Ianukovici pretinde inca a fi presedintele legitim al Ucrainei

12-03-2014 8 minute ~~Sublinieri~~

Romania TV: Alertă la graniţele României: Cetăţenii români şi jurnaliştii, sfătuiţi să părăsească URGENT Crimeea

Ministerul Afacerilor Externe le recomandă cetățenilor români, inclusiv reprezentanților mass-media, să părăsească imediat teritoriul peninsulei Crimeea, pe fondul recentelor evenimente înregistrate în această regiune din Ucraina, potrivit Agerpres.

Potrivit unui comunicat al MAE, având în vedere situația din unele regiuni din estul și sudul Ucrainei (Harkov, Donețk, Nikolaiev, Lugansk și Odessa), cetățenii români sunt sfătuiți să evite deplasările pe teritoriul Ucrainei, cu precădere în zonele sus-menționate, dacă acestea nu sunt strict necesare, se arată într-un comunicat pe site-ul instituţiei.

Cetățenii români aflați în situații deosebite se pot adresa Ambasadei României la Kiev la numărul de urgență +38093.625.27.17, Consulatului General al României la Cernăuți la numărul de urgență +38093.270.92.60 și Consulatului General al României la Odessa la numărul de urgență +38095.541.27.88. MAE le recomandă cetățenilor români să consulte site-ul Ministerului Afacerilor Externe (www.mae.ro), secțiunea Sfaturi/Alerte de călătorie, pentru informații actualizate cu privire la situația din Ucraina ( http://www.mae.ro/travel-alerts/24945).

Agerpres:

Ucraina: Crimeea își declară independența, Ianukovici se consideră încă singurul președinte ‘legitim’

Autoritățile separatiste din Crimeea au făcut încă un pas spre alipirea peninsulei rusofone din sudul Ucrainei la Rusia, adoptând marți o declarație de independență, în timp ce ‘dialogul surzilor’ dintre ruși și americani reduce șansele unei ieșiri din criză. În paralel cu decizia parlamentului regional din Crimeea, președintele destituit Viktor Ianukovici, refugiat în Rusia de la înlăturarea sa de la putere, la sfârșitul lunii februarie, după trei luni de proteste și confruntări la Kiev soldate cu aproape 100 de morți, a reafirmat că este președintele ‘legitim’ al Ucrainei.

În declarația de independență, votată de 78 de deputați dintre cei 81 prezenți, parlamentarii din peninsulă au invocat în special precedentul Kosovo pentru a justifica demersul lor din punct de vedere al dreptului internațional.

‘Republica Crimeea va fi un stat democratic, laic și multinațional, care se va angaja să mențină pacea și înțelegerea interetnică și interconfesională pe teritoriul său’, indică textul declarației.

Un referendum pe tema alipirii Crimeii la Rusia este prevăzut pentru duminică, 16 martie, în regiune, după care autoritățile proruse din peninsulă se vor adresa Federației Ruse pentru ca republica ‘să fie admisă, în baza unui acord interguvernamental adecvat, ca nou subiect al Federației’, mai indică declarația menționată.

Această inițiativă a parlamentarilor din Crimeea intervine în timp ce forțele ruse controlează punctele strategice din peninsula ucraineană și în contextul în care totul este pregătit pentru o secesiune rapidă. Astfel, ‘premierul’ Serghei Aksionov s-a autoproclamat ‘șeful armatei’, canalele ucrainene de televiziune au fost înlocuite cu cele ruse, iar pe aeroporturile din peninsulă pot ateriza numai avioanele provenind de la Moscova.

Pe de altă parte, la Rostov-pe-Don (oraș în sudul Rusiei, situat nu departe de frontiera cu Ucraina), fostul președinte ucrainean Viktor Ianukovici a apărut din nou în fața camerelor, pentru a doua oară de la sfârșitul lunii februarie când a fost destituit de parlamentul de la Kiev. Considerându-se încă președintele ‘legitim’ al ucrainenilor, el a părut însă a fi în dezacord cu Kremlinul, afirmând că regretă faptul că peninsula ‘Crimeea se separă’ de Ucraina.

‘De îndată ce îmi vor permite circumstanțele — sunt sigur că nu peste mult timp—, voi reveni neapărat la Kiev’, a declarat Viktor Ianukovici, făcând apel la comunitatea internațională să înceteze ‘să susțină o lovitură de stat’ comisă de o ‘clică’ compusă din ‘ultranaționaliști și neo-fasciști’. ‘Țara își va reveni și își va regăsi unitatea’, a mai declarat el, în timp ce autoritățile ruse par să susțină perspectiva unei divizări a Ucrainei, considerând totodată că Ianukovici nu mai are niciun viitor politic.

Pe acest fond al tensiunilor interne din Ucraina și al dezacordului total dintre ruși și occidentali în privința unei soluții la criza din această țară, premierul ucrainean Arseni Iațeniuk urmează să se deplaseze miercuri la Washington, unde va fi primit de președintele Barack Obama. Premierul britanic David Cameron a avertizat Moscova că va avea de suportat ‘consecințe dure’ dacă nu-și schimbă atitudinea’, iar șeful diplomației franceze Laurent Fabius a amenințat Rusia cu noi sancțiuni ‘în această săptămână’.

Dar, în general, acest ‘dialog al surzilor’ care a succedat intensei activități diplomatice de săptămâna trecută nu lasă să se întrevadă o posibilă ieșire din criză.

Washingtonul acuză Moscova că nu ține cont de propunerile făcute de SUA pentru reglementarea situației din Ucraina. Moscova declară, la rândul său, că a pregătit propriile propuneri, întrucât nu este satisfăcută de abordarea americană ”în sensul unui pretins conflict între Rusia și Ucraina și în sensul recunoașterii faptelor întâmplate (în Ucraina), a situației create prin lovitura de stat”.

Semn al unor tensiuni extreme între Moscova și Washington, secretarul de stat american John Kerry a refuzat o întâlnire la Moscova cu omologul său rus Serghei Lavrov pe tema situației din Ucraina, după ce, potrivit ministrului rus, acceptase o astfel de întrevedere. Kerry ‘a afirmat clar că va accepta discuții axate pe detensionarea crizei din Ucraina numai dacă vom vedea dovezi concrete că Rusia este dispusă să vorbească de propunerile americane’, a explicat Departamentul de Stat al SUA.

În acest context tensionat, ministrul ucrainean al apărării Igor Teniuh a anunțat manevre militare, afirmând că ucrainenii ‘sunt gata să-și apere statul lor’. NATO a anunțat luni trimiterea de avioane-radar AWACS în misiuni de recunoaștere deasupra României și Poloniei, state vecine Ucrainei. În plan economic, Banca Mondială a declarat că pregătește un ajutor de ‘până la trei miliarde de dolari’ pentru Ucraina în acest an pentru a permite acestei țări să depășească gravele dificultăți financiare cu care se confruntă în prezent. Noile autorități de la Kiev au solicitat deja asistență financiară Fondului Monetar Internațional, de la care așteaptă ‘cel puțin’ 15 miliarde de dolari.

AGERPRES/(AS — autor: Flori Tiulea, editor: Ionuț Mareș)

Moscova: Declarația de independență a Crimeii, ‘absolut legală’

Rusia consideră că declarația de independență a Crimeii, adoptată marți de parlamentul regional din această peninsulă rusofonă din sudul Ucrainei, este ‘absolut legală’, a declarat diplomația de la Moscova, citată de ITAR-TASS.

‘Ministerul de Externe rus consideră decizia parlamentului din Crimeea absolut legală’, indică un comunicat al instituției diplomatice ruse.

În comunicatul său, diplomația rusă subliniază că, în cazul Kosovo, ONU și mai multe țări occidentale au considerat că ‘o declarație unilaterală de independență a unei părți dintr-un stat nu încalcă nicio normă de drept internațional’.

‘Federația Rusă va respecta rezultatele exprimării libere a voinței popoarelor din Crimeea în cursul referendumului (din 16 martie) la care, după cum se știe, au fost invitați observatori ai OSCE’ (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa), adaugă ministerul rus.

Parlamentul din Crimeea a adoptat marți o ‘declarație de independență’ a regiunii față de Ucraina, deputații din peninsulă invocând în special precedentul Kosovo pentru a justifica demersul lor din punct de vedere al dreptului internațional.

Un referendum pe tema alipirii Crimeii la Rusia este prevăzut pentru duminică, 16 martie, în regiune, după care autoritățile din peninsulă se vor adresa Federației Ruse pentru ca republica ‘să fie admisă, în baza unui acord interguvernamental adecvat, ca nou subiect al Federației’, mai indică declarația menționată.

AGERPRES/(AS — autor: Flori Tiulea, editor: Ionuț Mareș)

Adevarul: Ucraina se simte trădată de puterile garante şi vrea sa se întoarcă la armele nucleare

SUA, Marea Britanie şi Rusia s-au angajat în 1994 să asigure integritatea teritorială a Ucrainei, dacă aceasta îşi va ceda tot armamentul nuclear, rămas pe teritoriul său după destrămarea URSS-ului. „Am cedat armele nucleare din cauza acestul pact, iar acum avem sentimentul că Ucraina a făcut o mare greşeală“, a declarat Rizanenko. Documentul stipula că niciuna dintre cele trei ţări nu va îşi va folosi forţele pentru a ameninţa sau a altera integritatea teritorială a Ucrainei

Rusia susţine că invocarea documentului nu este relevantă întrucât la Kiev a avut loc o lovitură de stat, iar populaţia rusă din Crimeea trebuie protejată. Fostul secretar de stat al Apărării în primul mandat al preşedintelui Obama, Robert Gates, a declarat într-un interviu pentru Fox News, că „ Rusia va anexa Crimeea, indiferent de sancţiunile economice impuse de Vest“.

Vladimir Putin „doreşte să recreeze fosta Uniune Sovietică şi consideră invazia din Crimeea ca un act prin care ia înapoi un teritoriu care îi aparţine“. „Cel mai bun lucru pe care Statele Unite şi aliaţii săi îl pot face în acest moment este de a preveni să apară şi alte ţări să intre în sfera de influenţă a Rusiei. Nu cred că peninsula Crimeea va scăpa din mâinile Rusiei“, a declarat Gates.

Gandul:

Din Rusia, Viktor Ianukovici se ţine de scaunul de la Kiev: Sunt în continuare preşedintele legitim al Ucrainei, dar şi şeful armatei. Mă voi întoarce curând

Viktor Ianukovici, preşedintele destituit al Ucrainei, a susţinut, marţi, la Rostov-pe-Don (Rusia), o nouă declaraţie de presă în care a condamnat acţiunile „bandiţilor” care au preluat „ilegitim” puterea la Kiev şi pe care i-a acuzat că au lăsat Crimeea să se rupă de Ucraina. Ianukovici a reafirmat că el este singurul preşedinte legitim al ţării, subliniind că rămâne şi şeful armatei. De asemenea, ucraineanul s-a arătat încrezător că se va întoarce în curând la Kiev.

„Nu numai că sunt în continuare preşedintele Ucrainei, dar vă amintesc că sunt şi preşedintele armatei”, a transmis, marţi, din Rusia, Viktor Ianukovici, destituit din funcţie de Rada Supremă de la Kiev în urmă cu mai bine de două săptămâni.

Într-o declaraţie în care a acuzat de două ori puterea de la Kiev că ar fi responsabilă de deschiderea focului asupra propriilor oameni, pe Maidan, Ianukovici a susţinut încă o dată că ţara este condusă acum în mod ilegal. Noul guvern şi preşddinte interimar sunt, a spus Ianukovici, ilegitimi. „Nu mi-am încălcat îndatoririle, cum spun ei, nu am fugit din ţară. Eram încă în Ucraina la momentul loviturii de stat”, a spus Ianukovici.

Preşedintele demis a transmis comunităţii internaţionale să nu susţină „bandiţii” şi a acuzat SUA că finanţează un regim ilegitm, contrar legilor americane. „Veţi plăti pentru suferinţa poporului ucrainean. Din cauza voastră, Crimeea se rupe acum de Ucraina”, le-a transmis el noilor lideri de la Kiev.

De asemenea, Ianukovici s-a arătat încrezător că se va întoarce în Ucraina, pentru a-şi prelua funcţia: „Sunt sigur că mă voi întoarce curând la Kiev”. El a avertizat că alegerile anticipate din 25 mai sunt „ilegitime” şi vor fi controlate de extremişti. Pentru că, recent, au fost numeroase zvonuri privind fie moartea, fie starea lui precară de sănătate, ucraineanul a subliniat: „Sunt viu, nu am murit”.

Cu toate că, din Rostov-pe-Don, Viktor Ianukovici se vede în continuare preşedintele Ucrainei, pe EuroMaidan, locul în care s-a vărsat sânge inclusiv pentru îndepărtarea lui de la putere, viziunea este fundamental diferită, după cum corespondentul gândul a putut observa ieri, la faţa locului. Oamenii nu numai că nu îl mai recunosc pe Ianukovici drept liderul lor, ci pe cei pe care el îi numeşte „bandiţi”, dar au şi pus peste tot, în centrul oraşului, imagini editate sau caricaturi cu Ianukovici după gratii sau chiar mort, imagini în care îl acuză pe fostul lider prorus că şi-a omorât propriii oameni. Mai mult, pe EuroMaidan există acum o afacere cu magneţi cu chipul lui Viktor Ianukovici şi diverse mesaje.

Cât despre faptul că Ianukovici susţine că puterea de la Kiev este ilegitimă, ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, a subliniat, într-un interviu acordat gândul la Kiev, că ea a fost pusă în funcţie de un parlament ales, a cărui legitimitate nu poate fi contestată.

Vladimir Putin şi-a depăşit recordul de popularitate cu criza din Ucraina

Preşedintele rus Vladimir Putin şi-a depăşit recordul de popularitate de la realegerea la Kremlin, în mai 2012, în urma intervenţiei în Ucraina, arată rezultatele sondajelor realizate de principalele institute din Rusia, relatează AFP.

Astfel, mai mult de doi ruşi din trei (69 la sută dintre persoanele intervievate, ceea înseamnă cu 9 la sută mai mult ca în februarie 2013) spun că aprobă politica lui Vladimir Putin, potrivit unui sondaj realizat la sfârşitul lunii februarie de Centrul Levada, independent, pe un eşantion de 1.603 persoane din 45 de regiuni din Rusia.

În schimb, doar 30 la sută dintre ruşi, faţă de 35 la sută în urmă cu un an, dezaprobă activitatea preşedintelui Putin, potrivit sondajului publicat pe site-ul institutului Centrul Levada.

Institutul VTsIOM, apropiat puterii, anunţă că popularitatea lui Vladimir Putin a ajuns la 68 la sută şi precizează că pentru 53 la sută dintre persoanele intervievate criza din Ucraina reprezintă “principala temă” de actualitate.

“Cota popularităţii lui Putin, care se apropie de aceea din mai 2012, data realegerii pentru cel de-al treilea mandat prezidenţial, poate creşte încă, ţinând cont de faptul că ofensiva Rusiei în Ucraina continuă”, a apreciat sociologul Aleksei Levinson, de la Centrul Levada.

“Putin exploatează cu succes paternalismul, ruşii au încredere în interpretarea pe care o dă evenimentelor din Rusia şi din afara ţării”, a explicat el.

Imaginea haosului din Ucraina, prezentată de presa rusă apropiată puterii, “pune în evidenţă stabilitatea putiniană”, apreciază, la rândul său, politologul Evgheni Mintşcenko.

La începutul lunii martie, Kremlinul a declanşat o ofensivă împotriva noilor autorităţi ucrainene, a căror legitimitate nu este recunoscută de Moscova, în special prin ocuparea Crimeei, teritoriu autonom prorus în cadrul Ucrainei, din 1954. Cota de popularitate a lui Vladimir Putin, fost agent KGB, în vârstă de 61 de ani, nu a coborât niciodată sub pragul de 60 la sută, de la preluarea puterii, în 2000.

Mediafax:

Manevrele militare cu nave din România, Bulgaria şi SUA, amânate din cauza condiţiilor din Marea Neagră

Manevrele militare la care ar urma să participe nave din România, Bulgaria şi Statele Unite au fost amânate, marţi, din cauza condiţiilor meteo nefavorabile din vestul Mării Negre.

Exerciţiul trebuia să înceapă marţi, dar a fost amânat cu 24 de ore din cauza condiţiilor meteo nefavorabile, au comunicat Forţele Navale bulgare, informează site-ul agenţiei Focus. La manevrele militare organizate pe fondul crizei din regiunea ucraineană prorusă Crimeea vor participa nave din România, Bulgaria şi Statele Unite.

Pentagonul a trimis distrugătorul USS Truxtun pentru a participa la aceste exerciţii militare. USS Truxtun (DDG-103) este un distrugător aparţinând Forţelor Navale americane, din clasa Arleigh Burke. Distrugătorul este o navă militară rapidă echipată cu sisteme de artilerie, rachete şi torpile, destinată lovirii torpiloarelor şi submarinelor inamice, precum şi escortării navelor care nu se pot apăra.

Şcolile din Sevastopol vor menţine învăţământul în limba ucraineană şi în rusă – presă

Autorităţile de la Sevastopol intenţionează să menţină învăţământul atât în limba rusă, cât şi în ucraineană în şcolile locale din peninsulă, a declarat Viktor Oganesian, directorul departamentului pentru educaţie din oraşul aflat în Crimeea, relatează Itar-Tass, în pagina electronică.

“Ţinând cont de tradiţiile culturale şi de specificitatea lingvistică a regiunii, vom discuta despre introducerea învăţământului în două limbi în şcolile din Sevastopol – în rusă şi ucraineană”, a declarat Viktor Oganesian, adăugând că numărul orelor de curs pentru clasele cu predare în rusă va creşte considerabil în perioada următoare.

În acelaşi timp, cursurile cu predare în limba tătară crimeeană vor fi introduse în şcolile pentru etnicii tătari. “Crimeea este o regiune multietnică şi trebuie să trăim în armonie aici, urmând modelul folosit de regiunea transnistreană, unde trei limbi sunt folosite în mod egal”, a mai afirmat Oganesian.

Parlamentul din Crimeea a adoptat săptămâna trecută, în unanimitate, o decizie privind intrarea peninsulei în componenţa Rusiei şi organizarea la 16 martie a unui referendum pe această temă. Referendumul are loc în condiţiile în care autorităţile locale proruse din Crimeea, unde se află Flota rusă a Mării Negre, au refuzat să recunoască legitimitatea noilor autorităţile de la Kiev, după ce Viktor Ianukovici a fost demis de Parlament.