăti mai mult pentru vacanţe, în lei.
Vor exista şi alte consecinţe. „Evident, va fi afectat turismul. Nimeni nu vrea să se ducă într-o ţară în care, în urma unei asemenea corecţii, e de aşteptat să ai revolte sociale. Este posibil să nu îşi permită să mai importe petrol, să nu îşi mai alimenteze staţiile”, spune Ciprian Dascălu, economist-şef al unei bănci comerciale.
„Va urma o perioadă de volatilitate pe pieţe. Costurile de împrumut vor creşte, volatilităţi pe toate monedele şi cursurile de schimb”, atrage atenția Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.
Specialiştii spun că toate relaţiile economice cu Grecia vor avea de suferit. Exporturile noastre sunt mai mari decat valoarea produselor pe care le cumpărăm de acolo.
Vindem mașini, aparate electrice și alimente de peste 600 milioane euro şi importăm de aproximativ jumătate de miliard de euro profile de aluminiu, articole din cauciuc și produse vegetale. În România sunt aproape 6.000 de firme grecești, 1% din numărul total, care deţin împreună un capital de 1,7 miliarde euro, adică aproximativ 5% din capitalul firmelor străine de la noi. Grecii au investit mai ales în telecomunicaţii, industria alimentară şi comerţ.
Prima undă de şoc va fi în sectorul financiar-bancar. „Aceste bănci îşi vor pierde probabil finanţările. Din cele patru bănci, ştiu sigur că una dintre ele şi-a redus forţa de vânzare”, spune Dragoș Nichifor, broker de credite.
În acest context, Banca Naţională îndeamnă la calm şi aminteşte că toate depozitele românilor sunt garantate în limita a 100.000 de euro.
- Hotnews:
In cazul in care Atena nu trimite noi propuneri in cadrul negocierilor cu creditorii internationali, ministrii de Finante din zona euro vor discuta cum sa abordeze un default grec intr-o intalnire desfasurata lui, au anuntat oficiali UE, transmite Reuters.
Ministrii urmeaza sa se intalneasca luni la ora 13:00 GMT la Bruxelles pentru a pregati un summit de urgenta a liderilor din zona euro care se va desfasura in cursul aceleiasi zile, pe masura ce termenul limita pentru ca Grecia sa isi plateasca prima transa din datoria catre FMI se apropie.
Pentru ca Eurogroupul sau summitul sa aiba in vedere un compromis, Grecia trebuie ca, mai intai, sa trimita noi propuneri pe temele problema precum reforma pensiilor si extinderea bazei de taxare pentru TVA, au aratat oficialii UE.
“Daca nu avem noi propuneri din partea Greciei sa discutam, ministri probabil ca vor discuta, in loc, cum sa faca fata unui default grec”, a precizat un oficial din zona euro.
Vicepremier rus: Daca Grecia are nevoie de ajutor financiar, vom discuta aceasta posibilitate
Rusia este dispusa sa discute posibilitatea de a acorda ajutor financiar Greciei, a a declarat vicepremierul rus Arkady Dvorkovich, potrivit Reuters
“Vom sprijini orice solutie privind regularizarea crizei datoriillor grecesti sugerata de Grecia si de partenerii nostri europeni”, a precizat Dvorkovich intr-un interviu citat vineri de Itas Tass.
“Cele mai importante lucruri pentru noi sunt proiectele de investitii si schimburi comerciale cu Grecia. Daca este nevoie de ajutor financiar, vom discuta aceasta posibilitate”, a adaugat vicepremierul rus.
Grecii sunt un popor capabil să descopere noi orizonturi și să bată la porți mai sigure. Acesta a fost mesajul pe care premierul grec Alexis Tsipras l-a transmis, vineri, de la Sankt Petersburg, liderilor europeni și creditorilor care, în aceste zile, strâng Grecia cu ușa.
Premierul grec Alexis Tsipras a inceput vineri o vizită de de două zile la Sankt Petersburg, unde participă la un forum economic, un bun prilej pentru șeful guvernului de la Atena de a spune că politica de ”strângere a curelei’ impusă de Bruxelles și Berlin agravează recesiunea și ‘nu duce nicăieri”, informează Reuters.
”DupA criza din 2008, lumea s-a schimbat. Europa nu trebuie să se mai considere buricul pământului. Centrul lumii s-a schimbat, există noi forțe la nivel politic și economic. Relațiile internaționale capătă un carcater multipolar”, a spus Tsipras, avându-l alături pe președintele Vladimir Putin.
”Suntem în mijlocul unei furtuni, dar suntem un popor care știe să se descurce pe mare și nu ne sperie furtuna și nici posibilitatea de a descoperi noi oceane și de a ajunge în porturi mai sigure”, a continuat șeful guvernului de la Atena, făcând aluzie la presiunile creditorilor internaționali ce ar putea împinge Grecia către Rusia. Tsipras a vrut să amintească și faptul că țara sa este ‘un prieten istoric al Rusiei’.
De altfel, vizita sa la Sankt Petersburg s-a concretizat deja cu semnarea unui memorandum pentru extinderea gazoductului Turkish Stream pe teritoriul Greciei, cu ajutorul finanțării oferite de Rusia.
Vizita lui Tsipras la Sankt Petersburg survine după ce negocierile dintre Grecia și creditorii săi, UE și FMI, pentru continuarea asistenței financiare, au înregistrat un nou eșec, apropiind mai mult Atena de incapacitatea de plată și de o posibilă ieșire din zona euro.
Guvernul condus de Tsipras respinge în special solicitările creditorilor internaționali de creștere a TVA la electricitate și medicamente, precum și tăierea cu 1,8 miliarde de euro a fondului de pensii. Reuniunea de joi a Eurogrupului s-a încheiat de asemenea fără niciun rezultat, fapt care l-a determinat pe președintele Consiliului European, Donald Tusk, să convoace un summit european extraordinar pentru luni.
Grecia trebuie să ramburseze, la 30 iunie, 1,6 miliarde de euro din împrumuturile FMI și riscă să nu poată onora această scadență fără deblocarea a 7,2 miliarde de euro, suspendată de la începutul verii și condiționată de un acord cu creditorii pe marginea unei serii de reforme.
Premierul elen Alexis Tsipras a insistat vineri ca acordul Greciei cu creditorii, pentru evitarea intrarii in incapacitate de plata, poate fi incheiat la summitul de urgenta al liderilor europeni programat luni, relateaza Bloomberg, citat de Mediafax. Actualul program de salvare, de 240 miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, expira pe 30 iunie, aceeasi zi in care statul elen trebuie sa plateasca FMI circa 1,5 miliarde de euro.
“Intentionam ca negocierile finale sa aiba loc la cel mai inalt nivel politic in Europa si lucram acum pentru succesul acestui summit. Se va dovedi ca cei care mizeaza pe scenarii de criza si teroare se inseala”, afirma Tsipras intr-un comunicat.
Pe fondul discutiilor, termenelor limita si acuzatiilor de ambele parti, mii de greci au demonstrat joi noaptea in fata Parlamentului din Atena, cerand salvarea natiunii, in timp ce Guvernul acuza existenta unei conspiratii de a santaja Grecia.
Indicele ASE al bursei din Aena a urcat vineri cu pana la 1,1%, pentru a scadea apoi cu 0,2%. Randamentul obligatiunilor elene pe termen de doi ani a coborat cu 0,1 puncte procentuale, la 28,56%.
“Este esential sa asiguram un dialog ca intre adulti. Ducem lipsa de dialog”, a declarat directorul general al FMI, Christine Lagarde, dupa ce a ascultat expunerea de joi a ministrul elen de Finante Yanis Varoufakis, la Luxembourg.
Varoufakis a afirmat vineri dimineata ca “in mod regretabil in cadrul Eurogroup nu a avut loc nicio discutie pe baza propunerilor Greciei”.
El a adaugat ca, si mai regretabil, in locul discutiilor esentiale au aparut informatii periculoase pentru sistemul bancar.
Tot mai izolat intre liderii europeni, Tsipras s-a aflat timp de doua zile intr-o vizita in Rusia, unde s-a intalnit cu presedintele Vladimir Putin. Oficialii eleni si rusi au discutat un acord preliminar pentru extinderea proiectului gazoductului Turkish Stream, care sa transporte gaze in sud-estul Europei.
Grecia mai are 12 zile pana la expirarea programului de salvare si, chiar daca va fi incheiat un acord privind reformele, necesitatea ca acesta sa fie aprobat de Parlamente face sa fie prea tarziu ca fondurile de sustinere sa fie obtinute la timp pentru plata datoriei de circa 1,5 miliarde de euro catre FMI, scadenta pe 30 iunie, a avertizat seful Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem.
“Sa zicem ca ajungem la un acord. Este de neconceput ca implementarea acestuia si furnizarea fondurilor vor avea loc inainte de sfarsitul lunii. Este pur si simplu imposibil”, a spus Dijsselbloem.
Pentru a obtine cel putin o parte din bani, Grecia va incerca o prelungire a acordului de salvare, la summitul european de urgenta din 22 iunie.
- FMI cere Greciei TAIERI DE PENSII, majorare TVA la medicamente si privatizarea unor companii strategice
- GRECIA – SPRE UN PARTENERIAT CU RUSIA? Vizita premierului Tsipras la Moscova
- Presiuni fara precedent asupra Greciei. “CEA MAI NECOOPERANTA TARA”, “CAL MORT” – caracterizarile FMI si Germaniei facute noului guvern de la Atena
- GRECIA: INTRE CAPITULAREA IN FATA TROICII SI SPECTRUL REVOLTELOR INTERNE. Scurta istorie a inrobirii Greciei de catre Imperiul European. CAT DE RADICAL ESTE GUVERNUL SYRIZA SI CARE ESTE BAZA SA ELECTORALA?
- “PUTERNICA SI NECONTROLATA: TROIKA” (documentar Video-ARTE). Yanis Varoufakis, actualul ministru de finante al Greciei: INDATORAREA GRECIEI A FOST O CRIMA IMPOTRIVA UMANITATII. ELITELE POLITICE AU FACUT UN PACT FAUSTIC CU BANCHERII
- Grecia a incheiat acordul cu Eurogrupul. GERMANIA PRETINDE CA A UMILIT NOUL GUVERN, TSIPRAS & VAROUFAKIS REVENDICA VICTORIA
Conceptul de „datorie ilegala, ilegitima și odioasa” este cat se poate de legal si a fost aplicat de cateva ori la nivel international. Grecia nu este nici singura si nici prima tara pentru care sa se aplice acest concept.
[…]
„Inainte de a lua în discuţie o categorie mai largă de datorii, cum sunt „datoriile ilegitime”: datorii care nu răspund nevoilor şi intereselor populaţiei, care generează dezastre umane, sociale, ecologice şi politice. Datoria odioasă este o doctrină de drept formulată în anul 1927 de Alexander Nahum Sack, jurist rus şi fost ministru al ţarului Nicolae al II-lea. El scria:
„Dacă o putere despotică contractează o datorie nu pentru nevoile şi în interesul statului, ci pentru a întări regimul său despotic, pentru a reprima populaţia care-l combate, această datorie este odioasă pentru populaţia din întreg statul. Această datorie nu este obligatorie pentru naţiune: este una a regimului, o datorie personală a puterii care a contractat-o, în consecinţă ea cade odată cu căderea acestei puteri”.
Doctrina respectivă introduce o excepţie în principiul „continuităţii statului” enunţată de Convenţia privind succesiunea statului în materie de bunuri, arhive şi datorii ale statelor. Pentru Sack, în cazul unei datorii odioase, guvernul succesor poate să se sustragă obligaţiilor asumate de predecesor, care-i revin în mod normal.
Astfel este considerată „odioasă” orice datorie contractată de un guvern ilegitim şi/sau a cărei folosire este contrară nevoilor şi intereselor poporului. În plus, amintitul fost ministru ţarist Sack aduce argumente privind responsabilitatea creditorilor: dacă aceştia cunosc intenţiile celui împrumutat, ei comit „un act ostil faţă de popor” şi se expun ei înşişi riscului nerambursării acesteia dacă regimul cade. Ei nu pot deci reclama plata lui.”
[…]
„În 2003, după ce SUA şi Marea Britanie au invadat Irakul, provocând prăbuşirea regimului Saddam Hussein, Administraţia Bush a pledat pentru anularea datoriei Irakului – calificând-o drept odioasă – spre a pune la adăpost noul guvern pe care l-au instalat în ţară de povara rambursării acesteia.”
[…]
Sursa: http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2013/11/25/datoria-externa-odioasa-despre-imprumuturile-fmi-si-banca-mondiala-ca-principal-mecanism-de-spoliere-si-subordonare-a-tarilor-periferice-de-catre-tarile-industriale-si-marile-corporatii/
De ce nu cred in Grexit
Mai intai, diagnoza:
Robert D. Kaplan, Razbunarea Geografiei, pag. 213 – 215.
2.Perspective geopolitice ale Grexitului; o Grecie intr-o alianta tactica de moment cu Rusia spre “năcazul” euro-atlanticilor:
http://www.cfr.org/greece/high-stakes-greece/p36661
3.Vechea poveste a coridoarelor energetice (adica independenta Europei):
http://www.jamestown.org/single/?tx_ttnews%5Btt_news%5D=44014&tx_ttnews%5BbackPid%5D=381&cHash=e538e12ee7c2c31e23a3e28ba77662b8#.VYag11JWK8B
4.Nici Tsipras nu prea pare ca ar vrea sa inoate impotriva curentului:
“De teama unei ieşiri a ţării din zona euro, pe fondul eşecului negocierilor cu creditorii internaţionalei, grecii au ieşit din nou în stradă, joi seara, pentru a manifesta sub sloganul “Rămânem în Europa”. În acest timp, guvernul Tsiprat susţine că are loc un complot pentru provocarea ieşirilor de capital de Grecia, în timp ce ministrul de Finanţe Yanis Varoufakis acuză banca centrală a ţării că alimentează temerile legate de criza lichidităţilor. Mulţi greci se tem de efectele unei ieşiri a ţării lor din Uniunea Europeană. Potrivit unui sondaj de opinie recent, şapte din zece greci vor să rămână în zona euro indiferent de cost.”
“”Celebrul Grexit nu poate fi o optiune nici pentru greci, nici pentru Uniunea Europeana; ar fi un proces ireversibil, ar fi inceputul sfarsitului zonei euro”, a declarat Tsipras, in acest interviu prezentat drept “exclusiv”, potrivit Agerpres.
“Pana in prezent, Europa a fost intotdeauna orientata spre mai multa unitate. Adoptarea unei directii opuse va insemna un esec al ideii europene”, a estimat seful executivului elen.”
http://adevarul.ro/international/europa/grexit-grecii-cer-strada-ramana-zona-euro-guvernul-tsipras-intoxica-teorii-conspiratiei-1_5583fd65cfbe376e357264cd/index.html
http://stirileprotv.ro/stiri/grexit/alexis-tsipras-grexit-nu-poate-fi-o-optiune-ar-fi-inceputul-sfarsitului-zonei-euro.html
@enkidu:
Lipseste din ecuatie Germania.
http://www.dw.com/ro/ultima-num%C4%83r%C4%83toare-invers%C4%83-pentru-grecia/a-18526547
http://www.hotnews.ro/stiri-international-20246282-ministrul-grec-finantelor-merkel-are-fata-alegere-clara-faca-intelegere-onorabila-guvern-care-opune-unui-bailout-sau-asculte-vocile-berlin-care-cer-scape-singurul-guvern-grec-principii.htm
http://www.hotnews.ro/stiri-international-20246915-ministrul-stat-grec-fmi-nu-trebui-fie-europa-sper-gasim-solutie-fara-participarea.htm
@admin
1. Insasi grecii recunosc ca nu au mandat pentru Grexit.
” Într-un interviu acordat BBC, ministrul-adjunct pentru relaţii economice internaţionale, Euklid Tsakalotos, a declarat că, în cazul în care negocierile guvernului Tsipras cu europenii vor eşua, în Grecia vor fi organizate noi alegeri: “Electoratul elen nu ne-a mandatat să renunţăm la zona Euro”…din primul tau link.
2. Eu zic ca e chiar foarte prezenta Germania. As pleca in sustinerea afirmatiei mele de la un citat preluat din cel de-al treilea articol mentionat de tine:
“Ministru grec: FMI nu ar trebui sa fie in Europa. Sper sa gasim o solutie fara participarea sa”…comentariul #6, ultimul link.
Uite, mai jos e un grafic care surprinde etapele rambursarilor (in cazul in care se ajunge la o intelegere cu Grecia si se mentin acordurile) iar din grafic reiese ca FMI se va retrage din calitatea sa de creditor al Greciei, Germania urmand sa devina principalul beneficiar al platilor elene prin intermediul Facilitatii Europeana de Stabilitate Financiara si Mecanismul de Stabilitate Financiara ( institutii financiare europene infiintate dupa criza din 2008..un fel de FMI european) si BCE (deja prezenta). Ponderea Germaniei in cele 3 institutii financiare este de cel putin 27%.
http://graphics.wsj.com/greece-debt-timeline/
Nu cred ca Germania ar vrea sa renunte la Grecia si nu iau in calcul eventualitatea unui Grexit . Mizele sunt prea mari pentru ca europenii sa-si gripeze singuri motorul expansiunii (am mai expus la comentariile precedente motivele concluziilor mele)
Sa presupunem ca nu vor plati grecoteii si vor fi organizate alegeri anticipate in Grecia. Atunci s-ar putea ca Tsipras sa isi incheie brusc cariera politica si sa vedem un alt castigator, Pasok si Fofi Gennimata:
http://intelligent-news.com/greece/newsroom/fofi-gennimata-is-the-new-president-of-pasok
Ma risc la o comparatie: Grexitul aproape ar echivala la nivel tactic cu pierderea Ucrainei de catre Kremlin, desi Rusia fara Ucraina isi poate lua adio de la pretentiile de hegemon, fapt recunoscut si de Putin intr-o declaratie facuta la forumul din Sankt Petersburg, cu toate ca voalat sugera ca nu va renunta la expansiune, vorbind despre un “viitor comun” cu Ucraina:
http://www.presalibera.net/putin-orice-s-ar-intampla-in-cele-din-urma-rusia-si-ucraina-sunt-destinate-unui-viitor-comun_1829631.html
@enkidu:
Lipsea Germania din comentariile tale de aici, nu din situatie.
Ce-i drept, nu as merge nici eu asa usor pe varianta Grexit. Doar ca, spre deosebire de alte dati, acum pare ca lucrurile sunt intr-adevar mai serioase.
@admin
acum e intr-adevar mai grav ca in 2011 sau 2012.
Perioada din 2008 pana in prezent din Grecia ma face sa ma gandesc la zguduitura despre care vorbea parintele Paisie Aghioritul (foamete, saracie, somaj, gradina de legume din care sa traiesti, migratia la sate, etc.) desi, atunci cand citeam credeam ca s-a referit la intreaga lume.
https://youtu.be/glOePgjJSI4
https://youtu.be/NIBbWRuMnac
https://youtu.be/gZkBlaCaEbM
https://youtu.be/Z1LCBp0twLE
http://www.hotnews.ro/stiri-international-20247396-tsipras-prezentat-cancelarului-merkel-presedintilor-hollande-juncker-propunerile-atenei-pentru-acord-conditii-reciproc-avantajoase.htm
“In fact, according to a poll in the newspaper Avgi on Sunday, 62% of Greeks thought they would be worse off if their country went back to the drachma, against 22% who thought they would benefit and 16% who were undecided. Those and similar findings, combined with poll evidence of a clear majority ready to accept compromise with Greece’s creditors, suggest the government could have relatively little difficulty persuading the electorate to accept the solutions reportedly under consideration at the weekend.”
http://www.theguardian.com/world/2015/jun/21/greeks-pension-cuts-eurozone-deadline-looms
http://www.reuters.com/article/2015/06/22/us-eurozone-greece-idUSKBN0P10JN20150622
Nabadaiosul Tsipras in 2001 :):
http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/europe/greece/11692803/Greek-PM-Alexis-Tsipras-pictured-at-G8-demonstration-in-2001.html
Grexitul ca sperietoare sau cum ne procopsim cu un ministru de finante european:
http://www.agerpres.ro/externe/2015/06/22/jean-claude-juncker-propune-intarirea-atributiilor-presedintiei-eurogrupului-raport–01-16-10
Ma intreb daca vor da drumul la gaz si pe unde:
http://www.agerpres.ro/externe/2015/06/22/seful-diplomatiei-iraniene-considera-posibil-un-acord-in-jurul-datei-de-30-iunie-21-39-57
Cred ca se pun bazele unei noi ideologii globale justificative…ideologia binelui comun mondial investita cu autoritate morala de catre Papa (probail aici ar intra discursurile recente ale papilor despre ecologie si saracie), o ideologie care va necesita o actiune exercitata de catre „o autoritate care să aibă competență universală”.
http://semneletimpului.ro/religie/biserica-catolica/vatican/vaticanul-politica-si-binele-comun.html
@enkidu:
http://www.hotnews.ro/stiri-international-20250814-noua-lista-reforme-propusa-atena-creditorilor-internationali.htm
Mie mi se pare ca e acelasi gen de “acord” ca si pana acum, de cand e Syriza la putere. Adica tot o prelungire. Partile au evitat conflictul frontal, castigand timp. Spun asta pentru ca vad ca propunerile grecesti evita, in continuare, sa se atinga drastic de pensii sau sa promita privatizari cu duiumul.
@admin
pana la scadenta din 30 iunie mai au timp sa se fofileze. probabil e nevoie si de un oarecare dramatism pentru publicul de acasa. Garda moare dar nu se preda (de fapt a zis merde Cambronne).
Donald Tusk era destul de bucuros aseara.
eu astept pana pe 30…
“Guvernul stangii radicale Syriza recunoaste ca a facut concesii si ca “aceste propuneri nu sunt identice cu programul partidului, dar sunt rezultatul unor negocieri dure si dureroase pentru a ajunge la un acord cu creditorii care sa nu afecteze dreptul la munca si care sa ofere perspective” economiei elene. ”
Pai nu stiu ce vor face grecii intern dar daca raman in UE si primesc si banii…eu zic ca nu pupam Grexit anul asta si duce lumea linistita in concedii la mare in Grecia.
http://www.hotnews.ro/stiri-international-20252180-oferta-facute-grecia-creditorilor-internationali-starneste-nemultumiri-acasa-parlamentarii-atena-avertizeaza-acord-aceste-baze-nu-trece-votul-plen.htm
Buhuhu
http://www.theguardian.com/business/live/2015/jun/24/greek-crisis-eurogroup-meeting-tsipras-backlash-live
cu ce ar trebui sa cada de acord Tsipras pentru ca apoi sa treaca “actul abdicarii” prin Parlamentul grec, testandu-si majoritatea fragila si cariera de politician:
http://www.skai.gr/files/1/aalex7/5pagedoc2462015.pdf
“Stavros Theodorakis told European Commissioner Pierre Moscovici that Potami and, in his opinion, the majority of the Hellenic Parliament will support a deal signed by the government and our European partners. At the same time, Mr Moscovici insisted on the need to conclude a deal today.”
http://topotami.gr/press-releases/we-need-to-cut-down-on-excessive-public-spending-instead-of-imposing-further-taxes/
Era un banc la Radio Erevan:
“e adevărat că lui Ivan Ivanovici i s-a dat drept premiu o Volgă?“, iar Radio Erevan îi raspunde: „Da, e adevărat! Cu două mici precizări: nu era o Volgă, ci o bicicletă, şi nu i s-a dat, ci i s-a luat!“
Stirea completa privind “cea mai mare moschee din Europa”..de fapt e cea mai mare moschee din Balcani nu Europa si nu in Romania ci in Tirana:
http://www.agerpres.ro/externe/2015/06/25/turcia-va-construi-la-bucuresti-o-moschee-cu-o-capacitate-de-2-000-de-persoane-daily-sabah–05-23-39
“Pentru foarte multe sute de ani, Bucureștiul nu a avut o comunitate musulmană, chiar dacă se afla la limita “spațiului Islamic”, fiind secole chiar sub suzeranitatea Imperiului Otoman. De altfel, prima moschee edificată în București nu a fost construită de musulmani, ci de autoritățile române – prin persoana Regelui Carol I al României. Ea servea în primul rând, reprezentanților diplomatici ai Imperiului Otoman la București, după recunoașterea independenței României.
Pană în 1989, musulmanii din București aveau un singur lăcas de cult, și anume Geamia din București, ce se află în sectorul 5, în zona “Eroii Revoluției”, strada Mănescu nr. 3. La aceeași adresă se află oficial și sediul administrativ al “Comunității Musulmane din București” – ca parte componentă a Cultului Musulman din România.
După anul 1989, având în vedere reorientarea României către valorile europene privind dreptul la libertatea de gândire și exprimare a convingerilor religioase, precum și a dreptului la liberă asociere, musulmanii din București s-au asociat în diferite organizații neguvernamentale – înființând asociații și fundații având drept scop dezvoltarea de servicii religioase pentru comunitate. Astfel, a luat naștere o adevărată societate civilă musulmană în București, ale cărei eforturi s-au concretizat prin construirea, în 1994, a primului lăcaș de cult construit de musulmanii din București, Moscheea Ar Rahman, cunoscută ca și Moscheea din Crângași.”
https://ro.wikipedia.org/wiki/Comunitatea_musulman%C4%83_din_Bucure%C8%99ti
Nu e nici o pierdere ca iese Grecia din UE care in ultimii ani nu a fost de acord cu legile aberante impuse de Bruxelles.S-a ales si saraca si umilita.
ce inseamna exact ‘o moschee mare’?
Personal, ma intereseaza prea putini termenii comparativi, ci realitatea. Cata nevoie este de aceasta ‘moschee mare’? Cat de plina este moschee deja existenta? cati musulmani sunt in Bucuresti etc etc etc.
Astea mi se pare ca sunt cateva din intrebarile pertinente ale caror raspunsuri ar trebui sa le cunoasca populatia Capitalei acestei tari ortodoxe inainte de a decide (ea, populatia) daca e ok (a se citi ‘oportun’) sau nu sa se construiasca o ‘moschee mare’ la Bucuresti.