Academia Română lansează un manifest pentru „adaptarea la ERA DIGITALĂ”. România, în viziunea instituției, ar trebui să devină un „ACTANT SEMNIFICATIV al revoluției digitale globale.” De ce este greșit utopismul fără rest al Academiei

23-10-2019 8 minute Sublinieri

Sursa foto: https://www.iqvis.com/blog/9-powerful-examples-of-artificial-intelligence-in-use-today/

Zilele trecute Academia Română a transmis un document intitulat „Un manifest pentru adaptarea la Era digitală”. Preluat de câteva agenții de presă și unele siteuri, „manifestul” a trecut mai degrabă neobservat și nu a stârnit discuții. A fost publicat, în varianta sa integrală, în schimb, de Agenția Basilica. Pentru mulți, o astfel de preluare poate fi confundată cu o achiesare a Patriarhiei cu conținutul documentului. Rămânem la ipoteza că Agenția Basilica a publicat textul pe negândite, cu scopuri informative și în inerția preluării mesajelor de la Academie, deși subiectul e departe de profilul editorial al siteului patriarhal. Cert este că manifestul Academiei arată o precipitare necritică, dăunătoare pentru societate și persoană, o avansare fără rest a digitalizării sistematice a lumii în care trăim, deși datoria acestei instituții este de a furniza elementele necesare pentru o înțelegere adecvată a fenomenului și pentru crearea posibilităților de control și limitare a acestuia. Iar, în ceea ce privește aspectele etice și bioetice, inclusiv Biserica ar trebui să aibă o voce proprie articulată pe acest subiect. Nu ne putem împiedica să nu corelăm acest brusc heirupism al Academiei, altfel o instituție nu foarte prolifică și mai degrabă statică, cu marea grabă a implementării antenelor 5G în toată țara, în ciuda riscurilor, și cu mersul unor reprezentanți ai unor mari companii de noi tehnologii prin instituțiile statului într-o campanie de PR și de „familiarizare” a personalului cu Inteligența Artificială. Academia, for prin definiție conservator și, după discursul de până acum al președintelui Ioan-Aurel Pop, conservatoare și în abordare, vrea, din motive care ne scapă, să revoluționeze digital România.

Reluăm integral manifestul publicat pe Basilica, urmând să aducem câteva observații critice la final:

Impactul revoluţiei digitale asupra omului şi societăţii şi unele măsuri necesare a fi luate în România.
Un manifest pentru adaptarea la Era digitală

Tehnologiile informaţiei şi comunicaţiilor (TIC) şi inteligenţa artificială (IA) se situează în centrul revoluţiei digitale aflate în plină desfăşurare şi care influenţează profund toate domeniile de activitate, economia, societatea, viaţa fiecărui individ şi relaţiile de orice natură stabilite la scară globală.

În raport cu dinamica actuală a raporturilor dintre ştiinţă, tehnologie şi societate, Academia Română, conform atribuţiilor prevăzute în Statutul său, şi-a asumat rolul de a explora contextul, perspectivele şi de a elabora, la solicitarea instituţiilor Statului (Preşedinţie, Parlament, Guvern) sau din proprie iniţiativă, propuneri de măsuri şi acţiuni în beneficiul cetăţenilor şi al dezvoltării ţării, în ansamblu.

Astfel, în anul 2001, Academia a derulat proiectul prioritar intitulat „Societatea Informaţională-Societatea Cunoaşterii: concepte, soluţii şi strategii pentru România“. Raportul de sinteză al proiectului a fost înaintat forurilor de decizie ale statului, partidelor parlamentare şi comunicat societăţii prin intermediul mijloacelor de informare în masă.

Astăzi, se poate constata că prevederile documentului intitulat „Carta construirii Societăţii Informaţionale în România, un manifest pentru o mişcare amplă, eficace și coerentă“ (2000) s-au îndeplinit aproape în totalitate. În acelaşi timp, au fost percepute elemente noi de impact al TIC şi AI.

În perioada 2015-2017, s-au derulat, în Academia Română, mai multe proiecte strategice, dintre care menţionăm:

„Şcoala și educaţia“, prin care s-a propus o strategie pentru ca acestea să servească la adaptarea cetăţeanului la noua etapă de evoluţie a economiei și societăţii.

„Societatea cunoaşterii în România“, care a evidenţiat, printre altele, interacţiunile strânse dintre diferite elemente care caracterizează Era digitală (economie, cercetare, educaţie, legislație, piaţa muncii, protecţia mediului, influenţa factorilor externi etc).

„Siguranţa informatică – protecția drepturilor de proprietate intelectuală“, proiect menit să releve unele din potenţialele riscuri legate de dezvoltarea și utilizarea TIC şi să recomande căi de contracarare, precum și de stimulare și facilitare a creației, inovării și înregistrării proprietății intelectuale, respectiv valorificarea justă a acesteia.

Pe aceeaşi linie şi în acelaşi domeniu de interes şi preocupări, în anul 2019, s-a constituit, sub egida Academiei Române, Grupul de Reflecţie privind impactul evoluţiei TIC şi IA asupra omului şi societăţii, întrunit în trei ședințe în datele de 14 martie, 18 aprilie și 21 iunie 2019. Prezentul document sintetizează principalele idei şi propuneri de măsuri degajate în cadrul celor trei întâlniri ale membrilor grupului de reflecţie, spre a fi supuse atenţiei factorilor de decizie din stat şi comunicate societăţii, în ansamblul său.

1. Premisa

România este vital interesată de punerea în valoare a imensului potenţial oferit de TIC şi IA, ca şi de asigurarea securităţii sale cibernetice şi de gestionarea riscurilor inerente în lumea secolului al XXI-lea. Este esenţial ca utilizarea noilor tehnologii digitale să nu fie doar apanajul unei elite reprezentate de profesioniştii din domeniu, ci să ofere acces şi facilităţi extinse pentru întreaga populaţie a ţării; educaţia şi dezvoltarea infrastructurii digitale au un rol decisiv în acest sens.

2. Context

Pe plan mondial, cercetarea şi inovarea în sfera tehnologiilor digitale avansează în salturi care se succed tot mai rapid, iar aplicaţiile proliferează exponenţial. Cunoştinţele şi tehnologiile care au dinamica şi impactul cele mai semnificative sunt: ştiinţa datelor (“Data Science”), datele masive (“Big Data”), Cloud Computing, învățarea automată (“Deep/Broad Machine Learning”), robotica cognitivă, Cyber-Physical Systems, legat de care apar profesii noi (de exemplu, data scientist, operator 4.0).

Cele mai semnificative progrese de ordin aplicativ sunt înregistrate în industria datelor şi industria de software; în avangarda mondială se situează ţările dezvoltate, precum şi o serie de companii foarte puternice din SUA (Microsoft, Google, Amazon, Facebook, Apple), China (Baidu, Alibaba, Tencents) şi UE (SAP). Reţeaua Internet a căpătat o anvergură planetară, tendinţa fiind cea a conectivităţii omniprezente şi a „Internetului lucrurilor” (“Internet of Things”).

Sistemele de comunicații implementează generaţia 5G, serviciile web avansează rapid către generaţia Web 3.0, iar sistemele de fabricaţie au atins generaţia “Industry 4.0”. În acelaşi timp, odată cu apariţia de noi meserii menite să compenseze dispariţia unor locuri de muncă, apar vulnerabilităţi majore pentru siguranţa şi protecţia vieţii private a cetăţenilor și chiar influenţe asupra stării de sănătate şi comportamentului individului în contextul aplicării pe scară largă a tehnologiilor emergente, care tind să înlocuiască operatorii umani şi să modifice deprinderile dobândite de-a lungul secolelor de evoluţie umană.

Este demn de remarcat programul ”Society 5.0”, lansat în Japonia, care vizează aspectele esențiale ale impactului tehnologiei asupra omului și societății.

3. Simptome

România este bine racordată la dinamica globală din domeniile TIC şi IA; sistemul propriu de cercetare şi inovare este potenţial capabil, în condiţiile unei susţineri financiare şi instituţionale adecvate, să evolueze pe traiectoria de „urmărire a liderului“, fiind posibile şi unele realizări de vârf la nivel de nişă. Principalii factori favorizanţi specifici ţării noastre sunt:

  • ponderea sectorului TIC în PIB,
  • infrastructura Internet cu viteze mari de trafic,
  • penetrarea largă a dispozitivelor mobile în rândul populaţiei,
  • receptivitatea deosebită a tinerilor faţă de aceste tehnologii.

Totuşi, în spaţiul digital, potenţialul creativ al tinerilor din România este utilizat îndeosebi pe cont propriu sau în comunităţi ad-hoc de utilizatori şi mai puţin în proiecte lucrative de scară mare. Se fac simţite, de asemenea, consecinţele negative ale exodului creierelor, care diminuează efectivele de profesionişti din TIC şi IA disponibile în ţară, determinând un deficit de forţă de muncă superior calificată în aceste domenii.

Marile companii care activează în România se dovedesc, în prezent, mai agile decât universităţile în a se plia pe dinamica noilor tehnologii digitale, adaptându-şi rapid modul de funcţionare şi oferta adresată unei pieţe deschise şi dominată de concurenţa între platforme.

La ora actuală, cea mai largă popularitate cunosc, în România, comunicaţiile mobile, comerţul electronic şi reţelele de socializare. Administraţia publică este, încă, insuficient informatizată în relaţia cu cetăţeanul şi cu firmele private, fapt resimţit acut îndeosebi de întreprinzători la iniţierea unor noi afaceri.

4. Diagnostic

În prezent, în societatea românească se cunosc doar parţial atât oportunităţile create de TIC şi IA, cât şi efectele folosirii nepotrivite şi chiar evoluţiile imprevizibile şi posibil necontrolabile ale acestor tehnologii. Tehnologiile oferite de furnizorii de produse TIC evoluează într-un ritm mult mai rapid decât cunoştinţele şi mijloacele de acţiune ale multor potenţiali utilizatori români. Nu există, încă, un program coerent, la nivel național, care să includă aspectele specifice noii revoluții industriale bazată esențialmente pe integrarea calculatoarelor, comunicațiilor și controlul obiectelor fizice.

5. Recomandări

Grupul de Reflecţie privind impactul evoluţiei TIC şi IA asupra omului şi societăţii al Academiei Române a identificat următoarele direcţii de acţiune:

I. Definirea obiectivelor unui program coerent, la nivel național, care să includă aspectele specifice noii revoluții industriale

  • Identificarea şi lansarea unor programe de cercetare ştiinţifică din domeniul roboticii, inteligenţei artificiale, neuroinformaticii şi nanotehnologiei, sistemelor inteligente „cyber-fizice“.
  • Lansarea şi susţinerea unui program naţional pentru cercetarea creierului, vizând aspecte fundamentale şi aplicative din domeniul neuroştiinţelor, neuroinformaticii şi neurotehnologiei, nanoştiințelor cu impact medical, tehnologic şi cognitiv. 

II. Crearea structurilor de implementare

În învățământ:

  • Elaborarea unui program de pregătire a tinerilor în domeniul TIC în cadrul unor şcoli postliceale de 2-3 ani, în vederea acoperirii necesarului de lucrători cu calificare de nivel mediu.
  • Elaborarea şi implementarea unui program de digitizare în cadrul sistemului naţional de educaţie, valorificarea mai amplă a potenţialului TIC şi IA în procesul educativ-formativ.
  • Includerea în planurile de învăţământ din facultăţi a unei discipline de etică în spaţiul digital.
  • Promovarea şi susţinerea programelor de cercetare inter- şi transdisciplinară, a colectivelor complexe integrate de cercetare, formate din specialişti din mediul academic şi mediul de afaceri.
  • Promovarea şi susţinerea unui program privind educaţia continuă, pentru a asigura compatibilitatea întregii populaţii cu oportunităţile erei economiei digitale.
  • Pregătirea strategică de cadre didactice în domeniul “Industry 4.0”, în scopul dezvoltării sustenabile a educației și a piețelor interne emergente; studiul complexității globale cu ajutorul instrumentelor inteligente de tip World Economic Forum – Transformation Maps.
  • Parteneriate cu universități și instituții internaționale avansate în scopul schimbului de cunoștințe și bune practici. Reducerea timpului de asimilare a necesităților de implementare a domeniului “Industry 4.0” în România și creșterea rezilienței forței de muncă internă la tendințele tehnologice emergente la nivel global.
  • Crearea cadrului legislativ pentru dezvoltarea mediului de afaceri în domeniul “Industry 4.0”; motivarea anti-exod și încurajarea potențialului creierelor de valoare ale României.

În cercetarea instituțională și academică:

  • Înfiinţarea (reorganizarea) unui institut naţional de cercetare-dezvoltare-inovare, având ca obiectiv conceperea, proiectarea şi dezvoltarea de noi tehnologii şi produse bazate pe tehnici de inteligenţă artificială, inclusiv de învăţare automată, robotică cognitivă, ştiinţa datelor ş.a.
  • Stimularea constituirii de consorţii între universităţi, companii şi instituţii publice, pe principiul parteneriatului tripartit pentru inovare (“Triple Helix”), practicat cu succes în ţările scandinave şi în alte state dezvoltate.

În viața publică:

  • Implementarea ghişeului unic în relaţia cetăţenilor cu administraţia atât centrală, cât şi locală; oferirea de spaţii şi dotări adecvate pentru cetăţeni în sediile instituţiilor publice.
  • Realizarea de campanii de informare a populaţiei privind riscurile legate de datele personale şi modalităţile de protejare a acestora.

III. Asigurarea mijloacelor:

  • Asigurarea unei finanţări de cel puţin 2% din PIB pentru cercetare-dezvoltare-inovare.
  • Sincronizarea ordonată cu programele europene.
  • Iniţierea unor proiecte pilot pentru inovarea în masă (“crowdsourcing”) în domeniile TIC şi IA.

 Rolul Academiei Române va consta, în principal, în contribuţia la clarificarea conceptelor și asigurarea unui punct de întâlnire pentru diferiţi actanţi din societate, precum și în elaborarea și implementarea unui program de digitizare în cadrul sistemului național de cercetare științifică.

Academia își va asuma funcția de coordonare a acestui program.

6. Costurile inacţiunii sau acţiunii întârziate

În eventualitatea în care prioritatea unor asemenea măsuri va fi subapreciată sau aplicarea lor va fi întârziată, se va putea constata apariţia unor efecte negative majore, cum sunt:

  • întârzierea realizării convergenţei României către ţările avasate din UE;
  • limitarea performanţelor economiei naţionale şi a competitivităţii sale externe;
  • situarea României în stare de dependenţă tehnologică faţă de exterior şi ratarea şansei de a fi un actant semnificativ al revoluţiei digitale globale;
  • subutilizarea potenţialului inovativ românesc şi continuarea exodului creierelor;
  • degradarea relaţiilor interumane şi chiar a stării de sănătate a românilor.

Mai citim în materialul publicat de Agenția Basilica care e sursa acestui manifest: „Grupul de reflecție privind impactul evoluției TIC și IA asupra omului şi societăţii a fost înființat în cadrul Academiei Române în anul 2019, la inițiativa acad. Ioan Dumitrache, și este alcătuit din membri ai Academiei Române, specialiști în știința și tehnologia informației, tehnologia microsistemelor, inteligența artificială, economie, sociologie, filosofie, medicină, învățământ, precum și experți din mediul public și privat.”

Este evident că Grupul care a redactat manifestul consideră de la sine înțeles că revoluția 4.0, digitalizarea, inteligența artificială și Internetul Lucrurilor sunt transformări pozitive și inevitabile, din care trebuie România trebuie să facă parte ca „actant semnificativ”. Dar tocmai aceasta este marea problemă – că revoluția digitală o fi inevitabilă, dar deloc așa radiantă de lucruri pozitive cum necritic pare a considera Grupul, care își nesocotește chiar denumirea: „impactul evoluției TIC și IA asupra omului și societății”. Păi, care este acest impact? Nu ar trebui, mai întâi, să avem o discuție aprofundată asupra impactului, înainte de a ne grăbi să devenim actant semnificativ, să digitalizăm școala și tot ce se poate din viața socială? Nu este contradictoriu să ridici problema efectelor TIC asupra sănătății, dar să păstrezi un ton entuziast și să pledezi pentru o integrare rapidă a acestora în societate?

În cele din urmă, Academia pare a fi totuși și în contratimp. Utopismul digital, atât de puternic la începutul „erei digitale” proclamate de șefii giganților internetului, nu mai întrunește consensul în lumea care încă mai gândește. Aș zice chiar dimpotrivă. Capacitățile uriașe de influențare și modelare ale comportamentului uman, de monitorizare și supraveghere omniprezente, de modelare a societății și chiar a relațiilor sociale, capacități care aparțin atât statelor, cât și marilor companii de profil, ridică, astăzi, mult mai multe temeri decât speranțele de acum 10, 20 de ani.

Societățile în care tehnologizarea a mers la extrem, cum sunt Singapore și, mai nou, și China, are și ea și-a stabilit ca obiectiv să fie lider în revoluție digitală, sunt distopii devenite realitate,data-controlled societies”, în care aplicațiile pot ajunge până acolo încât să dicteze ratingul social al cetățeanului, deci și calitatea serviciilor de care se poate bucura și gradul său de libertate.

Nici în lumea „liberă” lucrurile nu stau mai bine, căci acolo s-a dezvoltat Surveillance capitalism”, caracterizat de o putere instrumentală care înseamnă o instrumentare a comportamentului uman în vederea influențării, predicției, monetizării și controlării acestuia. Ca să nu mai pomenim de scandalul imens provocat de dezvlăuirile lui Edward Snowden, care arată gradul în care serviciile secrete, în complicitate cu marile companii tehnologice, au spionat oamenii încălcând legi, drepturi, libertăți, intimitate, vieți.

Și asta nu e totul. Există deja atâtea studii despre efectele nefaste ale digitalizării educației, încât nu poți să nu consideră suspectă graba Academiei de a revoluționa un domeniu care ar trebui prin definiție să fie abordat cu prudență: învățământul. Pentru numele lui Dumnezeu, există deja și cărți traduse în română pe acest subiect, dacă cercetărilor din Grup le e greu să ajungă la studiile originare. Sau, de fapt, nu vor să le vadă? Cum este să ai autori întru totul respectabili și consacrați care afirmă că impactul ecranelor digitale asupra creierului uman este similar drogurilor puternice, iar tu, for academic, să propui necritic „program de digitalizare” și „valorificarea” TIC și IA în școli? 

Și sunt multe, multe alte probleme ridicate de noile tehnologii. De la cele direct fiziologice, legate de impactul antenelor wi-fi, care sunt tot mai puternice și pe care nimeni nu le-a cercetat cu adevărat (ah, cercetarea asta…), trecând prin provocările deschise de neuro-tehnologii și posibilitățile deschise controlului minții până la efectele psihologice ale automatizării, și ele cu potențial devastator, de la pierderea unor abilități care se câștigă cu mult efort și în timp până la un modelul antropologic utopic al transumanismului, care ne aduce aminte că utopia este înfiorătoare.

Academia Română poate și trebuie să ceară autorităților să aibă un obiectiv clar și o strategie privind noile tehnologii. Cercetarea trebuie să existe. Dobândirea unui discernământ public care să permită trierea acelor aspecte ale digitalizării care pot fi implementate fără a radia orice formă de viață și fără a îneca în potopul digital societatea este de dorit. Manifestul Academiei nu este, însă, despre acestea. Este despre părăsirea prudenței, a precauției, și pentru precipitarea unor transformări din care vor câștiga cei puternici pe seama celor slabi. TIC și AI nu înseamnă deloc doar ghișeul unic, tabletele în școli, „sectorul IT” care aduce bani la PIB. Înseamnă un mod cu totul nou de a organiza societatea, economia, relațiile dintre oameni, gândirea și comportamentul. O nouă ordine mondială și socială.

Un comentariu de Cuvântul Ortodox

TRANSUMANISMUL: RELIGIA MASONICA A GLOBALIZARII. Interviu cu parintele Jean Boboc/ Eseu despre UTOPIA ANTIHRISTICA A UMANITATII “AUGMENTATE” prin nanotehnologie, Internetul Lucrurilor, manipulare genetica…

TRANSUMANISMUL – STRATEGIE DE DEPOPULARE? “Revolutia bionica” si noul mit al supraomului – acum “dezbatute” si in Romania

Seful Google arata cu degetul spre “linia critica”: CIPUL IMPLANTAT SUB PIELE SI CONECTAT LA INTERNET!/ Marea gogorita a securitatii scanerului biometric demontata de THE NEW SCIENTIST

NOUA ERA DIGITALA de Eric Schmidt, seful GOOGLE (video)/ YAHOO iti scaneaza CONTINUTUL MAILURILOR!/ Software ORWELLIAN instalat in calculatoare cu pretextul combaterii pirateriei digitale/ TATUAJUL ELECTRONIC ce-ti transforma CORPUL IN PAROLA

STATUL ALGORITMIC SI DIGITALIZAREA SOCIETATII. Evgheni Morozov despre dictatura noilor tehnologii si omul-rating

KASPERSKY DESPRE INTERNETUL TUTUROR LUCRURILOR: AR PUTEA FI INTERNETUL TUTUROR AMENINTARILOR…/ Compania YAHOO a scanat sute de milioane de conturi Yahoo Mail la cererea SERVICIILOR SECRETE

SILICONIZAREA LUMII. Tehnoliberalismul si controlul total al vietii cotidiene in REGATUL NOII ORDINI MONDIALE

O LUME FARA OAMENI. Filmul documentar ARTE Un monde sans humains [VIDEO+SUBTITRARE]. Despre PROIECTUL TOTALITAR NEOLIBERAL al transumanismului: controlarea digitala prin NANO-TEHNOLOGIE a omenirii

INTERNETUL LUCRURILOR si retelele electrice inteligente vor elimina complet intimitatea

CONSILIUL EUROPEI. Semnal de alarma asupra SUPRAVEGHERII IN MASA: dezvoltarea unor COMPLEXE INDUSTRIAL-PANOPTICE poate duce la CATASTROFE ANTI-DEMOCRATICE

Adevarata fata a ROMANIEI DIGITALE: SECURISMUL CIBERNETIC. Guvernul vrea ca furnizorii de internet si telefonie sa permita accesul SRI, SIE et comp. la datele utilizatorilor/ VODAFONE: AUTORITATILE ASCULTA IN TIMP REAL CONVORBIRILE/ Clasa politica romaneasca, supravegherea si puterea

PANOPTICON – documentar despre SUPRAVEGHEREA TOTALA SI DISPARITIA INTIMITATII (Video + subtitrare in romana)

Ce face NSA cu METADATELE colectate prin FILAJUL DIGITAL: diagrame ale RETELELOR SOCIALE, PROFILURI COMPORTAMENTALE, LOCALIZARE

 


Categorii

1. DIVERSE, Internet, New Media, Noile Tehnologii, Internetul Obiectelor (Internet of Things), Transumanism

Etichete (taguri)

, , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

3 Commentarii la “Academia Română lansează un manifest pentru „adaptarea la ERA DIGITALĂ”. România, în viziunea instituției, ar trebui să devină un „ACTANT SEMNIFICATIV al revoluției digitale globale.” De ce este greșit utopismul fără rest al Academiei

  1. Un posibil raspuns la manifestul Academiei Romane. Il postez, chiar daca nu provine din lumea ortodoxa. Nadajduiesc sa nu scandalizez vreun frate…
    https://iamcallingyounow.blogspot.com/2019/10/prayer-against-cyber-biological-and.html?m=1

  2. Si Aurel Pop, cel pe care-l pretuiam, nu are nimic de spus???

  3. Generatia Z de la zombi
    Elevii care nu obțin media 5 la Evaluarea Națională 2020 vor fi primiți la liceu- proiect al Ministerului Educației
    https://www.hotnews.ro/stiri-educatie-23507250-proiect-men-elevii-care-nu-obtin-5-evaluarea-nationala-2020-vor-primiti-liceu.htm
    Epidemie, la nivel global, de ”inactivitate” în rândul tinerilor
    Fenomenul este prezent atât în țările dezvoltate, cu un nivel de trai ridicat, cât și în cele sărace.
    Inactivitatea afectează starea generală de sănătate a copiilor, atât la nivelul funcționării organismului, cât și la nivel mental.
    https://www.hotnews.ro/stiri-esential-23507085-epidemie-nivel-global-inactivitate-randul-tinerilor.htm
    Generaţia Z – două miliarde de tineri “mutanţi”, în simbioză cu universul digital
    https://www.mediafax.ro/stiinta-sanatate/studiu-generatia-z-doua-miliarde-de-tineri-mutanti-in-simbioza-cu-universul-digital-13817733
    Generatia Z, care ne dicteaza viitorul, va depasi numeric Millennials foarte curand.
    Spre deosebire de alte generatii, “zetarii” nu cunosc lumea analoga. Altfel spus, nu stiu cum e sa traiesti fara tehnologie.
    In plus, sunt isi guverneaza vietile dupa ideea “si mie ce-mi iese?”
    http://www.ziare.com/life-style/tineri/generatia-z-care-ne-dicteaza-viitorul-va-depasi-numeric-millennials-foarte-curand-cum-va-schimba-lumea-1526829

Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Rânduială de rugăciune

Carti

Documentare