Samaras are 62 de ani, este educat în America, a studiat la Harvard Business School și e tobă de economie, scriu cei de la CNBC, care se își îndreaptă privirile de dincolo de ocean dacă acesta este omul care va salva moneda euro.
Liderul conservator grec Antonis Samaras revine cu o victorie la limită în alegerile legislative care, dacă va fi confirmată, îl va pune în faţa dificilei responsabilităţi de a evita ieşirea Greciei din zona euro, relatează AFP.
Antonis Samaras, care a fost marginalizat de tabăra sa în anii ’90 şi aflat în prezent la conducerea unui partid de dreapta pe care l-a întărit treptat, a reuşit să îl învingă pe rivalul său Alexis Tsipras, în vârstă de 37 de ani, liderul stângii radicale şi un critic acerb al măsurilor de austeritate.
Noua Democraţie câştigă astfel 29,5 la sută din voturi, ceea ce îi asigură 128 de mandate din totalul de 300 ale Parlamentului grec, faţă de 27,1 la sută din voturi cât a obţinut partidul stângii radicale Syriza (72 de mandate), potrivit primelor estimări naţionale bazate pe numărarea a 18 la sută din buletinele de vot, anunţate de Ministerul de Interne.
Dar, fără majoritate, cu riscul unui deficit de legitimitate, el va trebui să formeze o coaliţiei, fără îndoială cu socialiştii din Pasok, care au obţinut 12,3 la sută din voturi, pentru a guverna o ţară fragmentată politic şi în faliment. Deşi favoritul creditorilor şi actorilor internaţionali care se îndoiesc de capacitatea Greciei de a-şi respecta angajamentele, Samaras va trebui să fixeze fără întârziere o direcţie fermă şi credibilă în faţa unor scandeţe redutabile.
Prezentându-se ca un garant al menţinerii ţării în zona euro, el a declarat de asemenea că vrea renegocierea “memorandumului”, planul de austeritate încheiat cu mai mulţi creditori internaţionali în schimbul unui împrumut de 347 de miliarde de euro. În iunie 2011, în pofida presiunilor creditorilor Greciei, Samaras a refuzat o primă mână întinsă de fostul premier Giorgios Papandreou, cerând fără încetare alegeri, deşi ţara se îndrepta spre faliment.
El lupta atunci împotriva curei de austeritate administrate de Guvernul socialist grecilor sub dictatul Uniunii Europene şi al Fondului Monetar Internaţional (FMI), în schimbul primei perfuzii financiare prin care ţara a evitat bancruta în mai 2010. Când spectrul deficitului de plăţi a reapărut în toamna lui 2011, dublat de o criză politică ce a dus la înlăturarea lui Giorgios Papandreou, Antonis Samaras nu a avut de ales, după zile lungi de negocieri, şi a acceptat participarea partidului său la noul Executiv condus de fostul bancher central Lucas Papademos. Ca o ironie a sorţii, Samaras a fost coleg de cameră cu Giorgios Papandreou în timpul studiilor comune la Amherst College, în Statele Unite, unde şi-a luat licenţa în economie.
Schimbarea sa nu a rămas însă fără consecinţe politice, antrenând formarea de către disidenţi din ND a unui partid de drepta care se opune planului de rigoare. Antonis Samaras a rămas fără accentele răzbunătoare la adresa liderilor europeni, ei înşişi foarte neîncrezători din cauza rigidităţii acestui fost ministru de Externe, partizan al unei linii foarte dure în disputa cu fosta republică iugoslavă vecină Macedonia.
Afirmând în continuare că reţeta Bruxelles-ului este “eronată” şi promiţând grecilor scăderi de taxe, acest membru al unei importante familii de conservatori din Messinia, în Peloponez, nu intenţionează să se abată de la planurile de restructurare a administraţiei publice, de privatizare şi de luptă împotriva birocraţiei.
El şi-a reluat de asemenea retorica dură pe teme ca securitatea şi imigraţia ilegală, pe care o compară cu o “invazie neînarmată”, cerându-le grecilor să “recucerească oraşele”. Exclus în 1992 din ND din cauza naţionalismului exacerbat în problema Macedoniei, el creează partidul naţionalist Politiki Anixi (Primăvara politică), dar nu reuşeşte să îl impună pe scena politică.
Revenit, în 2004, în rândul ND, care îşi strânge forţele pentru a-i îndepărta pe socialişti de la putere, el este ales eurodeputat, după care este numit ministru al Culturii, în ianuarie 2009, în Guvernul lui Costas Caramanlis.
După înlăturarea acestuia de la putere de către socialişti în octombrie 2009, Samaras se luptă să preia conducerea ND, luându-i locul Dorei Bakoyannis, fiica lui Constantin Mitsotakis, premierul conservator a cărui prăbuşire a grăbit-o în 1993.Atât susţinătorii, cât şi criticii săi nu încetează să amintească faptul că este strănepotul unei scriitoare de romane pentru copii, Penelope Delta, reprezentantă a mişcării patriotice greceşti de dinainte de război, cu care au crescut generaţii de copii greci. Potrivit familiei, ea s-a sinucis în ziua în care trupele germane au intrat în Atena, un lucru asupra căruia Samaras nu a insistat niciodată.
Deputat de dreapta din Messinia încă de la vârsta de 26 de ani, Samaras obţine prima sa funcţie de ministru, al Finanţelor, în 1989, în cadrul Guvernului de uniune naţională al lui Tzannos Tzannetakis, format la vremea respectivă cu scopul de a-l înlătura de la putere pe Andreas Papandreou. Născut la Atena, Samaras este căsătorit şi are doi copii.
ALEGERI GRECIA. Catre Drachmageddon? VOT PE MUCHIE PE CUTIT: Conservatorii conduc, RADICALII de la Syriza, COMUNISTII si NAZISTII ar avea procente apreciabile
SE VA ACTUALIZA PE PARCURS
UPDATE 2:
Cf. Ekathimerini, Noua Democratie [conservatori, pro-Memorandum Troica] ar conduce cu aprox. 30% voturi, Syriza [anti-Memorandum, radicali de stanga] urmeaza cu aproape 27%, PASOK [socialistii “traditionali”, pro-Memorandum] 12%, Grecii Independenti [nationalisti, anti-Memorandum] 7%, Zori de Aur (nazisti) aproape 7%, DIMAS (social-democrati) 6%, comunistii (KKE) 4%.
- Vezi si
Hotnews:
LIVE TEXT Alegeri in Grecia. Miza: supravietuirea zonei Euro.
1:20 Cancelarul german Angela Merkel a declarat ca Grecia ar putea indeplini angajamentele europene privind reformele, dupa victoria partidului Noua Democratie. Antonis Samaras a fost felicitat pentru rezultatul alegerilor de catre Angela Merkel.
00:50 Herman Van Rompuy: “Vom continua sa sprijinim Grecia, ca membru al UE si al zonei euro. Speram ca rezultatele alegerilor vor permite formarea rapida a noului guvern”.
00:17 SUA a felicitat Grecia pentru alegerile parlamentare de duminica, exprimandu-si speranta ca noul guvern se va forma rapid.23:30 Antonis Samaras a cerut tuturor partidelor sa se mobilizeze pentru un guvern de uniune “pro-euro”, condus de partidul sau, dupa ce a castigat alegerile parlamentare, potrivit primelor estimari oficiale.
22:45 Alexis Tsipras, liderul stangii radicale, a recunoscut ca a pierdut alegerile si a refuzat sa dea curs invitatiei venite din partea liderului de dreapta, Antonis Samaras, de a forma o coalitie de unitate nationala.
22:30 Liderul socialist Evangelos Venizelos a declarat ca participa la formarea unui guvern de coalitie pro-european doar daca va fi implicat si partidul radical Syriza.
UPDATE ora 21:30 Partidul Noua Democratie (29.5% – 128 locuri in parlament) si PASOK (12.3% – 33 locuri in parlament) sunt in masura sa formeze un guvern de coalitie in Grecia, conform primelor estimari ale Ministerului de Interne.
UPDATE 1:
Cf. Ethnos, primele exit-polluri ar arata un usor avantaj pentru Noua Democratie [conservatori, pro-Memorandum Troica](18%), urmata indeaproape de radicalii stangisti de la Syriza [anti-Memorandum] (16%), PASOK [socialistii “traditionali”, pro-Memorandum] (13%), Grecii Independenti [nationalisti, anti-Memorandum] (10%), Comunistii (8%), Nazistii – Zori de Aur (7%), DIMAS (social-democrati) (aprox. 4%).
Trebuie retinut insa ca acestea sunt aproximari relative, fiind exit-polluri realizate INAINTEA inchiderii urnelor, care va avea loc la 19.00. Vom reveni, astfel, cu alte estimari si cu rezultatele finale ale votului. Pana atunci, mai jos pot fi citite materiale care se leaga de miza acestui vot si de atmosfera mediatica si nu doar in care are loc:
- Realitatea.net: Cine este omul care ar putea salva MONEDA EURO
În funcţie de votul grecilor de duminică, naţiunea elenă s-ar putea trezi luni dimineaţă într-un scenariu de coşmar, cu bancomate fără bani, întreruperea alimentării cu benzină, golirea rafturilor din magazine, jafuri şi acte de violenţă etc, scriu jurnaliştii de la dailymail într-un articol cutremurător.
Antonis Perris este un fiu devotat. Când mama sa în vârstă a fost diagnosticată cu Alzheimer, în urmă cu patru ani, nu s-a pus problema pentru a o pune într-o facilitate de stat.
El ar fi avut grijă de mama sa acasă în Atena şi ar fi înfruntat viitorul împreună cu ea. Dar după lucrurile au început să devină din ce în ce mai rele. “Problema este că nu eram pregătit când criza economică a lovit şi nu aveam sufiecienţi bani în cont”, scrie muzicianul şomer în vărstă de 60 de ani.
“Cardul meu de credit era la limită, nu aveam suficientă mâncare pentru a trăi. Am trăit o dramă fără sfârşit. Are cineva o soluţie pentru mine? Lideri ai lumii, care aţi adus această criză financiară, voi toţi avei nevoie de ştreang!”, a scris Perris despre disperarea sa într-o cameră de discuţii pe internet în urmă cu trei săptămâni.
Apoi, într-o dimineaţă, el şi-a condus mama pe acoperişul blocului cu cinci niveluri. Mână în mână, ei au sărit.
Nu cu mult timp în urmă, acest episod ar fi fost un scandal naţional. Astăzi, este o altă poveste tragică dintr-o notă de subsol a unei societăţi ajunsă în pragul colapsului. Luni dimineaţă, naţiunea elenă s-ar putea trezi într-un scenariu de coşmar. Automatele bancare încep să rămână fără bani. Rafturile magazinelor sunt rase de familiile înspăimântate de gândul că hrana s-ar putea epuiza.
Sunt cozi în jurul blocului pentru ultimele fentări ale staţiilor de benzină, unde livrările se vor întrerupe. În circa o zi sau două, protestele s-ar transforma în jafuri şi acte haotice de violenţă împotriva străinilor. Copleşită, poliţia s-ar retrage în bazele ei. Cei mai vulnerabili cetăţeni s-ar baricada în casele lor şi s-ar ruga.
Treptat, ţara care a dat lumii cuvântul „democraţie” va ajunge să cadă la nivelul unui alt cuvânt pe care l-a creat – „ANARHIE”.
Pentru mulţi, însă, este greu să prevadă cât de mult pot cădea. Elena Papoutsi, în vârstă de 49 de ani, este o femeie mândră. Fiică a unui profesor, ea a lucrat ca asistentă timp de 27 de ani şi are o fată la facultate.
Ea este încă una dintre grecii din clasa de mijloc pe care jurnalistul de la dailymail a găsit-o într-o seară printre nomazii fără casă şi cei cu dizabilităţi mintale aşteptând la coadă în central Atenei pentru o supă de pui. Un bol de plastic cu paste va fi singura masă copioasă dintr-o zi a Elenei.
“Mi-au tăiat salariul, a trebuit să lucrez mai multe ore şi nu îmi mai pot plăti facturile deloc”, spune ea încet, înainte de a izbucni în lacrimi.
“Cum pot fi eu o mamă când nu-mi mai pot permite să mă susţin singură?”. Ea ţine încă în mână o geantă modernă decolorată, luată de la un boutique din Atena, agăţându-se astfel de ceea ce a mai rămas din demnitatea ei. Dar, la fel ca şi prietenul său şomer şi companion de cină, ea spune că nu mai are nici o speranţă.
„Ei vor ca noi să votăm? Pentru cine? Bogaţii vor deveni mai bogaţi, iar săracii mai săraci. Nu ar putea fi mai rău”, spune ea. Vedem improbabil această naţiune făcând implozie imediat ca o consecinţă a votului de duminică. Cel mai probabil vom avea o amânare şi negocieri politice – exact ca incertitudinea enervantă ce a urmat după ultimele alegeri din mai, de când Grecia a rămas fără guvern.
Dar criza se adânceşte şi toată lumea ştie că această stare de fapt nu mai poate continua mult. Grecia cumpără timp. În cele din umă, grecii vor trebui să aleagă între a înghiţi pachetul de austeritate impus de germani, principalii finanţatori din UE – impozitare punitivă şi o epurare a sectorului public – ori pot renunţa la moneda euro şi să se întoarcă la drachma puternic depreciată.
A doua opţiune ar tăia averea ţării la jumătate, adică nivelul de trai s-ar prăbuşi la jumătate. Şi în timp ce Grecia şi-ar putea permite să se reconstruiască singură în timp, primele luni din această călătorie ar putea fi periculoase, în condiţiile în care naţiunea falimentară s-ar putea găsi în imposibilitatea de a cumpăra lucruri esenţiale cum ar fi medicamentele, nu mai vorbim de hrană.
Este un scenariu de coşmar pe care câţiva l-au numit “Drachmageddon”. Şi este ceva ce în Marea Britanie s-ar simţi acut prin ştergerea a miliarde din valoarea deţinerilor şi fondurilor de pensii, în condiţiile în care pieţele s-ar prăbuşi pe fondul temerilor că Spania şi Italia ar putea urma.
- Hotnews:
Aproape 10 milioane de greci sunt asteptati duminica la urne la un scrutin parlamentar care va tine intreaga Europa cu sufletul la gura si s-ar putea dovedi decisiv pentru mentinerea tarii in zona Euro. Grecii sunt chemati sa isi aleaga Parlamentul pentru a doua oara in mai putin de o luna si jumatate (precedentul scrutin, din 6 mai, nu a reusit sa ofere tarii un Guvern de coalitie, dupa ce negocierile dintre partidele politice au esuat, astfel ca au fost convocate alegeri legislative anticipate pentru duminica, 17 iunie). Grecii au de ales intre partidul conservator Noua Democraţie – care sustine continuarea acordului de finantare cu institutiile internationale si, implicit, aplicarea masurilor de austeritate, si formatiunea de extrema stanga Syriza, care si-a anuntat intentia de a renunta la acordul cu FMI. Ambele formatiuni sunt cotate cu prima sansa si se afla aproximativ la egalitate in sondaje.
Urmareste LIVE TEXT cele mai importante momente ale zilei
17:00 Ultimele doua ore de vot sunt cruciale, potrivit unui membru al Pasok, avand in vedere ca mobilizarea tinerilor spre urne abia acum incepe. Primele exit poll-uri vor fi anuntate la ora 19:00 dupa inchiderea urnelor, dar cu 15% dintre alegatori indecisi, analistii considera ca abia in jurul orei 21:00 se va putea sti un rezultat corect.
16:15 O a doua grenada a fost gasita in curtea grupului media Kathimerini-Skai, in urma unui telefon anonim. Genistii vor efectua o explozie controlata a celor doua grenade.
15:20 Fostul premier George Papandreou, pentru BBC: Iesirea Greciei din zona euro “ar fi o catastrofa majora”. “Euro ne tine stabili. Parasirea zonei ar insemna retrageri din banci, inflatie ridicata, taieri adanci de salarii si o scadere a PIB-ului cu peste 20%”. El a adaugat ca Grecia nu este problema zonei euro, ci un “precedent” al unor probleme cu arhitectura zonei.
14:30 Grenada aruncata era o grenada de aparare tip sovietica F1. O a doua grenada ar fi fost aruncata la sediul televiziunii Skai, potrivit Kathimerini. La fata locului se afla genisti. Purtatorul de cuvant al guvernului: Atacul
14:10 Liderul Noua Democratie, Antonis Samaras, a votat in Pylos: “Ziua de maine va aduce un nou inceput pentru Grecia”. Acesta s-a aratat zambitor, insa nu a beneficiat de aceeasi atentie din partea presei precum Alexis Tsipras.13:45O grenada a fost aruncata in fata sediului televiziunii Skai de catre doua persoane aflate pe o motocicleta, dar nu a explodat.
13:25 Presedintele Karolos Papoulias: “Sper ca votul de astazi va duce la un guvern stabil care va cauta imediat solutii la problemele care chinuie Grecia”
12:35 Incident in fata unei sectii de vot din Zakynthos: Un tanar de 25 de ani a tras doua focuri de arma in aer fara sa ranseasca pe cineva, apoi a fugit. Politia este pe urmele lui.
11:40 Tsipras (liderul Syiriza), dupa ce a votat: “Am invins teama. Astazi pavam drumul pentru speranta, pentru un viitor mai bun, pentru o Grecia cu dreptate sociala si progres, un membru egal al unei Europe care se schimba. Suntem optimisti, vom castiga”
11.35: Liderul Partidului SYRIZA (anti-euro), Alexis Tsipras, si-a uitat acasa cartea de identitate si a trimis pe cineva sa i-l aduca. Presa elena scrie ca Tsipras, omul care a tinut in sah elita politica timp de o luna, a fost asteptat la vot de mai multi ziaristi decit fani11:00Un sondaj citat de televizunea Antenna duminica dimineata arata ca circa 40% dintre alegatori vor sa isi schimbe votul fata de cel din 6 mai, un procent impresionant pentru doar 6 saptamani.
10.32: Previzibilele referinte ale politicienilor la meciul de fotbal de simbata noaptea au inceput sa apara. Un candidat independent a spus la vot ca “putem reusi impreuna, asa cum ne-a dovedit-o nationala de fotbal”10.12: Google descreteste putin fruntile grecilor cu un doodle dedicat alegerilor
9.44: Lipsa completa de entuziasm la vot, remarca Reuters, care citeaza un editorial de prima pagina al ziarului conservator Kathimerini: “E evident ca tara are in fata o prapastie”
9.27: Seful OECD da sperante grecilor: acordul cu FMI/UE ar putea fi renegociat. Asta inseamna ca masurile de austeritate ar putea fi atenuate. Vezi aici detalii
9.03: In Atena, spiritele sint incinse suplimentar de o scrisoare deschisa extrem de provocatoare publicata pe prima pagina de tabloidul conservator german Bild. In esenta, scrisoarea spune asa: “Grecilor, e treaba voastra pe cine alegeti duminica, dar nu uitati ca Germania e cea care va umple bancomatele cu euro, asa ca aveti grija pe care dintre clovni il alegeti”. Inutil de spus ca scrisoarea nu-i va face pe greci sa voteze dreapta, comenteaza Business Insider.
8.59:Presa elena scrie ca victoria eroica a Greciei la Euro 2012 asupra Poloniei ar putea influena votul de astazi, cu atit mai mult cu cit e posibil ca adversarul din sferturile de finala ar putea fi chiar … Germania
8.50:Odata cu alegerile au izbucnit si primele incendii de vegetatie. Focul a cuprins zone aflate la periferia Atenei, scriu agentiile internationale de presa. Incendiile devastatoare in timpul verii sint o obisnuinta in Grecia.
8.15: Votul a inceput in Grecia. Alegatorii isi pot exprima votul pina la ora 19.00, cand vor aparea primele EXIT POLL-uri.
8:00Angela Merkel, in ajunul alegerilor: “Este foarte important ca alegerile sa duca la un rezultat asa incat cei care formeaza noul guvern sa spuna: ‘Da, vrem sa ne pastram angajamentele'”.
Care sunt cele 4 scenarii pentru viitorul Greciei, dupa alegerile cruciale de duminica
Agentia AFP trece in revista cele 4 scenarii pentru viitorul Greciei, dupa alegerile cruciale de duminica, de la cel mai negru (abandonarea euro) pana la cel mai optimist: continuarea pe drumul reformelor si relansarea economiei grecesti.
- Abandonarea euro
Acest scenariu, considerat de multi catastrofal, poate deveni realitate daca stanga radicala – Syriza obtine majoritatea dupa alegerile de duminica.
Critic vehement al planului de austeritate impus de creditorii internationali, liderul Syriz, Alexis Tsipras, vrea o revenire asupra acestui plan, impus in schimbul ajutorului financiar international.
Daca va ajunge la conducerea Greciei, Tsipras si-a luat angajamentul ca in 10 zile sa finalizeze aceste negocieri.
Liderii europeni nu au cedat insa, transmitand Atenei ca in cazul in care nu isi va respecta angajamentele, nu va mai primi nicio centima din ajutorul extern si va trebui sa paraseasca zona euro.
Potrivit unor responsabili europeni, liderii Uniunii monetare au analizat inclusiv posibilitatea ca Guvernul grec sa emita titluri de recunoastere a datoriei, in cazul in care va fi incapabil sa mai plateasca salariile, in asteptarea unei reveniri la drahma: “Acest lucru nu inseamna insa ca ne indreptam spre acest scenariu”, au subliniat sursele citate de AFP.
- Neaplicarea planului de austeritate, dar mentinerea in zona euro
Grecia ar putea avea dupa alegeri un Guvern anti-austeritate, care sa decida insa mentinerea tarii in zona euro, asa cum isi doreste majoritatea populatiei.
- Relaxarea planului de austeritate
Noua conducere a Greciei ar putea ajunge la un acord cu creditorii internationali pentru relaxarea conditiilor de austeritate, daca se angajeaza sa respecte acordul, a declarat vineri ministrul belgian de Externe, Didier Reynders.
Scenariul este destul de probabil in cazul in care conservatorii de la Noua Dreapta ajung la guvernare, insa va fi dificil de acceptat la nivelul opiniei publice europene, in special in tarile care au pus in aplicare un plan de austeritate.
- Aplicarea reformelor si mentinerea in zona euro
Acesta este scenariu ideal, cu Atena aplicand in continuare masurile de austeritate si cu un Guvern grec care ar reusi sa stabilizeze economia tarii.
Zoelick, Banca Mondiala: Europa risca un episod similar prabusirii Lehman Brothers
Presedintele in exercitiu al Bancii Mondiale, Robert Zoellick a avertizat intr-un interviu publicat in saptamanalul britanic The Observer ca Europa s-ar putea confrunta cu o situatie similara cu cea cauzata de falimentul Lehman Brothers in 2008, iar prabusirea monedei euro ar putea declansa o noua criza mondiala. Zoellick a mai declarat ca ii va informa inainte pe participantii la summitul G20 de riscul unui colaps financiar in Europa, care ar avea consecinte dezastruoase pentru economiile tarilor dezvoltate. Falimentul Lehman Brothers a provocat un soc global care a dus la prabusirea intregului sistem financiar al planetei.
E drept, cauzele prabusirii Lehman Brothers apartin mai intai conducerii bancii, dar si FED (sistemul bancilor centrale americane), potrivit Raportului de ancheta elaborat ulterior.
Citeste aici intregul Raport privind Prabusirea Lehman Brothers
(…)
Nota noastra:
Comportamentul germanilor este total aberant sau total… rational. E la mintea cocosului ca mesaje de genul celor facute publice de Merkel inainte de alegeri sau isprava Bild-ului nu vor face decat sa toarne sare pe rana grecilor si pe resentimentele acestora fata de austeritatea identificata mai ales cu Berlin si cu Troica (UE-FMI-BM). Astfel de atitudini contrazic flagrant declaratiile de principiu ale liderilor Germaniei prin care asigura faptul ca vor sa tina Grecia in zona euro, ceea ce duce cu gandul ca poate nu au de gand asta, ci chiar dimpotriva: sa ii scoata din zona dar – nu si din Uniune. Grecia ar ramane astfel la cheremul eurocratilor si cu un rating de colonie si mai degradat…
In ceea ce priveste referirea tot mai deasa la un Lehman Brothers european, a se citi urmatoarea analiza:
Bloomberg si Bussines Insider comenteaza ca criza in care se afla Grecia ar putea deveni o Lehman Brothers a spatiului euro. Acest scenariu – cel mai radical – al falimentului de stat este numit de analistii economici scenariul Armaghedon. Ce inseamna asta?
Lehman Brothers a fost una din cele mai mari banci ale lumii care a dat faliment, in mod neasteptat, in septembrie 2008, moment decisiv ce a marcat declansarea crizei financiare ce a cuprins intreaga lume. Pe atunci, pe logica too big to fail, asteptarea era ca SUA sa intervina si sa sprijine financiar banca, tocmai pentru a impedica o astfel de eventualitate. SUA n-a facut-o, banca s-a prabusit, criza s-a declansat, si iata ca suntem in 2011 in fata unor transformari decisive ale intregului sistem financiar si economic al lumii. Intre timp, dupa momentul Lehman, care a functionat ca o piesa de domino pentru caderea altor mari banci, statele au intervenit masiv si au finantat din greu, cu bani publici, bancile, uneori chiar procedand la nationalizari sau semi-nationalizari – daca va mai amintiti materialele si analizele dedicate pe acest site fenomenului. A fost un moment de ”rascruce” pentru sistemul financiar, caracterizat prin doua tendinte: costurile crizei, provocata de banci, au fost ”socializate”, adica au fost puse pe umerii contribuabililor, iar nationalizarea nu a facut decat sa stranga si mai tare cardasia stat-banci, complexul stat-marea finanta. Dar tendintele au ramas la nivelul finantarilor si al rostogolirii reciproce a deficitului de credit: de la banci la stat si de la stat la banci.
Iar acum asistam la un alt moment de rascruce o data cu episodul Grecia […] Continuarea aici.
Legaturi:
- ALEGERILE DIN GRECIA: vot anti-austeritate, partidele principale au pierdut majoritatea, COMUNISTII SI NAZISTII URCA IN PREFERINTE
- IERARHIA GREACA, INGRIJORATA DE ASCENSIUNEA PARTIDELOR ANTICLERICALE SI FASCISTE. Arhiepiscopul Ieronim: A spus Hristos sa nu-i hranim pe imigranti?
- UPDATE: Impasul negocierilor a dus la ALEGERI ANTICIPATE/ Neonazistii din Grecia: partidul politistilor? Spectrul RAZBOIULUI CIVIL, agitat de ministrul de interne
Doneaza pentru filmul "Scrum"
As avea de facut o corectie la cele spuse mai sus in Nota voastra: banii din care au fost alimentate bancile nu erau publici – din impozite, aceia nu ajung nicaieri in lume pentru asa ceva, aceia erau quantitative easing, adica bani tipariti special pentru a fi dati bancilor. Nu stiu de ce se feresc atat toti sa spuna ca banii se tipartesc. La o adica, altfel nici nu pot fi, daca nu sunt tipariti…
o caricatura dintr-o revista de umor (care si-a pierdut de mult hazul si numele) ii arata pe Iliescu si Nastase in urmatorul dialog; ` Dupa mine potopul !..Ba dupa mine !
O precizare “simpatica”: Antonis Samaras este aroman de-al nostru, dar grecizat.
undeva la update-ul 2 este o greseala la calculul locurilor in parlament in ceea ce-i priveste pe cei de la ND . Cu 29,68% nu pot ocupa 129 de locuri in timp de Syriza, cu 26,89 ocupa DOAR 71 de locuri .
In alta ordine de idei , daca intr-adevar in aceasta campanie la ei populatia a fost santajata cu amenintarile unei viitoare drame post alegeri in cazul in care ar fi castigat Syriza , atunci numai alegeri democratice nu se pot numi acestea . Si oricum directia spre care se vor indrepta grecii va fi tot cea spre strangerea surubului , indiferent de ce culoare va avea guvernul . Intreaga lume se afla intr-un montagne-russe care a ramas doar cu ramura de coborare , difera doar unghiul de inclinare al rampei si , implicit , viteza de coborare a trenuletului fiecarei tari .
@fane:
Nu e greseala, legea electorala din Grecia prevede o ”prima electorala” pentru partidul clasat primul, de circa 30 de locuri. De aceea este asa mare diferenta intre primele doua clasate, in ceea ce priveste mandatele.
Nu ar fi prima oara cand se fac astfel de alegeri sub imperiul amenintarilor. Irlandezi au votat la al doilea referendum pentru Tratatul UE, dupa ce prima oara il respinsesera, pentru ca fusesera pusi la colt pe motiv de datorii suverane…
ultima problema de pe scena politica in Grecia, se leaga de faptul ca PASOK conditioneaza intrarea sa la guvernare de existenta unui guvern de coeziune nationala, din care sa mai faca parte cel putin Nea Dimokratia si Syriza. Syriza se opune la modul categoric acestei propuneri. Din pacate, se prefigureaza din nou desfasurarea unor negocieri dificile care pot duce la imposibilitatea crearii unui guvern in Grecia.din nou
ah , nu stiam . Aberanta legea electorala ! Pai cum adica , daca la numaratoare te desparte doar 1% de urmatorul clasat , primesti totusi un bonus de 10% din locuri ?! Asta numesc ei reprezentativitate ?! Mi se pare o simpla golanie prin care ajungi la o majoritate … pe care nu o ai . Halal origine a democratiei , ce mai !
@fane:
Am avut si noi o forma asemanatoare in perioada interbelica.
Ratiunea unei astfel de reglementari, destul de ciudate intr-adevar, este asigurarea unei majoritati care sa poata guverna.
la cat sunt eu de carcotas, ma asteptam sa castige syriza
@fane
prima electorală nu poate fi exclus din nici un sistem electoral, fiind un fapt natural. Spre exemplu, la noi prima electorală se traduce în parlamentarii migratori, care pleacă din opoziţie la putere, pentru a putea fi organizate majorităţi capabile să guverneze şi care să nu depindă de prezenţa unui număr de 2, 3 senatori sau deputeţi pentru a-şi trece legile.
Legislatura 2008-2012 a văzut în UNPR o adevărată primă electorală a câştigărtorului, trecând în funcţie de interesele de moment de la PDL la USL, fără mari justificări. Mişcări similare au existat în toate legislaturile din 89 încoace.
Personal, introducerea unei prime electorale şi în România mi s-ar părea binevenită, pentru că ar mai stinge din setea aceasta de a adopta hodoronc tronc tot felul de plăcinte, s-ar educa clasa politică măcar într-o notă minimă de demnitate şi lealitate, lucruri care ne lipsesc atât de mult. Pe de altă parte, guvernele ar fi mai dificil de picat prin moţiune de cenzură, indiferent de gradul de ticăloşie, pentru că este de aşteptat să intervină interesul individual/de grup înaintea interesului public.
Iertaţi-mi offtopicul. Doamne, ajută!
@utzu:
Nu ar functiona oricum. Gandeste-te ca prima electorala mai mare ca intr-un sistem electoral majoritar cu un singur tur de scrutin nu “se” exista. Fara sa fie explicita, prevazuta legal, e o distanta apreciabila intre procentele voturilor si mandate. Vezi alegerile locale de la noi…
In concluzie, aproape orice sistem electoral are prime electorale, favorizand anumite partide si defavorizand altele, fie explicit, fie implicit.
da , admin , pentru ca “democratia” a fost gandita din start in dezavantajul … demos-ului .
Ca nu exista sistem electoral perfect ( sau , in general , sistem perfect ) , pot sa inteleg , dar sa legiferezi explicit un sistem nereprezentativ , asta nu pot sa inteleg . Cu alte cuvinte : minte-ma , dar minte-ma frumos ! Una este sa lasi o portita in sistemul legislativ , alta este sa ” premiezi ” explicit . Ce motivatie e asta cu “obtinerea unei majoritati ” , cu ” imposibilitatea formarii unui guvern ” ? Obtinerea unei majoritati prin driblare ? Cum poate sa stea in picioare o asemenea majoritate , daca poate fi numita majoritate ? Repet , ma refer la situatii cand diferentele intre voturile obtinute sunt foarte mici , dar prin jonglerii oficiale sau neoficiale , legale sau mai putin legale , explicite sau implicite , se ajunge la o diferenta care nu mai poate fi reprezentativa pentru electorat .
Uff , nu stiu cum se face dar sistemul asta ticalosit nu inceteaza sa ma uimeasca . Cand spun ” gata , le-am vazut pe toate ” , atunci mai apare cate o gaselnita scornita in numele democratiei . Ce frumos ne mai mint !
@fane:
De acord, dar grecii stiu cum functioneaza sistemul lor si stiu ca e esential cine e pe primul loc.
http://www.gandul.info/puterea-gandului/grecia-victoria-nimanui-9757444
http://economie.hotnews.ro/stiri-finante-12557116-angela-merkel-guvernul-greciei-trebuie-puna-practica-angajamentele-asumate-nu-discutam-nou-program.htm