LIDERII EUROPENI DISCUTA DESPRE IESIREA GRECIEI DIN UE. In timpul negocierilor, premierul grec a vizitat Rusia. CUM SE VA RESIMTI GREXITUL IN ROMANIA?

20-06-2015 5 minute Sublinieri

România se pregăteşte pentru un cutremur financiar provocat de ieşirea Greciei din zona euro. Leul se va deprecia serios în faţa principalelor valute, vacanţele în insulele greceşti s-ar putea scurta, iar afacerile elenilor în ţara noastră vor fi subfinanţate, atrag atenţia specialiştii. Verdictul ar putea veni în mai puţin de două săptămâni.

Miniştrii de Finanţe europeni s-au întâlnit pentru a discuta salvarea Greciei de la faliment în aceeaşi zi în care o bună parte a guvernului elen, în frunte cu prim-ministrul, l-au vizitat pe preşedintele rus Vladimir Putin.

În acelaşi timp, la Atena mii de oameni au ieşit în stradă pentru a respinge măsurile de austeritate cerute de creditorii internaţionali.

Între toate ţările europene, Grecia este văzută în primul rând drept partenerul care nu îşi plăteşte banii împrumutaţi. Datoria publică a Greciei este impresionantă: 323 de miliarde de euro. Din această sumă, cel mai mult are de primit înapoi Germania. Adică 56 de miliarde de euro. Iar ca să avem o comparaţie, datoria publică a României este de 10 ori mai mică decât cea a Greciei.

Românii încă mai speră ca unda de şoc să nu îi afecteze prea tare. Până la sfârşitul lunii, Grecia trebuie să plătească o tranşă de 1,5 miliarde de euro către Fondul Monetar, iar un posibil refuz ar putea duce euro peste pragul de 4,52 lei. Un prim efect: cei 500.000 de români care merg anual în Grecia vor plăti mai mult pentru vacanţe, în lei.

Vor exista şi alte consecinţe. „Evident, va fi afectat turismul. Nimeni nu vrea să se ducă într-o ţară în care, în urma unei asemenea corecţii, e de aşteptat să ai revolte sociale. Este posibil să nu îşi permită să mai importe petrol, să nu îşi mai alimenteze staţiile”, spune Ciprian Dascălu, economist-şef al unei bănci comerciale.

Va urma o perioadă de volatilitate pe pieţe. Costurile de împrumut vor creşte, volatilităţi pe toate monedele şi cursurile de schimb”, atrage atenția Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.

Specialiştii spun că toate relaţiile economice cu Grecia vor avea de suferit. Exporturile noastre sunt mai mari decat valoarea produselor pe care le cumpărăm de acolo.

Vindem mașini, aparate electrice și alimente de peste 600 milioane euro şi importăm de aproximativ jumătate de miliard de euro profile de aluminiu, articole din cauciuc și produse vegetale. În România sunt aproape 6.000 de firme grecești, 1% din numărul total, care deţin împreună un capital de 1,7 miliarde euro, adică aproximativ 5% din capitalul firmelor străine de la noi. Grecii au investit mai ales în telecomunicaţii, industria alimentară şi comerţ.

Prima undă de şoc va fi în sectorul financiar-bancar. „Aceste bănci îşi vor pierde probabil finanţările. Din cele patru bănci, ştiu sigur că una dintre ele şi-a redus forţa de vânzare”, spune Dragoș Nichifor, broker de credite.

În acest context, Banca Naţională îndeamnă la calm şi aminteşte că toate depozitele românilor sunt garantate în limita a 100.000 de euro.

  • Hotnews:

In cazul in care Atena nu vine cu noi propuneri, zona euro vrea sa discute luni despre cum sa faca fata unui default grec

In cazul in care Atena nu trimite noi propuneri in cadrul negocierilor cu creditorii internationali, ministrii de Finante din zona euro vor discuta cum sa abordeze un default grec intr-o intalnire desfasurata lui, au anuntat oficiali UE, transmite Reuters.

Ministrii urmeaza sa se intalneasca luni la ora 13:00 GMT la Bruxelles pentru a pregati un  summit de urgenta a liderilor din zona euro care se va desfasura in cursul aceleiasi zile, pe masura ce termenul limita pentru ca Grecia sa isi plateasca prima transa din datoria catre FMI se apropie.

Pentru ca Eurogroupul sau summitul sa aiba in vedere un compromis, Grecia trebuie ca, mai intai, sa trimita noi propuneri pe temele problema precum reforma pensiilor si extinderea bazei de taxare pentru TVA, au aratat oficialii UE.

“Daca nu avem noi propuneri din partea Greciei sa discutam, ministri probabil ca vor discuta, in loc, cum sa faca fata unui default grec”, a precizat un oficial din zona euro.

Vicepremier rus: Daca Grecia are nevoie de ajutor financiar, vom discuta aceasta posibilitate

Rusia este dispusa sa discute posibilitatea de a acorda ajutor financiar Greciei, a a declarat vicepremierul rus Arkady Dvorkovich, potrivit Reuters

“Vom sprijini orice solutie privind regularizarea crizei datoriillor grecesti sugerata de Grecia si de partenerii nostri europeni”, a precizat Dvorkovich intr-un interviu citat vineri de Itas Tass.

“Cele mai importante lucruri pentru noi sunt proiectele de investitii si schimburi comerciale cu Grecia. Daca este nevoie de ajutor financiar, vom discuta aceasta posibilitate”, a adaugat vicepremierul rus.

Grecii sunt un popor capabil să descopere noi orizonturi și să bată la porți mai sigure. Acesta a fost mesajul pe care premierul grec Alexis Tsipras l-a transmis, vineri, de la Sankt Petersburg, liderilor europeni și creditorilor care, în aceste zile, strâng Grecia cu ușa. 

Premierul grec Alexis Tsipras a inceput vineri o vizită de de două zile la Sankt Petersburg, unde participă la un forum economic, un bun prilej pentru șeful guvernului de la Atena de a spune că politica de ”strângere a curelei’ impusă de Bruxelles și Berlin agravează recesiunea și ‘nu duce nicăieri”, informează Reuters.

”DupA criza din 2008, lumea s-a schimbat. Europa nu trebuie să se mai considere buricul pământului. Centrul lumii s-a schimbat, există noi forțe la nivel politic și economic. Relațiile internaționale capătă un carcater multipolar”, a spus Tsipras, avându-l alături pe președintele Vladimir Putin.

”Suntem în mijlocul unei furtuni, dar suntem un popor care știe să se descurce pe mare și nu ne sperie furtuna și nici posibilitatea de a descoperi noi oceane și de a ajunge în porturi mai sigure”,  a continuat șeful guvernului de la Atena, făcând aluzie la presiunile creditorilor internaționali ce ar putea împinge Grecia către Rusia. Tsipras a vrut să amintească și faptul că țara sa este ‘un prieten istoric al Rusiei’.

De altfel, vizita sa la Sankt Petersburg s-a concretizat deja cu semnarea unui memorandum pentru extinderea gazoductului Turkish Stream pe teritoriul Greciei, cu ajutorul finanțării oferite de Rusia.

Vizita lui Tsipras la Sankt Petersburg survine după ce negocierile dintre Grecia și creditorii săi, UE și FMI, pentru continuarea asistenței financiare, au înregistrat un nou eșec, apropiind mai mult Atena de incapacitatea de plată și de o posibilă ieșire din zona euro.

Guvernul condus de Tsipras respinge în special solicitările creditorilor internaționali de creștere a TVA la electricitate și medicamente, precum și tăierea cu 1,8 miliarde de euro a fondului de pensii. Reuniunea de joi a Eurogrupului s-a încheiat de asemenea fără niciun rezultat, fapt care l-a determinat pe președintele Consiliului European, Donald Tusk, să convoace un summit european extraordinar pentru luni.

Grecia trebuie să ramburseze, la 30 iunie, 1,6 miliarde de euro din împrumuturile FMI și riscă să nu poată onora această scadență fără deblocarea a 7,2 miliarde de euro, suspendată de la începutul verii și condiționată de un acord cu creditorii pe marginea unei serii de reforme.

Premierul elen Alexis Tsipras a insistat vineri ca acordul Greciei cu creditorii, pentru evitarea intrarii in incapacitate de plata, poate fi incheiat la summitul de urgenta al liderilor europeni programat luni, relateaza Bloomberg, citat de Mediafax. Actualul program de salvare, de 240 miliarde de euro, din care Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro, expira pe 30 iunie, aceeasi zi in care statul elen trebuie sa plateasca FMI circa 1,5 miliarde de euro.

“Intentionam ca negocierile finale sa aiba loc la cel mai inalt nivel politic in Europa si lucram acum pentru succesul acestui summit. Se va dovedi ca cei care mizeaza pe scenarii de criza si teroare se inseala”, afirma Tsipras intr-un comunicat.

Pe fondul discutiilor, termenelor limita si acuzatiilor de ambele parti, mii de greci au demonstrat joi noaptea in fata Parlamentului din Atena, cerand salvarea natiunii, in timp ce Guvernul acuza existenta unei conspiratii de a santaja Grecia.

Indicele ASE al bursei din Aena a urcat vineri cu pana la 1,1%, pentru a scadea apoi cu 0,2%. Randamentul obligatiunilor elene pe termen de doi ani a coborat cu 0,1 puncte procentuale, la 28,56%.

“Este esential sa asiguram un dialog ca intre adulti. Ducem lipsa de dialog”, a declarat directorul general al FMI, Christine Lagarde, dupa ce a ascultat expunerea de joi a ministrul elen de Finante Yanis Varoufakis, la Luxembourg.

Varoufakis a afirmat vineri dimineata ca “in mod regretabil in cadrul Eurogroup nu a avut loc nicio discutie pe baza propunerilor Greciei”.

El a adaugat ca, si mai regretabil, in locul discutiilor esentiale au aparut informatii periculoase pentru sistemul bancar.

Tot mai izolat intre liderii europeni, Tsipras s-a aflat timp de doua zile intr-o vizita in Rusia, unde s-a intalnit cu presedintele Vladimir Putin. Oficialii eleni si rusi au discutat un acord preliminar pentru extinderea proiectului gazoductului Turkish Stream, care sa transporte gaze in sud-estul Europei.

Grecia mai are 12 zile pana la expirarea programului de salvare si, chiar daca va fi incheiat un acord privind reformele, necesitatea ca acesta sa fie aprobat de Parlamente face sa fie prea tarziu ca fondurile de sustinere sa fie obtinute la timp pentru plata datoriei de circa 1,5 miliarde de euro catre FMI, scadenta pe 30 iunie, a avertizat seful Eurogroup, Jeroen Dijsselbloem.

“Sa zicem ca ajungem la un acord. Este de neconceput ca implementarea acestuia si furnizarea fondurilor vor avea loc inainte de sfarsitul lunii. Este pur si simplu imposibil”, a spus Dijsselbloem.

Pentru a obtine cel putin o parte din bani, Grecia va incerca o prelungire a acordului de salvare, la summitul european de urgenta din 22 iunie.


Categorii

1. DIVERSE, Grecia, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE), Video

Etichete (taguri)

, , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

29 Commentarii la “LIDERII EUROPENI DISCUTA DESPRE IESIREA GRECIEI DIN UE. In timpul negocierilor, premierul grec a vizitat Rusia. CUM SE VA RESIMTI GREXITUL IN ROMANIA?

  1. Conceptul de „datorie ilegala, ilegitima și odioasa” este cat se poate de legal si a fost aplicat de cateva ori la nivel international. Grecia nu este nici singura si nici prima tara pentru care sa se aplice acest concept.

    […]
    „Inainte de a lua în discuţie o categorie mai largă de datorii, cum sunt „datoriile ilegitime”: datorii care nu răspund nevoilor şi intereselor populaţiei, care generează dezastre umane, sociale, ecologice şi politice. Datoria odioasă este o doctrină de drept formulată în anul 1927 de Alexander Nahum Sack, jurist rus şi fost ministru al ţarului Nicolae al II-lea. El scria:
    „Dacă o putere despotică contractează o datorie nu pentru nevoile şi în interesul statului, ci pentru a întări regimul său despotic, pentru a reprima populaţia care-l combate, această datorie este odioasă pentru populaţia din întreg statul. Această datorie nu este obligatorie pentru naţiune: este una a regimului, o datorie personală a puterii care a contractat-o, în consecinţă ea cade odată cu căderea acestei puteri”.
    Doctrina respectivă introduce o excepţie în principiul „continuităţii statului” enunţată de Convenţia privind succesiunea statului în materie de bunuri, arhive şi datorii ale statelor. Pentru Sack, în cazul unei datorii odioase, guvernul succesor poate să se sustragă obligaţiilor asumate de predecesor, care-i revin în mod normal.
    Astfel este considerată „odioasă” orice datorie contractată de un guvern ilegitim şi/sau a cărei folosire este contrară nevoilor şi intereselor poporului. În plus, amintitul fost ministru ţarist Sack aduce argumente privind responsabilitatea creditorilor: dacă aceştia cunosc intenţiile celui împrumutat, ei comit „un act ostil faţă de popor” şi se expun ei înşişi riscului nerambursării acesteia dacă regimul cade. Ei nu pot deci reclama plata lui.”
    […]
    „În 2003, după ce SUA şi Marea Britanie au invadat Irakul, provocând prăbuşirea regimului Saddam Hussein, Administraţia Bush a pledat pentru anularea datoriei Irakului – calificând-o drept odioasă – spre a pune la adăpost noul guvern pe care l-au instalat în ţară de povara rambursării acesteia.”
    […]

    Sursa: http://www.cuvantul-ortodox.ro/recomandari/2013/11/25/datoria-externa-odioasa-despre-imprumuturile-fmi-si-banca-mondiala-ca-principal-mecanism-de-spoliere-si-subordonare-a-tarilor-periferice-de-catre-tarile-industriale-si-marile-corporatii/

  2. De ce nu cred in Grexit
    Mai intai, diagnoza:

    Desigur, astazi Europa se muta mai spre est, de vreme ce primeste fostele natiuni comuniste ca membre ale Uniunii Europene, si mai spre sud, de vreme ce pune umarul la stabilizarea politica si economica a tarmului sudic al Mediteranei, adica a tarilor din Africa de Nord.
    Iar in toate aceste neajunsuri, culmea!, Grecia va fi cea care va da furniza o dare de seama penetranta asupra starii de sanatate a proiectului european. Grecia este singura parte a Balcanilor care se bucura de acces la Marea Mediterana din mai multe directii, unificand astfel cele doua lumi europene. Grecia este situata la egala distanta de Bruxelles si de Moscova si este la fel de apropiata cultural de Rusia, cum este si de Europa, in virtutea crestinismului sau rasaritean de rit ortodox, pe care-l mosteneste de la Bizant. De-a lungul intregii sale istorii moderne, Grecia s-a vazut obligata sa suporte povara unei subdezvoltari politice. Daca revolutiile din aproape toata Europa, de la mijlocul secolului al XIX-lea, si-au avut originile in clasa de mijloc si scopuri care au tinut de libertatile politice, miscarea de independenta a Greciei a fost una in principal etnica, avand o baza religioasa. Grecii s-au aflat intr-un numar covarsitor de partea Rusiei, in favoarea Serbiei si impotriva Europei, in razboiul din Kosovo din 1999, chiar daca pozitia oficiala a guvernului grec a fost mai echivoca. Grecia este statul european cu cele mai grave dificultati economice dintre cele care nu s-au aflat de partea comunista a Cortinei de Fier in perioada Razboiului Rece. Mergand inapoi in timp spre Antichitate, Grecia este locul in care Europa – si, prin urmare, Occidentul – se termina si incepe deopotriva. Razboiul dinte greci si persi, al carui cronicar a fost Herodot, a stabilit o dihotomie intre Est si Vest, care a persistat mai multe milenii. Grecia a reusit sa ramana in tabara occidentala cand s-a declansat Razboiul Rece, dar asta numai ca urmare a razboiului civil care se desfasura tocmai atunci intre adeptii dreptei si comunistii – si a negocierilor salvatoare dintre Winston Churchill si Stalin , care au adus-o , in cele din urma, in structurile Aliantei Nord-Atlantice. Dupa cum scria Mackinder, Grecia se afla situata chiar la marginea Heartlandului, fiind astfel accesibila puterii maritime. Dar intrarea Greciei sub cine stie ce forma, in posesia unei puteri din acest Heartlandului (adica Rusiei) “ar atrage, probabil, dupa sine, controlul asupra Insulei Lumii” (Mackinder). Sigur ca Rusia nu va prelua controlul asupra Greciei intr-un viitor previzibil. Totusi, este interesant de speculat ce s-ar fi intamplat in timpul Razboiului Rece daca negocierile dintre Churchill si Stalin ar fi evoluat diferit: sa ne inchipuim cat de puternica ar fi fost pozitia strategica a Kremlinului dacar afi avut Grecia ca parte a blocului comunist, amenintand Italia, care s-ar fi gasit de cealalta parte a Marii Adriatice, ca sa nu mai vorbim de tot restul Mediteranei rasaritene si despre Orientul Mijlociu. Criza financiara greceasca, atat de emblematica pentru subdezvoltarea politica si economica a Greciei, a zdruncinat sistemul monentar al Uniunii Europene incepand din anul 2010 si, date fiind tensiunile pe care le-a provocat intre tarile din nordul si sudul Europei, a reprezentat nici mai mult, nici mai putin decat cea mai serioasa provocare la adresa proiectului european de la razboiul secesionist din fosta Iugoslavie. Asa cum bine demonstreaz aGrecia, Europa ramane un edificiu cu adevarat ambitios, aflat inca in constructie, care va fi influentat de tendintele si convulsiile dinspre sud si dinspre est intr-o lume in care lispa de spatiu este o mare problema.

    Robert D. Kaplan, Razbunarea Geografiei, pag. 213 – 215.

  3. 2.Perspective geopolitice ale Grexitului; o Grecie intr-o alianta tactica de moment cu Rusia spre “năcazul” euro-atlanticilor:

    Daca un Grexit ar fi teribil pentru Grecia, ce ar reprezenta el pentru straini? In mod ingrijorator, liderii europeni au raspuns la aceasta intrebarea printr-o abordare ingusta. Criza eurozonei a fost suficient de bine controlata incat sa evite o contagiune financiara, considera ei: daca Grexitul va afecta piata titlurilor din Portugalia, Spania, sau de oriunde, o injectie rapida de lichiditati din partea BCE va stabiliza problema. Dar adevarata amenintare a Grexitului nu se afla in pietele financiare, ci in geopolitica.
    Poate ca Grecia este o tara cu o economie mica, cu o populatie de 11 milioane de locuitori si un buget care reprezinta doar 2% din PIB-ul eurozonei. Dar, e un membru NATO. Si e posibil sa ramana membru al Uniunii Europene. Plus ca e situata intr-o zona tulbure a lumii: la rascrucea Balcanilor, Africii de Nord, si Turciei. Din aceste pricini, ideea ca un dezastru grecesc nu va avea repercusiuni asupra celor din afara Greciei pare cel putin bizara. Daca o lectie se desprinde din trecutul celor 50 de ani de geopolitica, e aceea ca statele slabe pot afecta puternic interesele occidentale.
    Deja Tsipras a oferit un indiciu asupra viitorului in cazul in care tara sa ar fi lipsita de ajutorul occidental si se va prabusi in haos. In aprilie a vizitat Moscova pentru a intra in gratiile lui Vladimir Putin, timp in care a denuntat politica Vestului in privinta Rusiei si a cerut Europei sa renunte la sanctiunile impuse, deoarece ar putea duce la un nou Razboi Rece. In eventualitatea unui Grexit falimentar, flirtul grecesc cu Moscova ar putea evolua intr-o adevarata relatie. Occidentul va trebui sa se descurce cu un membru NATO care este mai favorabil Rusiei decat presupusilor aliati. In acelasi timp, UE va fi nevoita sa se confrunte cu un stat membru neloial ceea ce nu ar fi bine pentru coeziunea deja slabita a Uniunii.

    http://www.cfr.org/greece/high-stakes-greece/p36661

  4. 3.Vechea poveste a coridoarelor energetice (adica independenta Europei):

    Egoismul politicii externe de tip leninist a Rusiei, precum si eforturile ei istorice de a elimina Occidentul din Balcani si de a crea aici o sfera de influenta, merg mana in mana; impreuna, reprezinta nesfarsitele eforturi ale Moscovei de a controla regiunea Balcanilor. Una din problemele regionale concrete ale Moscovei o reprezinta transportul energiei rusesti spre Europa Centrala prin Balcani. Rusia are ca scop consolidarea monopolului privind furnizarea energiei, desi, pana acum, nu a castigat asentimentul guvernelor locale privind planurile sale si nici nu a rezolvat aspectele practice necesare construirii. Cautand sa elimine rivalii strategiilor sale energetice, Rusia a blocat eforturile Azerbaijanului de a cumpara 66% din actiunile distribuitorului grec de energie DESFA, Moscova ravnind de mult, nu numai la reteaua greceasca, ci si la alti distribuitori de energie din Europa. Daca Moscova reuseste sa blocheze Azerbaijanul in Grecia si sa obtina contractul, va putea controla distributia catre consumatorii casnici si va capata o mare influenta asupra strategiilor politice ale Greciei. Chiar si mai important, controlul Moscovei asupra DESFA, ar bloca proiectul TANAP (conducta Trans-Anatoliana – “veriga lipsa” in transportul gazului azer catre Europa. n.n. ) care ar trebui conectata la conducta Trans-Adriatica TAP. In acest caz, Rusia ar deveni singurul furnizor de de energie prin Balcani spre Italia, Austria sau Germania. Astfel de mutari indica importanta Greciei in proiectele energetice din Balcani. Intr-adevar, la randul lor, Statele Unite, preseaza Grecia sa respinga conducta Turkish Stream si sa sustina in schimb varianta TANAP – TAP.[…]
    In final, diplomatii Washingtonului au precizat ca desi s-a discutat foarte mult despre asocierea Ungariei si Greciei la Turkish Stream sau alte conductele rusesti, pana la momentul actual nu s-a semnat si finantat nimic. Moscova, fara indoiala, va continua sa exploateze orice fisura imaginabila in Balcani. Doar ca acum, se pare, ca in joc s-a alaturat si Occidentul care singur, are resursele necesare de a furniza Balcanilor beneficii palpabile la un pret rezonabil.

    http://www.jamestown.org/single/?tx_ttnews%5Btt_news%5D=44014&tx_ttnews%5BbackPid%5D=381&cHash=e538e12ee7c2c31e23a3e28ba77662b8#.VYag11JWK8B

  5. 4.Nici Tsipras nu prea pare ca ar vrea sa inoate impotriva curentului:
    “De teama unei ieşiri a ţării din zona euro, pe fondul eşecului negocierilor cu creditorii internaţionalei, grecii au ieşit din nou în stradă, joi seara, pentru a manifesta sub sloganul “Rămânem în Europa”. În acest timp, guvernul Tsiprat susţine că are loc un complot pentru provocarea ieşirilor de capital de Grecia, în timp ce ministrul de Finanţe Yanis Varoufakis acuză banca centrală a ţării că alimentează temerile legate de criza lichidităţilor. Mulţi greci se tem de efectele unei ieşiri a ţării lor din Uniunea Europeană. Potrivit unui sondaj de opinie recent, şapte din zece greci vor să rămână în zona euro indiferent de cost.”
    “”Celebrul Grexit nu poate fi o optiune nici pentru greci, nici pentru Uniunea Europeana; ar fi un proces ireversibil, ar fi inceputul sfarsitului zonei euro”, a declarat Tsipras, in acest interviu prezentat drept “exclusiv”, potrivit Agerpres.
    “Pana in prezent, Europa a fost intotdeauna orientata spre mai multa unitate. Adoptarea unei directii opuse va insemna un esec al ideii europene”, a estimat seful executivului elen.”
    http://adevarul.ro/international/europa/grexit-grecii-cer-strada-ramana-zona-euro-guvernul-tsipras-intoxica-teorii-conspiratiei-1_5583fd65cfbe376e357264cd/index.html
    http://stirileprotv.ro/stiri/grexit/alexis-tsipras-grexit-nu-poate-fi-o-optiune-ar-fi-inceputul-sfarsitului-zonei-euro.html

  6. @admin

    1. Insasi grecii recunosc ca nu au mandat pentru Grexit.
    ” Într-un interviu acordat BBC, ministrul-adjunct pentru relaţii economice internaţionale, Euklid Tsakalotos, a declarat că, în cazul în care negocierile guvernului Tsipras cu europenii vor eşua, în Grecia vor fi organizate noi alegeri: “Electoratul elen nu ne-a mandatat să renunţăm la zona Euro”…din primul tau link.

    2. Eu zic ca e chiar foarte prezenta Germania. As pleca in sustinerea afirmatiei mele de la un citat preluat din cel de-al treilea articol mentionat de tine:
    “Ministru grec: FMI nu ar trebui sa fie in Europa. Sper sa gasim o solutie fara participarea sa”…comentariul #6, ultimul link.
    Uite, mai jos e un grafic care surprinde etapele rambursarilor (in cazul in care se ajunge la o intelegere cu Grecia si se mentin acordurile) iar din grafic reiese ca FMI se va retrage din calitatea sa de creditor al Greciei, Germania urmand sa devina principalul beneficiar al platilor elene prin intermediul Facilitatii Europeana de Stabilitate Financiara si Mecanismul de Stabilitate Financiara ( institutii financiare europene infiintate dupa criza din 2008..un fel de FMI european) si BCE (deja prezenta). Ponderea Germaniei in cele 3 institutii financiare este de cel putin 27%.
    http://graphics.wsj.com/greece-debt-timeline/
    Nu cred ca Germania ar vrea sa renunte la Grecia si nu iau in calcul eventualitatea unui Grexit . Mizele sunt prea mari pentru ca europenii sa-si gripeze singuri motorul expansiunii (am mai expus la comentariile precedente motivele concluziilor mele)
    Sa presupunem ca nu vor plati grecoteii si vor fi organizate alegeri anticipate in Grecia. Atunci s-ar putea ca Tsipras sa isi incheie brusc cariera politica si sa vedem un alt castigator, Pasok si Fofi Gennimata:
    http://intelligent-news.com/greece/newsroom/fofi-gennimata-is-the-new-president-of-pasok
    Ma risc la o comparatie: Grexitul aproape ar echivala la nivel tactic cu pierderea Ucrainei de catre Kremlin, desi Rusia fara Ucraina isi poate lua adio de la pretentiile de hegemon, fapt recunoscut si de Putin intr-o declaratie facuta la forumul din Sankt Petersburg, cu toate ca voalat sugera ca nu va renunta la expansiune, vorbind despre un “viitor comun” cu Ucraina:

    Putin a declarat că nu este de acord cu observațiile fostului prim-ministru francez Francois Fillon cu privire la Rusia: “acționează mai mult și mai agresiv.” “Noi nu acțonăm agresiv. Am început să ne apărăm interesele mai persistent și consistent.”[…]

    Vladimir Putin a spus că Rusia “nu aspiră la hegemonie sau orice statut efemer de superputere.“Vladimir Putin a insistat asupra faptului că Rusia și Ucraina au un destin comun indiferent de acțiunile UE și SUA. ”Ruși și ucraineni rămân în continuare o națiune, un grup etnic… cu particularitățile sale culturale, dar cu istorie reciprocă, cultură și rădăcini spirituale”, a spus Putin , adăugând că “orice s-ar întâmpla, în cele din urmă, Rusia și Ucraina sunt destinate unui viitor comun.”

    http://www.presalibera.net/putin-orice-s-ar-intampla-in-cele-din-urma-rusia-si-ucraina-sunt-destinate-unui-viitor-comun_1829631.html

  7. @enkidu:

    Lipsea Germania din comentariile tale de aici, nu din situatie.

    Ce-i drept, nu as merge nici eu asa usor pe varianta Grexit. Doar ca, spre deosebire de alte dati, acum pare ca lucrurile sunt intr-adevar mai serioase.

  8. @admin
    acum e intr-adevar mai grav ca in 2011 sau 2012.
    Perioada din 2008 pana in prezent din Grecia ma face sa ma gandesc la zguduitura despre care vorbea parintele Paisie Aghioritul (foamete, saracie, somaj, gradina de legume din care sa traiesti, migratia la sate, etc.) desi, atunci cand citeam credeam ca s-a referit la intreaga lume.
    https://youtu.be/glOePgjJSI4
    https://youtu.be/NIBbWRuMnac
    https://youtu.be/gZkBlaCaEbM
    https://youtu.be/Z1LCBp0twLE

  9. “In fact, according to a poll in the newspaper Avgi on Sunday, 62% of Greeks thought they would be worse off if their country went back to the drachma, against 22% who thought they would benefit and 16% who were undecided. Those and similar findings, combined with poll evidence of a clear majority ready to accept compromise with Greece’s creditors, suggest the government could have relatively little difficulty persuading the electorate to accept the solutions reportedly under consideration at the weekend.”
    http://www.theguardian.com/world/2015/jun/21/greeks-pension-cuts-eurozone-deadline-looms

  10. Cred ca se pun bazele unei noi ideologii globale justificative…ideologia binelui comun mondial investita cu autoritate morala de catre Papa (probail aici ar intra discursurile recente ale papilor despre ecologie si saracie), o ideologie care va necesita o actiune exercitata de catre „o autoritate care să aibă competență universală”.

    Expresia „binele comun” este vagă în conținut, în spatele ei existând posibilitatea promovării obiectivelor politice. De regulă, acestea apar în momentele în care politicienii vor să justifice impunerea unor costuri așezate pe o anumită parte a societății. Când auzim că unele sacrificii vor servi „binele comun”, este rezonabil să ne întrebăm, „Pentru cine?” susține editorialistul Andy Crouch într-un articol pentru Cristianity Today.

    O dezvăluire a unei intenții de program politic a Vaticanului a fost făcută și în timpul pontificatului lui Benedict al XVI-lea. Acesta a cerut o reformă radicală a sistemului financiar mondial, inclusiv crearea unei autorităţi politice globale care să administreze economia şi a unei bănci centrale mondiale care să includă „o autoritate care să aibă competență universală”. Scopul este o nouă ordine economică mondială bazată pe etică şi „binele comun” punctează The Daily Caller. În fața unei asemenea perspective, nu pot fi ignorate efectele pe care o asemenea instituție supracentralizată le poate avea asupra libertăților umane. Rămâne de văzut dacă Papa Francisc se va delimita de această opțiune politico-economică a predecesorului său. Mai ales, în condițiile cotei de popularitate în continuă creștere de care se bucură fostul cardinal Bergoglio.

    http://semneletimpului.ro/religie/biserica-catolica/vatican/vaticanul-politica-si-binele-comun.html

  11. @enkidu:

    http://www.hotnews.ro/stiri-international-20250814-noua-lista-reforme-propusa-atena-creditorilor-internationali.htm

    Mie mi se pare ca e acelasi gen de “acord” ca si pana acum, de cand e Syriza la putere. Adica tot o prelungire. Partile au evitat conflictul frontal, castigand timp. Spun asta pentru ca vad ca propunerile grecesti evita, in continuare, sa se atinga drastic de pensii sau sa promita privatizari cu duiumul.

  12. @admin
    pana la scadenta din 30 iunie mai au timp sa se fofileze. probabil e nevoie si de un oarecare dramatism pentru publicul de acasa. Garda moare dar nu se preda (de fapt a zis merde Cambronne).
    Donald Tusk era destul de bucuros aseara.
    eu astept pana pe 30…

  13. “Guvernul stangii radicale Syriza recunoaste ca a facut concesii si ca “aceste propuneri nu sunt identice cu programul partidului, dar sunt rezultatul unor negocieri dure si dureroase pentru a ajunge la un acord cu creditorii care sa nu afecteze dreptul la munca si care sa ofere perspective” economiei elene. ”
    Pai nu stiu ce vor face grecii intern dar daca raman in UE si primesc si banii…eu zic ca nu pupam Grexit anul asta si duce lumea linistita in concedii la mare in Grecia.

  14. Pingback: RUSIA: ROMANIA SI POLONIA AU DEVENIT “AUTOMAT” TINTE MILITARE/ Armenia, membra a Uniunii Euroasiatice – scuturata de PROTESTE VIOLENTE (Video)/ STADIUL NEGOCIERILOR GRECIEI CU CREDITORII | Cuvântul Ortodox
  15. Buhuhu

    Nina Schick of Open Europe, the think tank, explains:

    If Greece and the creditors agree something by tomorrow (still not a given), the immediate challenge for Tsipras will be at home, where he’ll have to get the Greek parliament to back it. Despite Syriza’s election promises, what’s on the table now means that Tsipras has more or less capitulated completely to the demands of the creditors. It’s not likely to go down well.

    With a majority of only 11 MPs, Tsipras will seek approval from the 200 MPs that form the Central Committee of Syriza. According to Greek press reports, 10-40 Syriza MPs are likely to revolt. Syriza’s junior coalition partner, the Independent Greeks, have also indicated that they could withdraw from the government. Tsipras could be left having to rely on the support of the opposition New Democracy. This in turn would open up the question of a referendum or new elections. Vassilis Primikiris, a senior member of Syriza’s hard-line Left Platform told Italy’s La Repubblica today:

    “I doubt [Tsipras] can afford to pass the deal [in the Greek parliament] without our votes and with the opposition’s votes. That would mean there’s no longer a majority and that we should go to elections.” -Vassilis Primikiris, La Repubblica, 24 June 2015

    As Greece’s largest creditor nation, the vote in the German Bundestag will also be key. With the Bundestag breaking for summer recess next Friday July 3rd, the vote will either have to be taken on the 29th or 30th of June – not allowing German MPs much time to consider the measures. A Bild report today suggests that a number of MPs from Angela Merkel’s CDU/CSU party are opposed a rushed vote on any new agreement with Greece. CDU MP Olav Gutting is quoted as saying, “I don’t consider it possible to approve anything on Monday or Tuesday.”

    There is a possibility, then, that an emergency sitting of the Bundestag may have to be called. And while any deal backed by Chancellor Angela Merkel is likely to get through the Bundestag – it’s worth noting that with frustration towards Athens climaxing during the past five months, the breakdown in trust will surely come back to haunt Athens sooner or later – most likely when the discussion returns to an (inevitable) third bailout for Greece.

    http://www.theguardian.com/business/live/2015/jun/24/greek-crisis-eurogroup-meeting-tsipras-backlash-live
    cu ce ar trebui sa cada de acord Tsipras pentru ca apoi sa treaca “actul abdicarii” prin Parlamentul grec, testandu-si majoritatea fragila si cariera de politician:
    http://www.skai.gr/files/1/aalex7/5pagedoc2462015.pdf
    “Stavros Theodorakis told European Commissioner Pierre Moscovici that Potami and, in his opinion, the majority of the Hellenic Parliament will support a deal signed by the government and our European partners. At the same time, Mr Moscovici insisted on the need to conclude a deal today.”
    http://topotami.gr/press-releases/we-need-to-cut-down-on-excessive-public-spending-instead-of-imposing-further-taxes/

  16. Era un banc la Radio Erevan:
    “e adevărat că lui Ivan Ivanovici i s-a dat drept premiu o Volgă?“, iar Radio Erevan îi raspunde: „Da, e adevărat! Cu două mici precizări: nu era o Volgă, ci o bicicletă, şi nu i s-a dat, ci i s-a luat!“
    Stirea completa privind “cea mai mare moschee din Europa”..de fapt e cea mai mare moschee din Balcani nu Europa si nu in Romania ci in Tirana:

    Turcia va construi o moschee mare la București, care va fi gata în termen de trei ani, relatează miercuri ziarul turc Daily Sabah. În schimb, în baza unui acord semnat cu autoritățile române, Turcia va aloca un spațiu pentru construcția unei biserici de către România la Istanbul.

    http://www.agerpres.ro/externe/2015/06/25/turcia-va-construi-la-bucuresti-o-moschee-cu-o-capacitate-de-2-000-de-persoane-daily-sabah–05-23-39
    “Pentru foarte multe sute de ani, Bucureștiul nu a avut o comunitate musulmană, chiar dacă se afla la limita “spațiului Islamic”, fiind secole chiar sub suzeranitatea Imperiului Otoman. De altfel, prima moschee edificată în București nu a fost construită de musulmani, ci de autoritățile române – prin persoana Regelui Carol I al României. Ea servea în primul rând, reprezentanților diplomatici ai Imperiului Otoman la București, după recunoașterea independenței României.

    Pană în 1989, musulmanii din București aveau un singur lăcas de cult, și anume Geamia din București, ce se află în sectorul 5, în zona “Eroii Revoluției”, strada Mănescu nr. 3. La aceeași adresă se află oficial și sediul administrativ al “Comunității Musulmane din București” – ca parte componentă a Cultului Musulman din România.

    După anul 1989, având în vedere reorientarea României către valorile europene privind dreptul la libertatea de gândire și exprimare a convingerilor religioase, precum și a dreptului la liberă asociere, musulmanii din București s-au asociat în diferite organizații neguvernamentale – înființând asociații și fundații având drept scop dezvoltarea de servicii religioase pentru comunitate. Astfel, a luat naștere o adevărată societate civilă musulmană în București, ale cărei eforturi s-au concretizat prin construirea, în 1994, a primului lăcaș de cult construit de musulmanii din București, Moscheea Ar Rahman, cunoscută ca și Moscheea din Crângași.”
    https://ro.wikipedia.org/wiki/Comunitatea_musulman%C4%83_din_Bucure%C8%99ti

  17. Nu e nici o pierdere ca iese Grecia din UE care in ultimii ani nu a fost de acord cu legile aberante impuse de Bruxelles.S-a ales si saraca si umilita.

  18. ce inseamna exact ‘o moschee mare’?

    Personal, ma intereseaza prea putini termenii comparativi, ci realitatea. Cata nevoie este de aceasta ‘moschee mare’? Cat de plina este moschee deja existenta? cati musulmani sunt in Bucuresti etc etc etc.

    Astea mi se pare ca sunt cateva din intrebarile pertinente ale caror raspunsuri ar trebui sa le cunoasca populatia Capitalei acestei tari ortodoxe inainte de a decide (ea, populatia) daca e ok (a se citi ‘oportun’) sau nu sa se construiasca o ‘moschee mare’ la Bucuresti.

  19. Pingback: CRIZA GRECIEI. FMI si Comisia Europeana vor TAIEREA PENSIILOR, respingand IMPOZITAREA BOGATILOR | Cuvântul Ortodox
  20. Pingback: Premierul Greciei anunta REFERENDUM pentru acordul cu creditorii. ACESTE PROPUNERI ALE CREDITORILOR ARATA CA SCOPUL A FOST UMILIREA INTREGULUI POPOR | Cuvântul Ortodox
  21. Pingback: update: GRECIA, IN PRAGUL ASUMARII INCAPACITATII DE PLATA, COZI LA BANCOMATE SI SUPERMARKETURI/ Premierul Greciei anunta REFERENDUM pentru acordul cu creditorii. ACESTE PROPUNERI ALE CREDITORILOR ARATA CA SCOPUL A FOST UMILIREA INTREGULUI POPOR | Cuvântu
  22. Pingback: CRIZA GRECIEI. Indemnul Mitropolitului Hrisostom: “Macar in aceasta ora a sfarsitului sa ne rugam cu putere: Doamne al Puterilor, fii cu noi” | Cuvântul Ortodox
  23. Pingback: ARHIEPISCOPUL IERONIM al Greciei indeamna, implicit, pentru un vot DA la REFERENDUM. Relatari contradictorii din Muntele Athos: unii monahi il invoca pe SFANTUL PAISIE AGHIORITUL pentru un VOT DA, altii cer poporului grec sa VOTEZE NU | Cuvântul Ortodox
  24. Pingback: REFERENDUMUL DIN GRECIA E VALID – REZULTATE LIVE. Rezultatele partiale dau un avans considerabil TABEREI ANTI-TROICA. Guvernul TSIPRAS – “CALUL TROIAN” al RUSIEI sau al SUA? | Cuvântul Ortodox
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare