ARMISTITIU INTRE MARILE PUTERI IN SIRIA. Cat de durabil?/ Analistul american R. KAPLAN crede ca e bine sa ne tinem departe de MOLDOVA, de SCHENGEN si de ZONA EURO/ Romania achizitioneaza RADARE vechi si AVIOANE AMERICANE second-hand de zeci si sute de milioane de euro/ BREXIT – Iohannis cedeaza DREPTURILE SOCIALE ale romanilor in Marea Britanie

24-02-2016 21 minute Sublinieri

  • Digi24:

SUA are un „plan B” pentru Siria

Toate părţile implicate în conflictul din Siria sunt de acord cu armistiţiul propus de Rusia şi Statele Unite şi se angajează să înceteze focul peste trei zile. Americanii şi-au luat însă şi măsuri de siguranţă şi anunţă că dacă armistiţiul nu va fi implementat şi nu e deblocat procesul de tranziţie politică din Siria, există şi un plan B.

Șeful diplomației americane, John Kerry, este cel care a anunțat planul B al SUA, dar nu a dat alte detalii. John Kerry a precizat că un proces de pace nu poate fi viabil cu Bashar al Assad la putere.

Oficialul a avertizat că implementarea acordului de încetare a focului e vitală pentru ca Siria să păstreze graniţele actuale.

„Atâta timp cât Assad rămâne la putere, războiul nu se va opri. Oamenii nu văd cum cineva care şi-a gazat propriii oameni, care i-a condus pe mulţi dintre ei spre statutul de refugiaţi şi către acela de strămutat, care i-a torturat, înfometat şi bombardat poate să fie liantul care să-i aducă pe toţi împreună. Acest lucru este peste puterea de înţelegere a multora. Există forţe acolo care nu vor înceta să lupte împotriva lui (Bashar al-Assad, n.r.). Aşa că, dacă vreţi pace în adevăratul sens al cuvântului, noi credem că acest lucru trebuie să se întâmple fără Assad”, a declarat secretarul de Stat al SUA, John Kerry.

Rusia „va face ce este necesar” pentru ca Damascul să respecte acordul de încetare a focului în Siria anunțat de Moscova și Washington pentru 27 februarie și speră că Statele Unite „vor face același lucru” cu grupurile rebelilor sirieni, a declarat luni președintele rus Vladimir Putin, relatează Agerpres. […]

Scriitorul și analistul american Robert D. Kaplan crede că Ungaria încă își mai dorește “să recupereze teritoriile pierdute”, între ele și Transilvania. Kaplan  știe că nimeni la Budapesta nu vorbește “public” și “deschis” despre acest ideal, dar susține că “acest lucru există în rădăcinile politicii externe ungare”Rusia și Ungaria “ar putea colabora” pentru revenirea la Ungaria Mare, declară analistul american, amintind, însă că “Statele Unite sunt un factor descurajant” pentru orice aranjament de acest fel.

În ceea ce privește “geografia imposibilă” a României din perioada celui de-al Doilea Război Mondial, Kaplan amintește că atunci țara s-a aflat “între Hitler și Stalin”, în vreme ce azi este “mult mai aproape de Putin, decât de Statele Unite: în vreme ce SUA se află în partea cealaltă a lumii, Putin este chiar lângă România”.

Luna trecută, a apărut în Statele Unite voulmul despre România al analistului Robert D. Kaplan sub titlul, “În umbra Europei”, carte care va fi lansată în martie și în limba română la editura Humanitas. Scriitorul și analistul american speră că acest volum ar putea așeza și “mai bine” România pe harta Washingtonului.

Există puține cărți în limba engleză despre România. Credeți că ultima dvs. carte, “În umbra Europei”, dedicată într-un fel Româniai, ar putea să-i influențeze pe liderii Statelor Unite în așa fel încât să aibă un mai mare interes față de România?

Robert D. Kaplan: Da, acesta a și fost unul dintre motivele pentru care am scris această carte. Am vrut să așez și mai bine România pe harta Washingtonului. Există atât de multe cărți bune, scrise în engleză de istorici și jurnaliști despre Polonia, încât poți spune că există o bibliotecă întreagă despre această țară. România are în schimb parte de mult mai puține cărți. Pentru mine, România este la fel de importantă ca Polonia: geografic, demografic, ca fel de organizare cele două state sunt similare în efortul lor de a face față Rusiei.

Expansiunea Rusiei nu a putut fi oprită până acum: Crimeea a devenit parte a Rusiei, iar Ucraina este pe cale să devină un stat eșuat, Georgia a fost invadată în 2008 de Rusia, și la rândul ei are două enclave rusești pe terioriul ei, Osetia de Sud și Abhazia, în vreme ce Republica Moldova are la rândul ei una, Transnistria. Când credeți că acest episod de revenire în forță a Rusiei va lua sfârșit?

R.D.K.: Cred că economia Rusiei va merge din rău în mai rău și din acest motiv agresiunile Rusiei în afară vor merge la fel din rău în mai rău. De asemenea, în interior situația este complicată, de aceea Putin vrea să fie agresiv în afară. Strategia lui Vladimir Putin este de a crea enclave rusești, spații destinate contrabandei, locuri care nu sunt de loc state legale, ca Transnistria, Abhazia, Nagorno-Karabch, dar care pot fi folosite de Moscova pentru a controla statele pe teritoriul cărora există aceste enclave. Este metoda imperialistă a lui Vladimir Putin: nu cucerește statele cu armata, ci le subminează în acest fel.

Cunoașteți destul de bine Europa de Est, unde doar România, Polonia și statele baltice sunt amenințate de Rusia. De ce credeți că celelalte sunt pro-Rusia?

R.D.K: La ce state vă referiți?

Ungaria, Serbia, poate chiar Cehia și Slovacia.

R.D.K.: Serbia, Bulgaria și celalte state slave au legătură lingvistică naturală. Ele au tradiționale istorice. România nu are. Pe de altă parte, Ungaria este diferită și cu toate că nu este o țară slavă, se orienteză spre Rusia datorită premierului Viktor Orban. Cred că Ungaria, în adâncul său, își dorește să recupereze teritoriile pierdute. Nimeni nu spune acest lucru deschis, în public, dar cred acest lucru există în rădăcinile politicii externe ungare

Credeți că Budapesta vrea o Ungarie Mare?

R.D.K.: Se știe că nu e posibilă o Ungarie Mare, ceea ce nu înseamnă că acest lucru nu-i deranjează pe unguri: acela că nu e posibilă revenirea la Ungaria Mare.

S-ar putea ca Ungaria și Rusia să lucreze împreună pentru acest ideal al Ungariei Mari?

R.D.K.: Cred că Rusia și Ungaria ar putea colabora în legătură cu acest lucru până la un punct, dar în același timp, nu uitați, că Statele Unite sunt un factor descurajant în această ecuație. Statele Unite trimite mai multe trupe americane în Europa, mai mult echipament militar și  după cum vedem există o mare rezistență împotriva agresiunii lui Vladimir Putin. Cred că avem motive de optimism.

Revenirea Rusiei vine într-un moment de slăbiciune al Occidentului când Ordinea Vestică înseamnă din ce în ce mai puțin pentru România și regiunea în care se află țara. Cum vedeți această confruntare geopolitică între Est și Vest?

R.D.K.: România, alături de Polonia, este cel mai mare stat din Estul Europei și împreună cu Turcia și Azerbaidjan este unul dintre cei patru pivoți geopolitici ai regiunii în această confruntare între Est și Vest. Aceste state i-au rezistat Rusiei și ele sunt puternice din motive diferite: România are o economie de succes, o coeziune mare în interior la fel ca Polonia; Turcia este o țară masivă cu o armată mare, în vreme ce Azerbaidjanul are rezerve importante de petrol și gaz. România este unul dintre statele cele mai importante din această regiune aflată între Marea Baltică și Marea Neagră, care se confruntă cu Rusia.

După anexarea Crimeei de către Rusia, Occidentul, prin politica sa de securitate, a pus accentul mai mult pe Nordul Europei Centrale: pe Polonia și pe Statele Baltice.

R.D.K.: Este corect ce spuneți și cred că e parțial greșită această politică îndreptată mai mult spre Marea Baltică, fiindcă Putin se îndreaptă de asemenea spre Sud-Estul Europei: subminează cu ușurință Republica Moldova și încearcă să preia controlul în Marea Neagră, prin statele din jur, iar în acest moment presează Turcia. Cred că ar trebui să ne concentrăm mai mult asupra sud-estului european nu asupra Nordului Europei Centrale.

Credeți că R. Moldova va cădea în cele din urmă pradă Rusiei sau va merge spre Europa?

 R.D.K.: Republica Moldova este o regiune vulnerabilă cu instituții slabe, cu un nivel extrem de mare de corupție și un stat haotic, din punct de vedere politic. Deci nu se va putea apăra în fața Moscovei

România sau mai degrabă marile puteri ar putea ajuta R. Moldova?

R.D.K.: Cred că marile puteri trebuie să ajute R. Moldova. România poate la rândul ei fi de folos, dar n-ar trebui să intre într-o astfel de combinație: ar fi prea provocator pentru Moscova. Eu cred că deocamdată România este norocoasă: nu s-a reunit cu R. Moldova, nu este parte a Spațiului Schengen și nu a aderat la Euro Zonă. Dacă ar fi fost membră a zonei euro ar fi ajuns ca Grecia, iar în Schengen ar fi avut multe bătăi de cap cu refugiații. Reunificarea cu R. Moldova ar fi dus la o situație internă care ar fi fost de departe mult mai rea decât cea actuală.

Fostul președinte Traian Băsescu a vorbit despre reunificarea României cu R. Moldova ca despre următorul obiectiv major al țării. Există de asemenea o serie de mișcări în acest sens. Sunt utile aceste planuri și aceste discuții despre reunificare?

R.D.K.: Oamenii au planuri pe termen lung, dar în climatul politic actual, a vorbi serios despre reunificarea României cu R. Moldova n-ar fi înțelept.

În ultima dvs. carte, “În umbra Europei” ați observat că “oficialitățile de la Washington se comportă ca și cum ar avea mai puține interese în această chestiune decât autoritățile de la Kremlin”. De ce credeți că liderii SUA nu vor să fie mai implicați?

R.D.K.: Totul este legat de geografie: în secolul 20, România  a experimentat o situație extrem de tragică, înainte și în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. România a fost între Hitler și Stalin, iar acum România este mult mai aproape de Putin, decât de Statele Unite. În vreme ce SUA se află în partea cealaltă a lumii, Putin este chiar lângă România. E adevărat, totuși, că susținerea pe care o acordă Washingtonul României este semnificativă. Statele Unite nu sunt o țară izolaționistă, deci România este apărată în NATO, este protejată de UE și Wasington, dar în final trebuie să recunoaștem că Rusia are mai multe interese strategice în Balcani decât puterile Vestice sau decât SUA

Ce planuri credeți că are Rusia în România?

R.D.K.: Rusia poate acționa indirect: poate încerca să facă statele est-europene să fie mai dependente de Moscova din punct de vedere energetic, poate pune în operă operațiuni subversive cu ajutorul serviciilor secrete, poate susține crima organizată, poate influența mass-media sau chiar partidele. Toate acestea par să existe mai puțin în România decât în cazul vecinilor slavici ai țării dvs. Dar există întotdeauna un risc.

Folosind toate aceste instrumente despre care ați vorbit, până unde poate merge Rusia? Poate ajunge să controleze această regiune sau, în orice caz, tinde spre acest deziderat?

 R.D.K.: Nu. Rusia știe că Pactul de la Varșovia nu poate fi recreat: a fost prea scump și atunci când exista. Control direct din perioada comunistă asupra statelor estice s-a dovedit mult prea scump. Rusia crede că Europa Centrală și de Est este o zonă tradițională a influenței sale imperiale

Într-un articol recent publicat în The Wall Street Journal și intitulat Noua hartă medievală a Europei scrieți că UE continuă să se “fractureze” și că “acest vacum de putere ar putea crea în secolul 21 un echivalent al sfârșitului Sfântului Imperiu Roman”. Analiza dvs. sugerează un final al Uniunii Europene. Prevedeți un astfel de viitor?

R.D.K.: Prezic o slăbire a Uniunii Europene, nu sfârșitul ei. Cred că reacțiile diferite față de refugiații musulmani care vin din Africa și Orientul Mijlociu aruncă în aer Europa și conduce la regândirea granițelor libere și amenință Spațiul Schengen. UE se frânge sub propria-i greutate. Deci Rusia, Orientul Mijlociu, Africa de Nord se alătură Europei într-o singură mare zonă geopolitică, cu toate că înainte UE era separată de toate acestea.

Care ar fi soluția pentru a UE?

R.D.K.: Soluția optimă pentru Europa ar fi să facă o reformă economică structurală. Statul social generos pe care l-au adoptat statele europene a devenit accesibil cu adevărat doar în statele din nordul continentului, care sunt mult mai dinamice. E nevoie de reformarea acestui stat social pentru ca economia UE să poată merge mai departe. Pentru că doar creșterea economică  i-ar putea face pe europeni să fie mai primitori cu refugiații, ceea ce ar duce și la pacea socială

Credeți că pentru moment România ar trebui să renunțe la ambiția ei de a intra în Schengen și la spirațiile spre Zona Euro?

R.D.K.: Cred că pentru moment România se află într-o poziție bună, tocmai fiindă este în afara Schengen și a Zonei Euro, fiind în același timp în interiorul UE. Situația s-ar putea schimba în viitor. Dacă vor avea lor reforme economice în UE, dacă Bruxelles-ul va reuși să țină sub control criza refugiaților, atunci România ar trebui să adere la Schengen sau la Zona Euro, dar nu acum.

În ultima dvs. carte, “În umbra Europei” ați vorbit despre “imposibila geografie a Românei” din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Cum e acum?

R.D.K.: Într-adevăr geografia României a fost tragică. România are trebuie să-și întărească instituțiile, să lupte împotriva corupției și să creeze un mediu atractiv pentru investițiile străine

România ar avea nevoie de o armată mai puternică?

R.D.K.: România trebuie să-și întărească armata din motive geopolitice evidente. Cred că țara a făcut progrese serioase în acest sens în ultimii 20 de ani. E bine pentru România că găzduiască trupe americane pe teritoriul său ca o măsură de protecție. împotriva Rusiei.

La nevoie, România ar putea rezista singură în fața unei invazii până la primirea unui sprijin din partea Alianților?

R.D.K.: Da. S-ar putea apăra singură destul de bine pentru că are o puternică identitate națională. O coeziune internă serioasă și o identitate națională puternică sunt importante și ajută imens din punct de vedere militar.

Într-un interviu pentru Digi24, Robert D. Kaplan a comentat situaţia politică şi socială din România, dar şi marile crize ale momentului. A vorbit despre destrămarea Uniunii Europene, despre slăbirea Alianţei Nord-Atlantice, dar şi despre jocul lui Vladimir Putin în Ucraina şi în Siria. România are motive de îngrijorare, a spus autorul american, pentru că economia Rusiei se prăbuşeşte și, pe măsură ce problemele economice ale Rusiei se înrăutăţesc, ne putem aştepta ca Rusia să devină mai agresivă peste hotare.

Reporter Digi 24: Tocmai a fost publicată noua dumneavoastră carte. Se numeşte „În umbra Europei: Două războaie reci şi o călătorie de treizeci de ani prin România şi mai departe”. În curând, va fi lansată şi traducerea în limba română, publicată de editura Humanitas. Foarte interesant, această carte este despre România şi, în acelaşi timp, este o carte despre lume, despre probleme globale. Explicaţi-ne acest lucru puţin.

Robert D. Kaplan: În toate celelalte cărţi ale mele, am încercat să acopăr arii largi – „Fantomele Balcanilor” se referă la şase-şapte ţări diferite, în vreme ce „Răzbunarea geografiei” e despre lume. Aici, am mers în direcţia opusă. Am luat o ţară şi am explorat teme mari. Am folosit România pentru a explora moştenirea imperialismului – austriac, habsburgic, rus, turc, bizantin, Holocaustul, Războiul Rece, agresiunile lui Putin şi viitorul Europei în Uniunea Europeană. Am făcut asta prin intermediul României din două motive: în primul rând, am o relaţie, o afecţiune personală pentru România, pentru că este locul în care, dintr-un punct de vedere spiritual, mi-am început viaţa profesională, în 1981, scriind despre regimul Ceauşescu. Dar mai e şi un alt motiv: aşa cum Polonia este elementul geografic şi demografic central pentru nord-estul Europei, România este asta pentru Europa de sud-est. Există o mulţime de cărţi minunate scrise de savanţi occidentali fantastici despre Polonia, dar România este, într-o anumită măsură, într-un con de umbră, ceea ce nu merită. Aşa că m-am gândit, ca să zic aşa, să umplu acest gol, acest spaţiu din percepţia occidentală şi, în acelaşi timp, să ne uităm la teme mari, largi, dintr-o perspectivă originală

Reporter Digi 24: Spuneţi frecvent, în scrierile dumneavoastră, că, pentru România, geografia a fost deseori un coşmar. Explicaţi-ne la ce vă referiţi cu această idee.

Robert D. Kaplan: România este împinsă atât de mult spre est, România şi Moldova cea vorbitoare de română au o graniţă mai lungă cu Ucraina chiar şi decât Polonia. România nu poate ignora criza rusească şi pe Vladimir Putin. Nu se poate uita la această criză într-o manieră abstractă, aşa cum pot să o facă oamenii din Europa Occidentală sau din Statele Unite. România este mult prea apropiată geografic pentru aşa ceva. Chiar şi cu ororile regimului Ceauşescu – oricât de diferit a fost acest regim de cel de la Moscova, în perioada Uniunii Sovietice şi a Războiului Rece -, România tot a fost, într-o anumită măsură, o ţară sub ocupaţie. Asta pentru că armata sovietică a ajuns în România şi în alte părţi din Europa de est – la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, România era încarcerată în închisoarea Pactului de la Varşovia, din cauza geografiei sale. Tot din cauza geografiei, România are legături cu Imperiul Otoman şi cu cel Bizantin, legături pe care ţări precum Franţa şi Germania nu le au. Aşa că s-a dezvoltat, mental, mai greu, din cauza acestei moşteniri a geografiei – e mult mai bine să fi fost sub ocupaţia Imperiului Carolingian sau a Prusiei decât de turci sau de bizantini.

Reporter Digi 24: Portretul pe care îl faceţi României după primele dumneavoastră vizite aici, în anii ’80 şi ’90, este foarte sumbru, lipsit de speranţă, chiar trist. Pe de altă parte, spuneţi că, atunci când aţi venit ultima dată aici, adică în 2013, aţi văzut o Românie care-şi trăia cei mai buni ani, că aţi văzut o clasă politică mult mai serioasă. Mai credeţi asta?

Robert D. Kaplan: Da, cred! Românilor le place să se plângă. Şi există multe lucruri de care pot să se plângă: corupţie, guverne care nu-şi ating obiectivele, etc. Dar, când priveşti situaţia dintr-o perspectivă istorică, când te uiţi la ce s-a întâmplat în secolul al XIX-lea, în Primul Război Mondial, în perioada interbelică, al Doilea Război Mondial, Războiul Rece şi chiar şi primii 4-5 ani de după Războiul Rece – România a ajuns la o creştere economică de 3,9%, a doua în Europa, după Slovacia, care este o ţară mică şi, deci, nu prea se poate compara. România are relativ puţini refugiaţi islamici, pentru că nu face parte din spaţiul Schengen, nu a experimentat criza economică aşa cum a făcut-o Grecia, pentru că nu este în zona euro, aşa că, în principiu, e o ţară stabilă. Are un guvern moderat tehnocrat şi un nou preşedinte care s-a angajat să aibă relaţii mai bune cu Vestul şi instituţii mai curate, mai transparente – rămâne de văzut dacă va putea atinge aceste obiective. Toate acestea sunt ţeluri potrivite, iar faptul că românii se plâng atât de mult de corupţie este un semn pozitiv, optimist, nu ceva negativ. Arată că sunt un popor care nu înclină către fascism ori comunism, ci către lucruri bune: un guvern care să aibă performanţe mai mari. Acesta este semnul unei democraţii adevărate.

Reporter Digi 24: După cum am spus, cartea dumneavoastră nu este doar despre România, ci despre subiecte mai mari. Să ne îndreptăm atenţia, deci, asupra Europei, care este un subiect uriaş în acest moment. Spuneţi că Europa se rupe din interior în timp ce se dizolvă din exterior. Explicaţi-ne această evaluare a dumneavoastră, dar şi care credeţi că vor fi consecinţele.

Robert D. Kaplan: Din cauza impactului pe care îl au refugiaţii din Orientul Mijlociu, ţările din Europa au, pe fondul geografiei lor, reacţii diferite. Serbia şi Croaţia se confruntă cu presiuni mai mari. La fel şi Grecia. Balcanii sunt, istoric vorbind, o zonă de migraţie umană dinspre Orientul Mijlociu către Europa centrală. Germania îşi permite să fie mai generoasă, din cauza economiei şi a localizării ei. Pentru că fiecare ţară are un standard diferit, ajung să creeze graniţe între ele. Prin urmare, zona fără graniţe din Schengen dispare treptat, iar Europa se rupe din interior. Se rupe din interior şi din cauza faptului că unele ţări se pot adapta la moneda euro mai bine, unele ţări sunt în Schengen, altele sunt în afara lui, unele au realizat reforme structurale, iar altele nu. Europa se separă. În acelaşi timp, se dizolvă în Eurasia, în Orientul Mijlociu. Amintiţi-vă că prosperitatea europeană, de-a lungul Războiului Rece, a fost, în definitiv, asigurată de separarea de URSS şi de separarea de Orientul Mijlociu. Statele Unite au protejat Europa de URSS, iar Orientul Mijlociu era captivul unor regimuri totalitare. Acum, toate aceste lucruri au dispărut şi avem aceşti refugiaţi, iar Europa se combină cu alte părţi din zona Mediteranei.

Reporter Digi 24: Aş vrea să vă aflu părerea pe următorul subiect: ce părere aveţi despre afirmarea mişcărilor de extremă dreapta şi a populismului de dreapta în Europa? Acesta din urmă, apropo, este foarte prezent şi în cursa republicană pentru alegerile prezidenţiale din SUA.

Robert D. Kaplan: Da, este. Şi iată încă un aspect care arată că politica românească este relativ sănătoasă, comparată cu Franţa, cu Polonia! Comparativ cu alte locuri, românii ar trebui să se simtă norocoşi. Cred că la baza problemelor economice ale Europei sunt nişte probleme structurale. Dacă fiecare ţară din Europa ar creşte precum România, aţi vedea o cu totul altă reacţie la aceşti refugiaţi musulmani.

Reporter Digi 24: Nu vi se pare oarecum ironic că, după 150 de ani, Turcia este unul dintre aliaţii noştri împotriva Rusiei?

Robert D. Kaplan: România a bătut de multe ori palma cu turcii, de-a lungul secolelor. Este un lucru mai puţin discutat, dar este adevărat. România a făcut numeroase pendulări între ţari şi sultani şi a fost foarte abilă la asta. Aşadar, orice fel de alianţă dintre România şi Turcia este foarte normală şi ar trebui făcută.

Reporter Digi 24: De ce credeţi că Turciei îi ia atât de mult să se horărască în privinţa Siriei, să vină cu o poziţie decisivă, clară, concretă?

Robert D. Kaplan: Pentru că Turcia dispune de foarte puţine opţiuni. Turcia şi-ar dori să decidă militar deznodământul situaţiei de pe teren, din Siria, dar nu are capacitatea de a face asta. Nu are puterea militară necesară îndepărtării de la putere a regimului Assad. Se confruntă cu o revoltă din partea propriei populaţii de etnie kurde, care se întinde şi în Siria – o presiune suplimentară la adresa graniţelor Turciei. Turcia nu a avut succes nici să convingă Administraţia Obama din Washington să vină cu o forţă militară care să impună o interdicţie de zbor şi un coridor pentru refugiaţi, lucruri pe care Turcia şi le-ar dori pentru a crea un fel de tampon între ea şi regimul Assad. Până acum, cel puţin, Administraţia Obama nu a fost dispusă să facă aceste lucruri. Prin urmare, Turcia vrea să facă multe lucruri, dar poate să facă puţine. Nu uitaţi că Turcia primeşte gaze din Rusia, prin gazoductul Blue Stream. În ciuda tensiunilor dintre Turcia şi Rusia, Turcia se confruntă cu anumite constrângeri în felul în care îi răspunde Rusiei.

Reporter Digi 24: Spuneţi că o Rusie puternică nu e niciodată un lucru bun pentru România. Dar, în acelaşi timp, subliniaţi cu fiecare ocazie că nu puterea rusă vă îngrijorează, ci slăbiciunea rusă. La ce fel de Rusie ne uităm acum şi cât de îngrijoraţi ar trebui să fim?

Robert D. Kaplan: Cred că ar trebui să fim foarte îngrijoraţi. Nu doar din cauza Rusiei, ci şi a Chinei. Pentru că agresivitatea rusă sau chineză este alimentată nu de putere internă, ci de slăbiciune internă. Economia Rusiei se prăbuşeşte în acest moment. Nici economia chineză nu o duce bine. Din cauza presiunilor economice cu care se confruntă aceşti dictatori, au nevoie de spectacole în străinătate pentru mase, pentru a stimula naţionalismul. Putin se implică în Siria, pentru a avea o monedă de schimb cu Europa, pentru ridicarea sancţiunilor impuse din cauza Ucrainei. Totul este interconectat. Vrea să fie ridicate sancţiunile, aşa că intervine militar în Siria şi le spune europenilor „pot să vă ajut cu refugiaţii dacă faceţi asta şi asta”. Este vorba despre un teatru constant de politică şi politică externă, al cărui scop este să atenueze problemele economice de acasă. Pe măsură ce problemele economice ale Rusiei se înrăutăţesc, aşteptaţi-vă ca şi agresiunile Rusiei de peste hotare să se înrăutăţească.

Reporter Digi 24: Scrieţi, în noua dumneavoastră carte, următorul lucru: comportamentul său faţă de geografia României şi a Rusiei sunt „o provocare şi o tragedie pentru România”. La ce vă referiţi când spuneţi asta?

Robert D.Kaplan: În definitiv, Moscovei îi pasă mai mult de Balcani decât Washingtonului. Washingtonul e la jumătate de lume distanţă. Atenţia Washingtonului e distrasă de probleme din Pacific, din Marea Chinei de Sud şi Marea Chinei de Est, în Orientul Mijlociu, cu Siria şi Irak, şi cu alte probleme. Washingtonul nu a reuşit să acorde acum Europei aceeaşi atenţie pe care a acordat-o în timpul Războiului Rece. Iar România se află în câmpul vizual apropiat al Rusiei. De cealaltă parte, România este departe de Washington. Acesta este lucrul care mă îngrijorează cu privire la ţara dumneavoastră: că va trebui să penduleze între puteri. Asta, mai ales în condiţiile în care cel mai bun lucru pentru România ar fi o Uniune Europeană puternică, un NATO puternic, ceea ce nu văd să existe. […]/ integral pe digi24.ro

După cum informam,  marți, pe site-ul Rl, Ministerul Apărării Naționale a cumpărat fără licitație rachete antitanc în valoare de circa 130 de milioane de euro. Achiziția a fost decisă la sfârșitul anului 2015.

Dar aceasta nu este singura achiziție fără licitație a MApN.

Departamentul pentru Armamente din MApN a anunțat, miercuri, o achiziție în valoare de 32,7 milioane de dolari, pentru două sisteme radar TPS-77. Achiziția, decisă tot în anul 2015, se face tot fără licitație, prin negociere cu o singură firmă: Lockheed Martin Overseas Corporation – LMOC din SUA.

Radarele vor fi livrate Forțelor Aeriene Române în anul  2017.

De ce cumpără România  radare de 32,7 milioane de dolari, fără licitație?  Departamentul pentru Armamente din MApN justifică această procedură explicând că “radarul tridimensional cu distanţă mare de descoperire, mobil-TPS-77 reprezintă varianta mobilă a radarului FPS-117 aflat deja în dotarea Armatei României, de peste 18 ani, şi care şi-a demonstrat fiabilitatea şi compatibilitatea cu nevoile specifice Forţelor Aeriene Române”.

Un alt avantaj este, potrivit responsabililor militari români,  faptul că  TPS-77 și FPS-117  “au configuraţii hardware şi software similare, care permit integrarea fără eforturi a variantei nou-achiziţionate, folosirea în comun a loturilor de piese şi utilizarea echipamentelor de testare sau asistenţă tehnică dezvoltate pentru FPS -117”.

Așadar, noile radare TPS-77 au “configuraţii hardware şi software” ca radarele de acum 18 ani.

Poate că, pe plan mondial,  în domeniul hadware, sistemele  radar nu au  evoluat prea mult în ultimii 18 ani. Dar este evident că, în aceeași perioadă, softurile a evoluat  – atât pentru avioanele potențial inamice, cât  și pentru  radarele care ar trebui să le descopere.  Iar o eventuală modernizare a sistemelor TPS-77 ale României, pentru aducerea lor la zi, va costa cu siguranță bani în plus, tot din bugetul MApN, adică din bani publici.

Forțele Aeriene Române au în dotare cinci sisteme radar fixe model  FPS-117, intrate în funcțiune în ultimii 18 ani. Conducerea MApN se declară mulțumită de ele. Totuși, unul dintre aceste radare este amplasat pe Muntele Mare, foarte aproape de zona în care s-a prăbușit, la 20 ianuarie 2014,  un avion civil.

În acel accident au murit doi oameni – pilotul Adrian Iovan și studenta Aurelia Ion. În ciuda radarului FPS-117, epava avionului a fost găsită la peste patru ore de la prăbușire. Timp în care Aurelia Ion a murit de hipotermie.

În ultiimii ani, diferite țări ale lumii, aflate în relație bună cu SUA, au primit în dotare radare de fabricație americană, TPS-77. De exemplu, potrivit unei informații postate pe site-ul http://defence.pk, Pakistanul a primit asemenea echipamente radar încă din anul 2008. Iar Pakistanul nu are, precum România, misiunea să apere Flancul Estic al NATO și al Uniunii Europene.

Ministrul Apărării, Mihnea Motoc, a declarat luni că în România ar putea ajunge în 2017 aproape o mie de militari americani, care vor desfăşura antrenamente şi exerciţii prin rotaţie. De asemenea, România va cumpăra încă 12 avioane de luptă F-16, tot la mâna a doua, procedurile privind achiziţia urmând să fie demarate anul acesta, iar achiziţia în 2017.

Ministerul Apărării pregăteşte în acest an procedurile pentru achiziţia a 12 avioane de luptă F-16, a declarat ministrul Apărării Mihnea Motoc, la Interviurile Europa FM, achiziţia propriu-zisă urmând să fie demarată în 2017.

”Urmărim să achiziţionăm din excedentul disponibil al unor aliaţi aparatură care este în resurse, este performantă, este operaţională. Nu pot să subscriu la etichetarea lor ca fiind de mâna a doua. Nu ştim de unde le vom achiziţiona. Deocamdată am lansat o cerere de informaţii de la toate ţările aliate care au în dotare asemenea aparate, inclusiv de la SUA şi cinci aliaţi europeni. Aşteptăm răspunsurile lor să vedem în ce direcţie ne putem duce”, a detaliat ministrul.

România a achiziţionat deja 12 avioane F-16 de la forţele aeriene din Portugalia. Costul total al contractului de achiziţie de avioane F-16 upgradate prin modulul MLU (midlife update) la modelul Block 40 este de 628 de milioane de euro, bani care sunt plătiţi în tranşe eşalonate pe 5 ani, începând din 2013. Suma respectivă include, pe lângă avioane, şi pachetul logistic, instruirea piloţilor, pregătirea echipamentelor de zbor şi piesele de schimb. Până acum, niciun avion din acest lot nu a ajuns în România, însă mai mulţi piloţi români au fost instruiţi cum să le folosească. Până în 2017, aparatele ar trebui să ajungă în România.

România a decis încă din 2008 că trebuie să îşi modernizeze flota aeriană, pentru a suplini avioanele MiG 21 Lancer, a căror resursă de zbor expira începând cu 2013. Mai multe aparate MiG 21 Lancer au fost modernizate, însă costurile nu mai sunt rentabile în raport cu durata şi performanţa utilizării lor.

Aproape 1.000 de militari americani în România, din 2017

Mihnea Motoc a mai afirmat că cei aproape o mie de militari americani fac parte din forţele rotaţionale pe care SUA le vor trimite în Europa din 2017 pentru securizarea suplimentară a aliaţilor din Estul Europei.

”Aşteptarea în ceea ce priveşte zona noastră din flancul estic cât şi zona nordică este de nivel echivalent un batalion”, a spus el.

”A fost un anunţ al polonezilor care doresc să vină cu o companie mecanizată probabil în ţările baltice şi la noi să contribuie – rămâne de văzut când, cum şi cu ce anume, dar anunţul este făcut, în sensul intenţiei de a contribui la executarea poliţiei aeriene”, a mai precizat Motoc în legătură cu alte forţe aliate care vor veni în România

El a mai declarat că Ministerele Economiei şi Apărării discută în aceste zile cu mari producători de armament din lume – atât cu producători americani cât şi cu fabricanţi din Europa – despre creşterea producţiei fabricilor autohtone de armament.

[…]/ integral pe gandul.info

Liderii europeni au ajuns la un acord pentru rămânerea Marii Britanii în Uniunea Europeană. După două zile de negocieri, şefii de stat şi de guvern au reuşit să cadă de acord cu premierul David Cameron asupra unui pachet de reforme care să menţină Regatul Unit în blocul comunitar.

ACTUALIZARE 0:20 „Marea Britanie va fi pentru totdeauna în afara unei Europe-mai-bine-integrate și nu va fi niciodată parte a unui superstat european”, a anunțat David Cameron într-o conferință de presă.

El a prezentat principalele avantaje ale acordului obținut cu UE și ale rămânerii în UE, insistând pe beneficiile economice, inclusiv pe piața energetică, dar a arătat, totodată, că înseamnă un câștig și în ceea ce privește securitatea.

În ceea ce privește beneficiile sociale, vor fi restricții dure pentru imigranții din UE în a accesa sistemul nostru de beneficii sociale, nu va mai fi niciodată acel „dați-mi ceva pentru nimic”, a spus premierul britanic.

„Marea Britanie nu va adopta niciodată moneda euro și ne-am asigurat o protecție vitală pentru economie”, a anunțat David Cameron. Astfel, lumea financiară a Londrei va putea fi reglementată de propriile reguli, nu va fi obligată să le aplice pe cele europene. . „Plătitorii de taxe din Marea Britanie niciodată nu vor trebui să salveze țări din Uniunea Europeană”, a spus Cameron.

„Cred că suntem mai puternici, mai siguri şi mai prosperi într-o Uniune Europeană reformată şi de aceea voi face campanie cu toată inima şi cu tot sufletul ca să conving cetăţenii britanici să rămână în Uniunea Europeană reformată pe care am obţinut-o astăzi”, a declarat șeful guvernului de la Londra.

„Nu trebuie să uităm niciodată de ce a luat ființă această organizație. În urmă cu 70 de ani, ne luptam între noi, acum stăm la masă și vorbim și încercăm să ne rezolvăm problemele. Nu trebuie să uităm că pacea și stabilitatea pe continent sunt marile realizări”, a pledat David Cameron. „Azi ne confruntăm din nou cu amenințări și cred că e timpul să rămânem uniți”, a spus Cameron.

Ce înseamnă statut special pentru Marea Britanie

Va putea suspenda, timp de şapte ani, ajutoarele sociale pe care le acordă imigranţilor din Uniune, care vor veni pe teritoriu britanic după intrarea în vigoare a mecanismului, nu şi pentru cei care se află deja acolo. De asemenea, alocaţiile pentru copiii care nu şi-au urmat părinţii în Marea Britanie şi au rămas acasă vor fi reduse. În plus, centrul financiar din Londra îşi va putea menţine distanţa faţă de regulile financiare impuse în zona euro, iar Marea Britanie nu va trebui să ia parte la integrarea, din ce în ce mai puternică, a blocului comunitar. Toate aceste măsuri vor intra în vigoare doar dacă britanicii decid la referendum să rămână în Uniunea Europeană.

Acordul agreat de Marea Britanie şi celelalte state europene are câteva puncte esenţiale:

– reducerea alocațiilor pentru copiii imigranţilor din UE, care nu trăiesc în Marea Britanie. Se aplică imediat pentru noii veniţi şi din 2020 pentru cei existenţi.

– suspendarea timp de 7 ani a ajutoarelor sociale pentru imigranţii din ţările UE care vin în Marea Britanie după intrarea în vigoare a acordului.

– un amendament la tratatele UE care să spună explicit că sintagma “uniune tot mai integrată” nu se aplică Marii Britanii.

– posibilitatea Marii Britanii de a impune măsuri de protejare a districtului financiar din Londra de noi reguli adoptate în zona Euro.

David Cameron a anunţat că va prezenta acordul sâmbătă şi cabinetului său, iar fiecare ministru va fi liber să pledeze pentru sau contra la referendum. Premierul britanic consideră, însă, că aceste prevederi îi permit ca la viitorul referendum să militeze pentru menţinerea Marii Britanii în Uniunea Europeană.

REACȚII. Ceilalţi lideri europeni au spus că a fost negociat un compromis echitabil.

Angela Merkel, cancelarul Germaniei: „Şi noi în Germania avea mai multe probleme, pot fi imaginate alte posibilităţi, dar în spiritul compromisului am căzut de acord şi îi urez lui David Cameron toate cele bune în săptămânile şi lunile ce vor urma”.

Francois Hollande, preşedintele Franţei: „Am făcut tot ce se poate ca Regatul Unit să rămână în Uniunea Europeană fără a încetini marşul către viitorul Europei”.

Klaus Iohannis, preşedintele României: „Pachetul adoptat azi va intra în vigoare numai dacă Marea Britanie va confirma oficial pe baza unui rezultat pozitiv referendum că îşi păstrează statutul de membru al Uniunii Europene”.

Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene: „Sunt convins că Marea Britanie va avea, mai mult ca niciodată, un rol pozitiv în Uniunea Europeană, pe continentul european şi pe glob”.  […]/ integral pe digi24.ro

Președintele Klaus Iohannis a explicat, vineri seara, după summitul UE la care s-a decis acordarea unui statut special pentru Marea Britanie în cadrul Uniunii Europene, cum îi vor afecta deciziile luate pe românii care muncesc deja în Marea Britanie sau care au de gând să meargă acolo.

Astfel, după ce măsurile adoptate vor intra în vigoare, timp de șapte ani, cetățenii UE care vor merge în Marea Britanie nu vor mai putea cere beneficii sociale. Cetăţenii români care lucrează deja pe piaţa muncii în Marea Britanie nu vor fi afectaţi de mecanism, a atras atenția președintele Iohannis. Acesta privește doar eventualii lucrători care vor intra pe piața muncii din Marea Britanie după intrarea în vigoare a mecanismului. Dar și aceștia își vor recupera accesul la aceste prestații gradual, pe parcursul unei perioade de patru ani, a precizat șeful statului.

În ceea ce privește indexarea alocațiilor (alinierea valorii lor la cea din țările de origine) pentru copiii rămași acasă ai românilor care lucrează deja în Marea Britanie, măsura nu va intra în vigoare imediat, ci se va putea aplica doar începând cu anul 2020.

Iar eventuale decizii de limitare a liberei circulații pentru cetățenii români (interdicții de a mai intra pe teritoriul britanic) vor putea fi emise doar pe baza unor justificări solide, a precizat președintele Iohannis.

Criza refugiaților va fi discutată la un alt summit, care va avea loc probabil la începutul lunii martie. […]/ integral pe digi24.ro

“Agreement #UKinEU done. Drama over” scria la miezul nopţii, pe twitter, doamna Dalia Grybauskaitė, preşedintele Lituaniei.

Nici vorbă. “Drama” abia începe. Acceptarea şantajului Marii Britanii creează un precedent periculos şi foarte curând alte state vor cere, într-o privinţă sau alta, regim special.

Ce a câştigat România de pe urma acestui acord? Nimic. Ce a câştigat Grupul de la Vişegrad, în urma acestui “compromis decent” (cum îl numea, tot la miezul nopţii, tot pe twitter, premierul ceh Bohuslav Sobotka) ne vom dumiri repede. Oricum, decizia s-a luat după câteva runde de aprinse discuţii bilaterale ale lui David Cameron – trei cu Donald Tusk, două cu premierul polonez Beata Szydło, şi câte una cu doamna cancelar Merkel, cu premierul italian Matteo Renzi, cu premierul danez Lars Rasmussen şi cu premierul ceh Bohuslav Sobotka.

Rămâne de văzut dacă cetăţenii britanici vor accepta sau nu, pe 23 iunie, la referendum, cadoul Uniunii Europene. Până astăzi, sandajele arătau că părerile sunt împărţite la jumătate. De azi încolo, putem presupune că va creşte numărul celor cărora nu le va conveni – cu un statut nou, care va intra în vigoare dacă decid să rămână – să părăsească UE. Ar fi o aruncare în gol fără plasă de siguranţă.

Preşedintele Klaus Iohannis e de o seninătate imperturbabilă: “În ceea ce priveşte poziţia României, am susţinut că trebuie să evităm fragmentarea Uniunii Europene. Este interesul României să fie membră a unei Uniuni Europene puternice, integrate, bazată pe respectul principiilor şi valorilor sale fondatoare. Din acest punct de vedere, menţinerea conceptului de uniune tot mai integrată, ever closer Union cum se numeşte, este esenţial”.

Uniunea Europeană nu mai e puternică pentru că nu mai e unită, iar ultimul test al coeziunii a fost criza refugiaţilor. Cât priveşte “principiile şi valorile sale fondatoare” – cea mai recentă încălcare a lor s-a produs tocmai azi-noapte, inventându-i Marii Britanii un statut special.

Ever closer Union? Mă tem că preşedintele Iohannis va trebui să înveţe o nouă sintagmă, mai realistă: never closer Union…

Daca Marea Britanie paraseste Uniunea Europeana dupa referendumul programat la 23 iunie, o dezbatere cu privire la un “Czexit” (prin analogie cu “Brexit”) este de asteptat si in Cehia, a avertizat marti premierul ceh Bohuslav Sobotka, potrivit AFP.

“Daca Marea Britanie paraseste UE, o dezbatere privind retragerea Republicii Cehe va fi de asteptat in cativa ani”, a declarat Sobotka pentru agentia ceha CTK. “Impactul risca sa fie cu adevarat enorm”, a subliniat el, inainte de a avertiza in special asupra consecintelor de ordin economic si de securitate ale unei eventuale iesiri a tarii sale din UE.

Potrivit lui Sobotka, Cehia ar risca sa se gaseasca astfel in “sfera de influenta” a Rusiei. “Ar fi vorba de o negare absoluta a evolutiei de dupa 1989”, anul caderii regimului comunist de la Praga, a sustinut el. Dupa destramarea Cehoslovaciei in 1993, Cehia a intrat in NATO in 1999, iar Slovacia a urmat-o in 2004, odata cu aderarea ambelor tari la UE.

[…]/ integral pe hotnews.ro

*


Categorii

1. DIVERSE, Basarabia, Rusia, Siria, SUA versus Rusia, Uniunea Europeana, globalizare, guvernarea europeana (UE)

Etichete (taguri)

, , , , , , , , , , , , , , , ,

Articolul urmator/anterior

Comentarii

4 Commentarii la “ARMISTITIU INTRE MARILE PUTERI IN SIRIA. Cat de durabil?/ Analistul american R. KAPLAN crede ca e bine sa ne tinem departe de MOLDOVA, de SCHENGEN si de ZONA EURO/ Romania achizitioneaza RADARE vechi si AVIOANE AMERICANE second-hand de zeci si sute de milioane de euro/ BREXIT – Iohannis cedeaza DREPTURILE SOCIALE ale romanilor in Marea Britanie

  1. Nu cred ca ne-ar sta bine nici cu americanii nici cu rusii in batatura. Faptul ca le “PASA” la fel Washingtonu-lui si Moscovei de noi e adevarat, dar spus din greseala. Daca nu cumva s-a tradus prost. Ne-au dus altii intotdeauna grija, dar acum trebuie sa mai dea un pic cu grija si prin ograda lor, pentru ca problema bogati- saraci scoate fum, suficient cat sa nu ne mai facem noi atatea griji. Tot articolul este o speculatie a unor situatii al caror curs doar Dumnezeu il mai stie. Grija de a ne baga pe gat un invatamant pentru prosti, vaccinuri, LGBT si anticoruptie dintr-o tara unde colcaie mafiotii si trag sfori si odgoane, mi se pare un pic cam penibila. Este adevarat ca trebuie sa te aperi in caz de razboi, dar trebuie sa ai si grija sa nu fii carnea de tun a altora, adica sa vezi toate avantajele si dezavantajele deciziilor pe care le iei. Vom vedea cand speriatul cu poza dusmanului nu va mai fi eficienta, deocamdata n-am observat niciun avantaj in a ne inclina incolo sau dincolo, ci doar eficienta unui lucru pe care noi l-am facut intotdeauna magistral: am stat pe loc. Stam si acum cuminti, fie si cu pretul de-a pune aia dela fier vechi ochii pe tehnica militara.

  2. Pingback: Primii refugiati adusi la Galati (VIDEO)/ Discursul “strategic” al AMBASADORULUI SUA despre “o NOUĂ Românie” EXPERIMENTALĂ in contextul CRIZEI MIGRANTILOR: “Lăsați-i pe acești imigranți să devină parte a acestei noi
  3. Pingback: VA FI RAZBOI CIVIL IN TURCIA? Supozitii despre o eventuala DEBARCARE a lui ERDOGAN de la putere in urma unei intelegeri RUSIA – SUA. Armata turca dezminte …pregatirea unei LOVITURI DE STAT/ CRIZA VIOLENTA IN NAGORNO-KARABAH/ Strategia RUSIEI i
Formular comentarii

* Pentru a deveni public, comentariul dumneavoastra trebuie aprobat de un administrator. Va rugam sa ne intelegeti daca nu vom publica anumite mesaje, considerandu-le nepotrivite, neconforme cu invatatura ortodoxa sau nefolositoare sufleteste. Va multumim!

Carti

Documentare